ROMÂNIA
Nicolae Ciucă subliniază că ”Europa trebuie să mediteze” la ”opoziția singulară” care a negat dreptul legitim al României de a fi în Schengen: Dacă vom lăsa interesele naționale să prevaleze, ne putem pregăti pentru un eșec
Published
1 year agoon
By
Teodora IonPrim-ministrul Nicolae Ciucă și-a exprimat regretul că ”o opoziție singulară a dus la un rezultat care neagă dreptul legitim” al României de a face parte din spațiul Schengen și a subliniat că ”acest vot a ridicat un serios semn de întrebare, la care Europa trebuie să mediteze”.
Într-un discurs susținut în plenul reunit al Parlamentului României în prezența președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, care efectuează o vizită de două zile în țara noastră, premierul și-a exprimat ”aprecierea față de cooperarea excelentă” avută cu aceasta, fundamentată pe ”obiectivul nostru comun, de consolidare a proiectului european”.
Acesta a amintit de evenimentele din decembrie 1989, în contextul împlinirii a 30 de ani de la Revoluția Română, în care ”românii au plătit cu propriul sânge dorința de a se alătura democrațiilor europene și de a se bucura de respectarea drepturilor fundamentale”.
”În decembrie 1989, înlăturarea regimului comunist ne-a deschis perspectiva integrării noastre europene și euro-atlantice. Aderarea noastră la NATO și Uniunea Europeană a așezat România în rândul națiunilor care respectă valorile unei societăți libere și democratice, statul de drept și dreptul internațional. Mă bucur că am astăzi o nouă ocazie de a-i transmite doamnei preşedinte Metsola întreaga noastră apreciere pentru rolul cheie în adoptarea unui răspuns rapid și puternic al Uniunii Europene la provocările cu care s-a confruntat în acest an, în primul rând în ceea ce privește gestionarea consecințelor dramatice ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, a fost aprecierile transmise de premier către președinta Parlamentului European.
Nicolae Ciucă a evidențiat, de asemenea, consolidarea unității și solidarității în acest an ”deosebit de greu”.
”În actualul context geopolitic, în care valorile de bază ale Europei și spațiului euro-atlantic – libertatea, democrația, supremația legii și apărarea drepturilor fundamentale – sunt puse la încercare de războiul brutal pornit de către Rusia împotriva Ucrainei, Uniunea a reușit să reafirme validitatea modelului european, precum şi soliditatea valorilor și principiilor pe care este fundamentată. România a fost în prima linie de acțiune de la începutul acestui război. Autoritățile române au acționat unitar, coordonat, în deplină solidaritate cu poporul ucrainean. Hub-ul internațional umanitar operaționalizat la Suceava, sprijinul oferit celor peste trei milioane de refugiați din Ucraina, dintre care peste 100.000 au ales să rămână la noi, reprezintă dovada empatiei și dorinței noastre de a fi alături de acest greu încercat popor. Eforturile instituționale au fost completate și susținute exemplar de solidaritatea și generozitatea arătate cetățenilor ucraineni de români, societatea civilă și mediul de afaceri. În același timp, România s-a implicat activ în facilitarea transportului și tranzitului a peste 10 milioane tone de cereale și produse agricole ucrainene către piețele internaționale”, a punctat prim-ministrul.
Acesta a amintit și de ”sprijinul european acordat Republicii Moldova, inclusiv ca urmare a eforturilor constante ale României în acest sens”.
”Am apreciat foarte mult și mulțumim doamnei Președinte pentru susținerea vocală și consistentă a Parlamentului European pentru Guvernul de la Chișinău și calea reformelor pe care acesta s-a angajat, calea integrării europene. Decizia din iunie a Consiliului European de a acorda Ucrainei și Republicii Moldova statutul de candidat și de a recunoaște perspectiva europeană a Georgiei a fost una istorică, iar România a luptat pentru acest obiectiv cu determinare. Locul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană”, a mai spus Nicolae Ciucă, care mizează ”în continuare pe sprijinul Parlamentului European în acest sens”.
Făcând trimitere la votul din Consiliul justiție și afaceri interne privind extinderea spațiului Schengen, din 8 decembrie, premierul a tras un semnal de alarmă cu privire la faptul că ”perioada următoare va fi marcată de numeroase asemenea teste fie că e vorba de criza energetică, de migrație, de extinderea Uniunii Europene sau de relațiile ei externe”.
”Votul din Consiliul de Justiție și Afaceri Interne privind extinderea spațiului Schengen cu România și Bulgaria a generat revoltă, frustrare și dezamăgire la nivelul întregii societăți românești, cu atât mai mult cu cât România a parcurs o serie de pași importanți în acest an, pentru a ne apropia de momentul aderării depline. Acest vot s-a întâmplat, deși ne-am bucurat de o susținere europeană largă din partea statelor membre şi a instituțiilor europene, inclusiv a dumneavoastră doamnă președinte, susținere pentru care vă mulțumim. Regretăm că o opoziție singulară a dus la acest rezultat care neagă un drept legitim al României. Dacă în planul agendei europene decizia din Consiliul JAI a părut o chestiune secundară, pentru o națiune constitutivă a Europei acest vot a ridicat un serios semn de întrebare, la care Europa trebuie să mediteze. Pentru că a fost un test pe care nu România, ci Europa l-a picat. Perioada următoare va fi marcată de numeroase asemenea teste fie că e vorba de criza energetică, de migrație, de extinderea Uniunii Europene sau de relațiile ei externe. Dacă vom lăsa interesele naționale să prevaleze, dacă vom urma exclusiv calculele electorale, majoritățile politice, simpatiile sau antipatiile naționale, ne putem pregăti pentru un eșec”, a atras atenția Ciucă.
Din punctul său de vedere, ”Europa nu este doar o simplă declarație politică privind valori împărtășite, ci ea se construiește pas cu pas prin atitudini și abordări”.
”Avem de ales între a fi cu adevărat o Europă puternică sau a ne confrunta cu disoluția acestui proiect. În același timp, suntem pe deplin încredințați că spaţiul Schengen va deveni mai puternic, mai sigur şi mai prosper prin integrarea României în interiorul său. Ca urmare, vă asigur că rămânem angajați și vom avea o atitudine constructivă pentru realizarea cât mai rapidă a acestui obiectiv. Am convingerea că, la fel ca și până acum, vom beneficia de susținerea fermă a Parlamentului European”, și-a exprimat încrederea șeful Guvernului.
Schimbând nota discursului, prim-ministrul a completat că ”anul 2022 a adus și aspecte pozitive pentru România”.
”Mă refer aici cu precădere la raportul privind România din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, prezentat de Comisia Europeană la 22 noiembrie. Raportul reprezintă o recunoaștere și o confirmare la nivel european a faptului că direcția reformelor pe care am urmat-o cu consecvență în ultima perioadă este cea corectă”, a spus Ciucă.
Contextul geopolitic ”extrem de complicat generează și multiple provocări în plan economic”, pe care ”va trebui să le gestionăm cu mare atenție în perioada următoare”, consideră premierul.
”Guvernele sunt chemate să vină cu soluții concrete și eficiente pentru a reduce inflația și a gestiona prețul la energie. Trebuie să ne asigurăm că deciziile noastre sunt realiste și echilibrate și servesc protejării cetățenilor noștri și interesului comun al consolidării construcției europene. De altfel, Uniunea Europeană a demonstrat în multiple ocazii că este capabilă să gestioneze și să depășească orice provocări. Planul de redresare pentru Europa, care încurajează statele membre ale Uniunii să realizeze reforme și investiții semnificative este un foarte bun exemplu în acest sens. România este hotărâtă să folosească toate oportunitățile oferite de acest instrument. Semnarea, la București, în prezența Președintelui Comisiei Europene, a Acordului care va permite furnizarea de energie electrică pentru țările europene, prin cablul submarin din Marea Neagră, pe ruta Azerbaidjan – Georgia – România, reprezintă cea mai recentă dovadă concretă a rolului pe care țara noastră este dispusă să și-l asume în regiune și la nivelul Uniunii”, a reliefat Nicolae Ciucă.
În viziunea sa, ”este absolut necesar să răspundem așteptărilor cetățenilor prin inițiative și soluții concrete la nivel european, care să conserve unitatea şi să evite accentuarea unor diviziuni sau a unor cercuri diferite de dezvoltare”.
”Astăzi, consolidarea rezilienței interne și externe, solidaritatea, coeziunea și principiul de a nu lăsa pe nimeni în urmă sunt mai actuale decât oricând. Guvernul pe care îl conduc susține necesitatea de a avea poziții convergente cu privire la temele majore ale agendei europene și mă bucur că perspectivele cooperării României cu Parlamentul European sunt foarte bune. În final, doresc să vă mulțumesc pentru tot sprijinul pe care l-ați acordat Guvernului României anul acesta. Să vă urez să aveți un Crăciun liniștit și fericit și să privim cu încredere la anul care vine – 2023”, a conchis prim-ministrul.
În același timp, statele membre ale UE care fac parte și din Schengen, 22 dintre acestea, au votat aderarea Croației la spațiul Schengen.
Decizia a stârnit un val puternic de nemulțumiri din partea oficialilor europeni și ai statelor membre, evidențiindu-se în acest caz Germania și Franța.
Prezentă la summitului Consiliului European, chestiunea blocării României și Bulgariei de a deveni membre ale spațiului de liberă circulație a fost ridicată de președinta Parlamentul European, Roberta Metsola, care și-a exprimat dezamăgirea față de votul din Consiliul JAI.
Așadar, România se bucură de sprijinul instituțiilor europene pentru a-și îndeplini obiectivul de a deveni membru Schengen, fapt reiterat și de Roberta Metsola luni, care a promis că Parlamentul European nu va renunța până când România nu va fi primită în spațiul de liberă circulație, dar și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu prilejul vizitei efectuate sâmbătă pentru a lua parte la semnarea Acordului de privind Parteneriatul strategic în domeniul dezvoltării şi transportului energiei verzi, prin care va realizat un cablu subacvatic electric prin Marea Neagră.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.
You may like
Candidatura lui Iohannis la NATO, pe agenda convorbirii cu Erdogan. Liderul turc susține că următorul secretar general trebuie să consolideze unitatea și solidaritatea Alianței
Klaus Iohannis a discutat la telefon cu Recep Tayyip Erdogan despre rolul NATO în regiune și contribuția României și a Turciei la unitatea transatlantică
Miniștrii de externe din G7 reafirmă ”angajamentul față de securitatea Israelului” și avertizează că sunt gata ”să adopte noi sancțiuni” contra Iranului, cerând părților să evite o escaladare
Charles Michel răspunde la atacurile lui Trump cu cifre: Sprijinul UE pentru Ucraina, 150 de miliarde de dolari. Nu vă lăsați intimidat de Putin, că noi nu suntem
MApN: Încă trei avioane de luptă F-16 achiziționate de la Norvegia au aterizat în România la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii
Țările G7 se angajează să consolideze apărarea aeriană a Ucrainei și vor analiza folosirea activelor rusești înghețate în sprijinirea Kievului
NATO
Candidatura lui Iohannis la NATO, pe agenda convorbirii cu Erdogan. Liderul turc susține că următorul secretar general trebuie să consolideze unitatea și solidaritatea Alianței
Published
9 hours agoon
April 19, 2024Pe agenda convorbirii telefonice dintre președinții român și turc, Klaus Iohannis și Recep Tayyip Erdoğan, s-a aflat și candidatura liderului român la funcția de secretar general al NATO, a transmis președinția turcă după discuția dintre cei doi lideri, precizând că Erdoğan dorește un secretar general care să consolideze unitatea și solidaritatea Alianței.
Potrivit unui mesaj publicat pe contul de Twitter al administrației prezidențiale de la Ankara, în cadrul convorbirii au fost abordate aspecte globale și regionale, precum și relațiile bilaterale turco-române.
Subliniind necesitatea intensificării dialogului la nivel înalt între cele două țări, președintele Erdoğan a menționat că instituirea unui mecanism de Consiliu de Cooperare Strategică la nivel înalt între Turcia și România ar fi benefic în acest sens.
“Pe agenda convorbirii s-a aflat și candidatura președintelui Iohannis la funcția de secretar general al NATO”, a informat președinția turcă.
Astfel, Erdogan i-a transmis lui Iohannis că următorul secretar general al Alianței trebuie să consolideze unitatea și solidaritatea aliate.
“Subliniind că NATO ar trebui să aleagă un secretar general care să servească securitatea și interesele membrilor NATO în fața provocărilor globale și regionale, în special a terorismului, președintele Erdoğan a arătat că următorul secretar general ar trebui să consolideze unitatea Alianței, să păstreze și să îmbogățească spiritul de solidaritate și să acorde prioritate rolului său principal în consultările legate de apărare și securitate”, a conchis președinția turcă.
President @RTErdogan spoke by phone with President Klaus Iohannis of Romania.
The call addressed global and regional issues as well as the Türkiye-Romania bilateral relations.
Stressing the need to enhance the high-level dialogue between the two countries, President Erdoğan…
— Presidency of the Republic of Türkiye (@trpresidency) April 19, 2024
Președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 12 martie că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.
Anterior, SUA, Marea Britanie, Franța și Germania și-au anunțat susținerea pentru Mark Rutte. Înainte de reuniunea miniștrilor de externe din NATO, ambasadoarea SUA la Alianță, Julianne Smith, a precizat că Statele Unite au un “respect profund pentru prietenul” Klaus Iohannis, dar au reafirmat “susținerea deplină” pentru Rutte.
Potrivit mai multor diplomați occidentali citați de Reuters, premierul olandez Mark Rutte are sprijinul a aproximativ 90% dintre membrii NATO pentru acest post, inclusiv al Statelor Unite, Franței, Marii Britanii și Germaniei, dar el se confruntă cu opoziția Ungariei și cu candidatura președintelui român Klaus Iohannis.
Miniștrii de externe ai Poloniei și Ungariei, Radoslaw Sikorski și Peter Szijjarto, au pledat, la Bruxelles, pentru ca următorul secretar general al NATO să fie din regiunea Europei Centrale și de Est, în contextul candidaturii președintelui român. În schimb, omologul lor italian, Antonio Tajani, a anunțat că Italia și o largă majoritate de aliați îl susțin pe Rutte pentru șefia NATO, în timp ce Turcia, România și Ungaria susțin candidatura lui Klaus Iohannis.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a transmis premierului olandez Mark Rutte, în cadrul unei convorbiri telefonice, că Ankara va susţine un candidat pentru postul de nou şef al NATO în funcţie de aşteptările şi nevoile sale.
Succesorul lui Jens Stoltenberg la șefia Alianței ar trebui anunțat la summitul aniversar al NATO de la Washington, din perioada 9-11 iulie. În acest sens, o primă reuniune politică importantă este anunțată a fi reuniunea miniștrilor de externe din NATO de la Bruxelles, din perioada 3-4 aprilie, când Alianța Nord-Atlantică împlinește 75 de ani de la înființare.
NATO
Klaus Iohannis a discutat la telefon cu Recep Tayyip Erdogan despre rolul NATO în regiune și contribuția României și a Turciei la unitatea transatlantică
Published
9 hours agoon
April 19, 2024Președintele Klaus Iohannis a anunțat vineri seară că a avut o “discuție foarte bună” cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdoğan, cu care a vorbit și despre rolul esențial al NATO și contribuția României și a Turciei la unitatea transatlantică.
“Am avut o discuție telefonică foarte bună cu Președintele Recep Tayyip Erdoğan. Am vorbit despre consolidarea parteneriatului nostru strategic, cu accent pe investiții și schimburi economice. Am subliniat, de asemenea, rolul esențial al NATO în asigurarea securității regiunii noastre și contribuția României și a Turciei la obiectivele Aliate și la unitatea noastră puternică”, a scris Iohannis, pe Twitter.
Very good 📞discussion with President @RTErdogan. We discussed further development of our strategic partnership, with focus on investments&trade. Also underlined the primary role of NATO in ensuring security of our region&🇷🇴🇹🇷 contribution to Allied objectives&our strong unity.
— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) April 19, 2024
Președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 12 martie că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.
Anterior, SUA, Marea Britanie, Franța și Germania și-au anunțat susținerea pentru Mark Rutte. Înainte de reuniunea miniștrilor de externe din NATO, ambasadoarea SUA la Alianță, Julianne Smith, a precizat că Statele Unite au un “respect profund pentru prietenul” Klaus Iohannis, dar au reafirmat “susținerea deplină” pentru Rutte.
Potrivit mai multor diplomați occidentali citați de Reuters, premierul olandez Mark Rutte are sprijinul a aproximativ 90% dintre membrii NATO pentru acest post, inclusiv al Statelor Unite, Franței, Marii Britanii și Germaniei, dar el se confruntă cu opoziția Ungariei și cu candidatura președintelui român Klaus Iohannis.
Miniștrii de externe ai Poloniei și Ungariei, Radoslaw Sikorski și Peter Szijjarto, au pledat, la Bruxelles, pentru ca următorul secretar general al NATO să fie din regiunea Europei Centrale și de Est, în contextul candidaturii președintelui român. În schimb, omologul lor italian, Antonio Tajani, a anunțat că Italia și o largă majoritate de aliați îl susțin pe Rutte pentru șefia NATO, în timp ce Turcia, România și Ungaria susțin candidatura lui Klaus Iohannis.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a transmis premierului olandez Mark Rutte, în cadrul unei convorbiri telefonice, că Ankara va susţine un candidat pentru postul de nou şef al NATO în funcţie de aşteptările şi nevoile sale.
Succesorul lui Jens Stoltenberg la șefia Alianței ar trebui anunțat la summitul aniversar al NATO de la Washington, din perioada 9-11 iulie. În acest sens, o primă reuniune politică importantă este anunțată a fi reuniunea miniștrilor de externe din NATO de la Bruxelles, din perioada 3-4 aprilie, când Alianța Nord-Atlantică împlinește 75 de ani de la înființare.
NATO
MApN: Încă trei avioane de luptă F-16 achiziționate de la Norvegia au aterizat în România la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii
Published
17 hours agoon
April 19, 2024Trei aeronave F-16 Fighting Falcon achiziționate de România de la Regatul Norvegiei au aterizat vineri, 19 aprilie, în Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu”, de la Câmpia Turzii, în vederea dotării Escadrilei 48 Vânătoare, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Achiziția noului lot de avioane F-16 Fighting Falcon și a pachetului de bunuri și servicii aferent va asigura creșterea securității României prin executarea apărării spațiului aerian național/NATO, pe timp de pace și în situații de criză, prin Serviciul de Luptă Permanent – Poliție Aeriană (SLP-PA), sub comandă NATO.
“Prin sosirea graduală, pe parcursul acestui an și a celui viitor, a celor 32 de aeronave multirol F-16 Fighting Falcon, care vor înzestra încă două escadrile ale Forțelor Aeriene, România își consolidează capabilitățile de apărare aeriană la un nivel adaptat provocărilor de securitate din regiune. Aceste aeronave vor avea un rol important în menținerea unei posturi aliate credibile de apărare și descurajare a oricărei agresiuni pe flancul estic și, la fel de important, vor asigura tranziția pentru forțele noastre aeriene către era generației a V-a – înzestrarea cu aeronavele F-35”, a declarat ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr.
Aceasta este a doua serie de trei aeronave F-16 achiziționate de România de la Regatul Norvegiei și a pachetului de bunuri și servicii aferent, prima fiind recepționată la finalul lunii noiembrie 2023, în Baza 86 Aeriană „Locotenent aviator Gheorghe Mociorniță” de la Borcea.
Conform Concepției de realizare graduală a capabilității de apărare aeriană, în cadrul programului „Avion multirol al Forțelor Aeriene”, Guvernul României a atribuit Guvernului Regatului Norvegiei contractul de achiziție a 32 de aeronave F-16, cu suport logistic inițial și a unui a pachet de bunuri şi servicii complementar (de la Guvernul Statelor Unite ale Americii). Avioanele vor fi livrate în stare operațională, resursa disponibilă a acestora asigurând operarea lor pentru o perioadă de tranziție, de minimum 10 ani, către avioanele de generația a V-a, ceea ce face ca achiziția avioanelor de luptă norvegiene să reprezinte, în fapt, un transfer de capabilitate între două țări NATO aliate.
Aeronavele vor asigura îndeplinirea noilor cerințe existente la nivelul NATO, ulterior urmând a fi introduse în programul de modernizare la aceeași configurație (M6.X) cu avioanele F-16 din prima escadrilă, intrată deja în dotarea Forțelor Aeriene Române. Această soluţie asigură implicarea industriei naţionale de apărare pentru efectuarea lucrărilor de mentenanță şi modernizare a avioanelor F-16, prin compania Aerostar Bacău.
În prezent, Forțele Aeriene Române au în dotare 20 aeronave F-16 achiziționate în baza prevederilor Concepţiei de realizare graduală a capabilităţii de apărare aeriană în cadrul programului „Avion multirol al Forţelor Aeriene”.
Concrete & Design Solutions
Candidatura lui Iohannis la NATO, pe agenda convorbirii cu Erdogan. Liderul turc susține că următorul secretar general trebuie să consolideze unitatea și solidaritatea Alianței
Klaus Iohannis a discutat la telefon cu Recep Tayyip Erdogan despre rolul NATO în regiune și contribuția României și a Turciei la unitatea transatlantică
Viktor Orban: Nu vom interveni de nicio parte a războiului ruso-ucrainean
Miniștrii de externe din G7 reafirmă ”angajamentul față de securitatea Israelului” și avertizează că sunt gata ”să adopte noi sancțiuni” contra Iranului, cerând părților să evite o escaladare
Charles Michel răspunde la atacurile lui Trump cu cifre: Sprijinul UE pentru Ucraina, 150 de miliarde de dolari. Nu vă lăsați intimidat de Putin, că noi nu suntem
MApN: Încă trei avioane de luptă F-16 achiziționate de la Norvegia au aterizat în România la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii
Țările G7 se angajează să consolideze apărarea aeriană a Ucrainei și vor analiza folosirea activelor rusești înghețate în sprijinirea Kievului
Sebastian Burduja: Hidroelectrica și compania emiratează Masdar încheie un parteneriat de investiții verzi de 1,5 mld. de euro în România
UE ar trebui să se folosească de politica comercială pentru a-și reafirma statutul de putere economică, reclamă Suedia și Finlanda, care deplâng abordarea ”mai defensivă și mai restrictivă”
Finlanda cere ajutorul UE pentru a opri afluxul de migranți din Rusia
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră
Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați
Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze
Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta
Gala AOR. Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din R. Moldova din cadrul CALM: Ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure
Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată
Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară
Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina
Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare
Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
Gala AOR 30: Celebrând trei decenii de activitate neîntreruptă a Asociației Orașelor din România
- CONSILIUL EUROPEAN3 days ago
Raport revoluționar privind viitorul pieței unice: Enrico Letta le propune liderilor UE să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele și propune cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării
- NATO1 week ago
“România – NATO, 20 ani”. Nicolae Ciucă: Avem nevoie de un proiect de țară în care următorii 10 ani să fie un deceniu al siguranței pentru România și români
- ROMÂNIA5 days ago
Ministrul Apărării a discutat cu ambasadoarea SUA despre planurile de modernizare a Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu
- ROMÂNIA3 days ago
Președintele AOR, Adrian Teban: De-a lungul celor trei decenii de activitate, AOR a devenit un pilon fundamental în dezvoltarea și promovarea intereselor orașelor mici și mijlocii din România