Connect with us

MEDIU

Nicolae Ciucă semnalează că ”schimbările climatice reprezintă una din cele mai mari provocări ale omenirii la nivel global”: Avem strategii, instituții implicate și fonduri pentru măsurile necesare

Published

on

© Guvernul României

Schimbările climatice reprezintă una din cele mai mari provocări ale omenirii la nivel global și reclamă măsuri majore, pe termen lung, a transmis premierul Nicolae Ciucă în cadrul discursului său susținut la evenimentul de lansare a Raportului ”Limitarea schimbărilor climatice și a impactului lor: o abordare integrată pentru România”.

Citiți și:
Klaus Iohannis a lansat Raportul „Limitarea schimbărilor climatice și a impactului lor: o abordare integrată pentru România”: Lupta împotriva schimbărilor climatice nu poate fi solitară

”Vreau să mulțumesc domnului președinte Klaus Iohannis pentru susţinerea politicilor publice şi a măsurilor care vizează limitarea schimbărilor climatice. Înființarea grupului de lucru pe tema <<Combaterea schimbărilor climatice: o abordare integrată>>, și raportul elaborat de acest grup de lucru reprezintă o dovadă a angajamentului președintelui de a sprijini politicile publice care vizează limitarea schimbărilor climatice și creșterea calității vieții cetățenilor României. Schimbările climatice reprezintă una din cele mai mari provocări ale omenirii la nivel global și reclamă măsuri majore, pe termen lung. E important că starea de urgență climatică a fost recunoscută la cel mai înalt nivel internațional, Organizația Națiunilor Unite, încă din anul 2020. De asemenea, trebuie salutat faptul că numeroase organizații internaționale, precum Banca Mondială, Alianța Nord-Atlantică, OCDE se implică activ în limitarea efectelor schimbărilor climatice, deoarece acestea sunt multiplicate în viața noastră de zi cu zi”, a punctat Nicolae Ciucă, potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro. 

Acesta a deplâns faptul că ”în România, anul acesta ne-am confruntat cu o secetă care a afectat grav nu doar agricultura, a afectat calitatea vieții oamenilor”.

În contextul în care ”este clar că schimbările climatice afectează pe termen lung agricultura, sănătatea publică, sistemul energetic, transporturile și, desigur, biodiversitatea”, Nicolae Ciucă a amintit că ”la nivelul Guvernului a fost înființat Comitetul interministerial pentru gestionarea efectelor produse de schimbările climatice în agricultură, în care am decis asigurarea la timp a subvenţiilor şi fondurilor alocate din bugetul Uniunii Europene şi de la bugetul de stat, pentru desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor agricole şi pentru realizarea obiectivelor de investiţii destinate reducerii consumului de energie”.

”O altă măsură luată se referă la alocarea fondurilor necesare pentru executarea lucrărilor de reabilitare şi investiţii în sistemul de irigaţii, pentru a putea menţine în funcţiune sistemul şi, desigur, a creşte capacitatea acestuia. Dincolo de aceste măsuri care vizează acțiuni pe termen scurt și mediu, la nivelul Guvernului s-a înființat, în luna aprilie a acestui an, Comitetul Interministerial privind Schimbările Climatice, entitate cu rol consultativ, pe care am onoarea să îl coordonez. În această calitate, apreciez ca excelentă colaborarea cu Administrația Prezidențială în vederea asigurării concordanței politicilor din sectoarele care au impact asupra schimbărilor climatice”, a detaliat premierul.

Acesta a făcut o trecere în revistă și a acțiunilor de la nivel european pentru a gestiona ”provocările complexe generate de schimbările climatice”: Pactul Verde European, Noua Strategie a Uniunii Europene privind adaptarea la schimbările climatice, Legea europeană a climei și Pactul climatic european.

Acest răspuns al Europei a dus și la necesitatea ca România să-și revizuiască Strategia Națională de Adaptare la Schimbările Climatice și să elaboreze Planul Național de Acțiune pentru implementarea sa, amintește prim-ministrul.

”În acest context, s-a impus și în România necesitatea revizuirii Strategiei Naționale de Adaptare la Schimbările Climatice și elaborarea Planului Național de Acțiune pentru implementarea acesteia, pe baza unui nou cadru normativ în domeniul schimbărilor climatice, pentru perioada 2022–2030 și pregătirea orizontului de timp 2050. Implementarea Strategiei și a Planului până în 2030 și corelarea cu alte politici și strategii, cum ar fi reziliența sistemului energetic, reducerea riscurilor de producere a dezastrelor sau managementul resurselor de apă, reprezintă o condiție obligatorie pentru adaptarea societății românești la schimbările climatice și atenuarea impactului acestora pe termen mediu și lung. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și cel al Investițiilor și Proiectelor Europene sunt implicate în implementarea Strategiei Naționale de Adaptare la Schimbările Climatice și a Planului Național de Acțiune, iar colaborarea care există la nivelul Executivului pe aceste teme majore îmi dă speranțe în ceea ce privește dezvoltarea durabilă a României”, a completat Ciucă.

Oficialul român a dat asigurări că ”avem strategii, avem instituții implicate și avem și fondurile necesare pentru implementarea proiectelor”.

Astfel, ”pentru perioada 2021–2027, Comisia Europeană  a stabilit un obiectiv mai ambițios pentru integrarea schimbărilor climatice în toate programele UE, o țintă de 25 % din cheltuielile UE care să contribuie la îndeplinirea obiectivelor climatice. Aceasta este estimată la aproximativ 320 de miliarde euro, o creștere  de peste 50 % în comparație cu bugetul pentru integrarea schimbărilor climatice alocat în perioada 2014–2020. De asemenea, Planul de investiții al Pactului Ecologic European prevede mobilizarea a cel puțin 1 trilion euro în investiții durabile până în 2030. Banca Europeană pentru Investiții (BEI) urmează un proces de transformare în Banca pentru Climă a Uniunii Europene și a anunțat că va crește treptat ponderea finanțării sale dedicate acțiunii climatice și durabilității, pentru a ajunge la 50% din operațiunile sale în anul 2025”, a exemplificat premierul.

”Uniunea Europeană finanțează adaptarea la schimbările climatice în Europa, printr-o gamă largă de instrumente și, cu siguranță vor fi necesare contribuții considerabile din partea bugetelor naționale și a sectorului privat pentru îndeplinirea obiectivelor asumate. De aceea, e important să avem dezbateri ca acestea, să fim deschiși spre consultări cu mediul privat, cu lumea academică, cu experți, pentru a lua acele măsuri care îmbunătățesc capacitatea noastră de adaptare și duc la creșterea rezilienței sistemelor socio-economice și naturale la impactul schimbărilor climatice, facilitând tranziția României către o economie circulară și atingerea neutralității climatice până în anul 2050”, a conchis prim-ministrul Nicolae Ciucă.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

MEDIU

Lansarea Programului Național de Împăduriri 2022-2026. Nicolae Ciucă: Oferă speranță pentru generațiile viitoare că vor trăi într-un mediu mai puțin poluat

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă a participat astăzi, 25 noiembrie, la semnarea unei noi serii de contracte de finanțare pentru realizarea unor Centre de colectare prin aport voluntar și lansarea Programului Național de Împăduriri 2022-2026, prilej cu care a reiterat importanța banilor europeni din PNRR pentru susținerea acestui proiect.

„Discutăm de o campanie care este finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Sunt cifre pe care, de multe ori, poate le uităm, dar este relevant să menționăm faptul că, în România, suprafețele acoperite de pădure reprezintă aproximativ 29% din suprafața teritoriului, în timp ce, în Europa, suprafața totală acoperită de păduri este de aproximativ 39%”, a transmis premierul. 

Potrivit șefului Executivului, în PNRR sunt dispinobile fonduri în valoare de aproximativ 1,1 miliarde de euro pentru împădurirea României: „Toți acești bani trebuie folosiți cu iscusință, astfel încât să lăsăm generațiilor viitoare un mediu mai curat.”

„Nu am ales întâmplător ziua de astăzi. Astăzi, guvernul împlinește un an de când și-a asumat mandatul. Cred că este un moment prin care lansăm un program care vizează viitorul protejării mediului natural din țara noastră, un program care oferă speranță pentru generațiile viitoare că vor trăi într-un mediu mai puțin poluat, într-un mediu mai curat, într-un mediu în care biodiversitatea va fi mai bine consolidată și mai dezvoltată”, a mai adăugat acesta. 

Continue Reading

MEDIU

COP27. Klaus Iohannis a co-prezidat o dezbatere consacrată educației privind schimbările climatice: Avem nevoie de energia și creativitatea tinerilor. Ei sunt principalul nostru partener

Published

on

© Administrația Prezidențială

Tineretul este și va rămâne principalul nostru partener în lupta împotriva schimbărilor climatice, iar modelarea unor comportamente de la vârste fragede, prin intermediul educației, este esențială pentru atingerea obiectivelor noastre de reducere a emisiilor, a declarat marți, marja COP27 din Egipt, președintele Klaus Iohannis.

Șeful statului a făcut aceste remarci în debutul dezbaterii pe tema educației privind schimbările climatice (“Promoting climate change education”), găzduită și co-prezidată de Iohannis alături de premierul Cehiei, Petr Fiala, în marja Conferinței COP27 Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice de la Sharm El-Sheikh.

“Sunt ferm convins că educația este una dintre soluțiile durabile la criza climatică. Modelarea unor comportamente de la vârste fragede, prin intermediul educației, este esențială pentru atingerea obiectivelor noastre de reducere a emisiilor. În acest sens, în România propunem o serie de măsuri care includ o platformă digitală cu resurse educaționale privind schimbările climatice, o Săptămână Verde în timpul anului școlar, precum și o rețea de școli verzi și o infrastructură educațională sustenabilă. Tineretul este și va rămâne principalul nostru partener în lupta împotriva schimbărilor climatice. Avem nevoie de energia și creativitatea lor pentru a sprijini eforturile noastre. Conștientizarea cu privire la problemele climatice prin educație și dezvoltarea competențelor i-ar înzestra cu instrumentele adecvate pentru a fi agenți puternici pentru acțiune climatică în societăți. În acest sens, trebuie să profităm la maximum de inițiative precum Anul European al Competențelor din 2023″, a afirmat Klaus Iohannis, în cadrul evenimentului organizat în comun de Președintele României și Președinției Cehiei la Consiliul Uniunii Europene.

 

“Trebuie să privim educația privind schimbările climatice ca pe o investiție comună în viitorul nostru. Pe termen lung, educația și dezvoltarea de competențe pentru economia verde ne vor ajuta să trecem de la conștientizare la acțiune. Pentru aceasta, trebuie să colaborăm îndeaproape cu organizațiile internaționale. Salut prezența, la această masă rotundă,  a unor actori europeni și internaționali care au depus deja eforturi în acest sens și care sunt dispuși să clădească pe realizările lor. Având în vedere toate aceste argumente, România a luat inițiativa de a organiza acest eveniment la COP27 împreună cu partenerii noștri cehi. Considerăm că subiectele educației climatice și dezvoltării competențelor trebuie discutate la cel mai înalt nivel”, a mai punctat Iohannis.

Dezbaterea pe tema educației privind schimbările climatice, care a avut loc la inițiativa Președintelui României, și-a propus ca educația privind schimbările climatice și dezvoltarea de competențe pentru tranziția climatică să fie ridicate la cel mai înalt nivel în cadrul COP27 pentru creșterea gradului de implicare la nivel național și internațional pe aceste teme și implementarea de măsuri în acest sens.

© Administrația Prezidențială

Evenimentul s-a bucurat de un interes ridicat, beneficiind de participarea șefilor de stat din Bulgaria, Polonia, Estonia, Letonia, Slovacia, Slovenia si Rwanda. Totodată, la dezbatere au mai participat Președintele Băncii Europene de Investiții, ministrul Schimbărilor Climatice și Mediului din Emiratele Arabe Unite, precum și înalți oficiali UNESCO, UNICEF și OCDE.

Liderii participanți au evidențiat în intervențiile susținute importanța educației în materie de schimbări climatice pentru tineri, precum și angajamentele și demersurile realizate în domeniu de statele pe care le reprezintă sau de către organizațiile prezente la eveniment.

În cadrul dezbaterii au fost identificate palierele în care este nevoie de sprijin suplimentar, precum și domeniile în care este nevoie de  o colaborare mai strânsă pentru a îmbunătăți accesul la educația privind schimbările climatice și la dezvoltarea competențelor pentru tranziția ecologică. Aceste domenii vizează o rețea internațională de școli verzi, hub-uri digitale multilingve comune cu resurse educaționale privind schimbările climatice, precum și  îmbunătățirea finanțării disponibile pentru educația privind schimbările climatice și dezvoltarea competențelor.

Dezbaterea a oferit, totodată, oportunitatea de a crește gradul de conștientizare, dar mai ales de a consolida mecanismul de cooperare privind educația și dezvoltarea competențelor esențiale în limitarea schimbărilor climatice între țările interesate.

Participanții la evenimentul “Promoting climate change educations-au angajat să colaboreze pe aceste teme și să le mențină în cadrul discuțiilor la nivel înalt sau în cadrul unor evenimente dedicate.

Președintele Klaus Iohannis a reprezentat România, luni și marți, la deschiderea celei de-a 27-a conferințe (COP27) a Statelor care sunt membre ale Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, care are loc la Sharm El-Sheikh, în Egipt, în perioada 6-18 noiembrie 2022. Pe parcursul celor două săptămâni de negocieri, România va fi reprezentată și de Guvern la nivel de miniștri și echipă tehnică.

Pe lângă co-prezidarea acestei dezbateri, șeful statului a susținut luni declarația națională din partea țării noastre, unde a precizat că România sprijină pe deplin rolul de lider asumat de Uniunea Europeană în ceea ce privește limitarea schimbărilor climatice și angajamentul nostru comun de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră și a avertizat totodată că vremurile actuale sunt cele mai dificile în decursul unei generații, de la război pe continentul european cu efecte globale la limitarea schimbărilor climatice.

De asemenea, președintele a participat marți la masa rotundă pe tema “Schimbările climatice și sustenabilitatea comunităților vulnerabile”, în marja Conferinței Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP27) de la Sharm El-Sheikh, context în care șeful statului a transmis disponibilitatea țării noastre de a colabora cu cei interesați și cu toți cei care au nevoie pentru a reduce riscul dezastrelor naturale, România fiind implicată cu succes în mai multe misiuni internaționale de gestionare a incendiilor de vegetație din Grecia, Macedonia de Nord, Slovenia și Franța

Continue Reading

MEDIU

COP27: Klaus Iohannis a afirmat disponibilitatea României de a colabora la nivel global pentru reducerea riscului dezastrelor naturale

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a participat marți la masa rotundă pe tema “Schimbările climatice și sustenabilitatea comunităților vulnerabile”, în marja Conferinței Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP27) de la Sharm El-Sheikh, context în care șeful statului a transmis disponibilitatea țării noastre de a colabora cu cei interesați și cu toți cei care au nevoie pentru a reduce riscul dezastrelor naturale, România fiind implicată cu succes în mai multe misiuni internaționale de gestionare a incendiilor de vegetație din Grecia, Macedonia de Nord, Slovenia și Franța.

Evenimentul a constituit un prilej pentru șefi de stat și de guvern, înalți reprezentanți ai structurilor ONU și ai altor organizații interguvernamentale să discute aspecte legate de adaptarea la schimbările climatice, răspunsul la dezastre naturale și alerta timpurie cu privire la situațiile de risc, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Unul dintre obiectivele principale ale COP27 vizează adaptarea la schimbările climatice, urmărindu-se atingerea progreselor extrem de necesare pentru a spori reziliența internațională la schimbările climatice și pentru a ajuta comunitățile cele mai vulnerabile să se adapteze.

În cadrul dezbaterii, președintele Klaus Iohannis a punctat faptul că aceste comunități vulnerabile sunt adesea cele mai afectate de schimbările climatice și a evidențiat că acest aspect nu ar trebui neglijat în procesul de adaptare la schimbările climatice și în eforturile de a proteja cetățenii de consecințele acestora.

Șeful statului a arătat că pot fi aplicate mai multe măsuri, printre care îmbunătățirea gestionării riscurilor asociate dezastrelor și a sistemelor de alertă timpurie – esențială pentru a minimiza pierderile umane, naturale și materiale, pentru reducerea costurilor economice și sociale și care protejează, totodată, sănătatea și siguranța cetățenilor.

În context, președintele Klaus Iohannis a salutat inițiativa „Alerte timpurii pentru toți” (Early Warnings for All), lansată de Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, și a reliefat faptul că, în România, avem în funcțiune sisteme care pot transmite mesaje pentru a avertiza populația cu privire la fenomenele meteorologice extreme, însă aceste sisteme trebuie extinse la nivel global.

Totodată, acesta a precizat că, pentru a răspunde eficient dezastrelor naturale, trebuie să facem schimb de bune practici și să împărțim resurse, România fiind implicată cu succes în mai multe misiuni internaționale de gestionare a incendiilor de vegetație din Grecia, Macedonia de Nord, Slovenia și Franța. De asemenea, președintele Klaus Iohannis a transmis disponibilitatea țării noastre de a colabora cu cei interesați și cu toți cei care au nevoie pentru a reduce riscul dezastrelor naturale.

Șeful statului a mai subliniat necesitatea îmbunătățirii accesului la educația privind riscurile schimbărilor climatice și reducerea lor, reiterând faptul că educația este o parte esențială a procesului de prevenire, pregătire și răspuns eficient la dezastrele naturale amplificate de schimbările climatice.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA7 hours ago

MAE: Atitudinea „nejustificată și inamicală” a Austriei va avea „consecințe inevitabile” pentru relațiile bilaterale

U.E.8 hours ago

A fost adoptat programul ”Calea către deceniul digital”, esențial pentru transformarea digitală a UE până în 2030

PARLAMENTUL EUROPEAN13 hours ago

Președinta Parlamentului European cere Consiliului UE să găsească un compromis pentru aderarea României la Schengen: Sunt dezamăgită de amânarea aderării

ROMÂNIA13 hours ago

Klaus Iohannis, după ce Austria a blocat aderarea României la Schengen: Riscă să afecteze unitatea europeană. România merita un vot favorabil și nu ne vom opri până nu vom adera

POLITICĂ13 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, după ce România a ratat aderarea la Schengen: Vom relua procesul și vom proteja în continuare frontierele externe ale UE. Regretăm și nu înțelegem poziția inflexibilă a Austriei

Dan Motreanu13 hours ago

Dan Motreanu, revoltat de blocarea intrării României în Schengen de către Austria: O ticăloșie care nu a avut la bază niciun argument logic

SCHENGEN14 hours ago

Comisarul european Ylva Johansson, către cetățenii români: Meritați să fiți în Schengen! Împart dezamăgirea cu voi, iar aderarea României va rămâne prioritatea mea

Vasile Blaga14 hours ago

Vasile Blaga: Dacă cineva iese în câștig din poziția Austriei, iese Putin, pentru că va crea frustrare și în România și în Bulgaria

ROMÂNIA15 hours ago

Marcel Ciolacu: Opoziția nedreaptă a Austriei față de intrarea României în Schengen este un cadou gratuit de Crăciun pentru Putin. Viena s-a decuplat de Europa

Eugen Tomac15 hours ago

Eugen Tomac, după ce România a fost respinsă pentru aderarea la Schengen: Este cea mai mare umilință de când suntem membri UE

ROMÂNIA15 hours ago

Austria și Olanda au votat împotriva aderării Bulgariei și României la spațiul Schengen. Aderarea Croației de la 1 ianuarie 2023, aprobată

Rareș Bogdan18 hours ago

Rareș Bogdan i-a subliniat cancelarului Austriei prezența puternică a mediului de afaceri austriac în România și posibilitatea unei crize la nivel european prin opoziția la aderarea la spațiul Schengen

SCHENGEN19 hours ago

Consiliul JAI: Austria sfidează apelul Comisiei Europene și reafirmă că va vota împotriva aderării României la Schengen

COMISIA EUROPEANA20 hours ago

UE intensifică presiunea asupra Rusiei cu un al nouălea pachet de sancțiuni. Măsurile vizează figuri-cheie în atacurile din Ucraina și sectoarele bancar, energetic și tehnologic

SCHENGEN21 hours ago

Ministrul de interne, înainte de un Consiliu JAI istoric pentru România: Mandatul meu este clar, voi solicita vot pentru aderarea României la Schengen

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă anunță că România va cere joi un vot pentru aderarea la Schengen: Toate statele ne susțin, cu excepția Austriei. Mergem până la capăt, starea de incertitudine nu mai poate continua

ROMÂNIA4 days ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO7 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO1 week ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO1 week ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

Team2Share

Trending