Connect with us

ROMÂNIA

Nicușor Dan: PMB va susține operaționalizarea viitorului Centru European de Securitate Cibernetică găzduit de București

Published

on

© Nicușor Dan - Facebook

Primarul General al Capitalei, Nicușor Dan, salută găzduirea de către România, în premieră, a Centrului European de Securitatea Cibernetică și anunță că Primăria Capitalei va colabora pentru a susține operaționalizarea acestui Centru.

„Primăria Capitalei și Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor vor colabora pentru a susține operaționalizarea viitorului Centru European pentru Securitate Cibernetică, instituție a Uniunii Europene care va fi găzduită la București”, a transmis Nicușor Dan într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.

Potrivitu primarului general, „localizarea acestui Centru aici, în București, e un succes pentru România și pentru Capitală, un pas extrem de util pentru a consolida statutul Bucureștiului în arhitectura europeană de securitate și, în același timp, o recunoaștere a forței României în industria IT în general.”

De asemenea, Nicușor Dan a transmis felicitări Ministerului Afacerilor Externe, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și reprezentantului Guvernului României cu însărcinări speciale în domeniul securității cibernetice, Alexandru Nazare, pentru reușita aducerii acestui Centru la București.

„Rolul Primăriei va fi acela de a crea o echipă de lucru împreună cu reprezentanții Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, care va ajuta viitorul Centru, angajații și familiile angajaților în chestiunile legate de cazare, asistență medicală și servicii școlare, precum și pentru integrarea familiilor angajaților Centrului pe piața forței de muncă din Capitală. Vom adopta în acest sens o hotărâre la una dintre următoarele ședințe ale Consiliului General al Municipiului București”, a mai adăugat acesta. 


Bucureștiul va deveni gazda viitorului Centru european de competenţe în domeniul securităţii cibernetice, România urmând să găzduiască în premieră, pe teritoriul său, o agenție europeană, conform unei decizii luate la nivelul Consiliului Uniunii Europene. România, singura țară dintre cele candidate care nu găzduiește vreo agenție UE, a concurat cu Belgia (Bruxelles), Germania (München), Lituania (Vilnius), Luxemburg (Luxemburg), Polonia (Varșovia) și Spania (Leon). Bucureștiul a obținut în finală 15 voturi și a devansat Bruxelles-ul, care a primit 12 voturi. 

Succesul înregistrat de România, care prin Centrul european de securitate cibernetică va găzdui în premieră o structură UE pe teritoriul său, a fos salutat și de președintele Klaus Iohannis și de ministrul de externe Bogdan Aurescu.

România a depus luni dosarul de candidatură a Bucureştiului pentru găzduirea viitorului Centru european de competenţe în domeniul securităţii cibernetice, în cadrul reuniunii ministeriale informale a miniştrilor Telecomunicaţiilor din statele membre UE, desfăşurată luni, sub coordonarea Preşedinţiei germane a Consiliului UE.

Rezultatul obținut de România a fost posibil în urma unor demersuri diplomatice intense în ultima perioadă derulate atât la București și Bruxelles, cât și în capitalele statelor membre. Și prim-ministrul Ludovic Orban a ridicat acest subiect în cadrul consultărilor și discuțiilor avute cu unii dintre omologii săi, în special cu premierul francez și cancelarul german.

Țara noastră deține însă o importantă experiență în domeniul securității cibernetice. România a devenit în iunie 2019 al 22-lea membru cu drepturi depline al Centrului Cooperativ de Excelență NATO pentru Atacuri Cibernetice de la Tallinn. Mai mult, România a participat, începând cu 2015, în calitate de națiune-lider, la Fondul de Sprijin (Trust Fund) pentru dezvoltarea capacității de apărare a securității cibernetice a Ucrainei, fond creat prin participarea voluntară a țărilor NATO, după anexarea Crimeii de către Rusia. Mai mult, România și-a anunțat la nivelul NATO și intenția de a înființa și găzdui un Centru euro-atlantic în domeniul rezilienței

De altfel, decizia înființării acestei structuri a fost luată în timpul președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

De asemenea, UE are și Agenția permanentă a Uniunii Europene pentru securitate cibernetică (ENISA), cu sediul în Grecia. Activitățile noului centru european de competențe industriale, tehnologice și de cercetare în domeniul securității cibernetice vor completa sarcinile ENISA.

Propunerea de regulament de instituire a Centrului european de competențe industriale, tehnologice și de cercetare în domeniul securității cibernetice și a rețelei de centre naționale de coordonare (Centrul Cyber al UE) a fost lansată de Comisia Europeană în 2018, fiind discutat inclusiv pe durata Președinției române a Consiliului UE.

Centrul Cyber va reprezenta o structură cheie în contextul eforturilor de la nivel UE de configurare a unui ecosistem european în materie de securitate cibernetică. Centrul va avea un rol important în sprijinirea creării de legături între actorii publici și privați din domeniu, mediul academic și industria de profil din Uniune, asigurând, totodată, coordonarea între centrele naționale pentru securitate cibernetică din statele membre. 

De asemenea, Centrul va acționa pentru stimularea cercetării și inovării tehnologice în vederea consolidării securității cibernetice în cadrul Uniunii. Astfel, Centrul va reprezenta principalul organism de gestionare a fondurilor europene dedicate cercetării în domeniul securității cibernetice disponibile prin cele două programe de finanțare ale UE cu relevanță pentru sector – Europa Digitală și Orizont Europa. 

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

ROMÂNIA

Klaus Iohannis, laureat cu Premiul Civic German la Düsseldorf: Românii sunt pro-europeni convinși. Aderarea la Schengen ar fi un semnal important pe fondul creșterii euroscepticismului în Europa

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a fost distins, sâmbătă, Castelul Benrath din Düsseldorf, cu Premiul Civic German, subliniind că această distincție reprezintă o “recunoaștere a modului în care democrația și angajamentul civic se manifestă astăzi în România, ca stat membru al Uniunii Europene și al NATO”, el utilizând acest context pentru a sublinia, din nou, dreptul României de a adera la spațiul Schengen, o decizie care “ar fi cu atât mai relevantă pe fondul creșterii sentimentelor eurosceptice și a diviziunilor în Europa”.

Românii sunt pro-europeni convinși, profund atașați valorilor europene democratice, pentru care, în trecut, au făcut sacrificii enorme. Democrația este o valoare europeană fundamentală și, împreună cu statul de drept și drepturile omului, reprezintă temelia Uniunii Europene și a modului nostru de viață. Aceste valori sunt interdependente. Drepturile omului pot fi respectate numai într-o societate în care instanțe independente garantează protecția lor și în care poate exista o dezbatere democratică deschisă și informată, cu o presă independentă și o societate civilă activă”, a afirmat Iohannis, în alocuțiunea sa ce a urmat decernării premiului.

 

Prin conferirea acestui premiu, Iohannis s-a alăturat laureaților acestei importante distincții precum fostul președinte al Bundestagului, prof. dr. Norbert Lammert, foștii președinți ai Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker şi Jacques Delors, cunoscutul disident Vaclav Havel și foștii președinți federali Richard von Weizsäcker și Roman Herzog.

Șeful statului a subliniat, în discursul său, că protecția drepturilor omului nu este nici astăzi peste tot de la sine înțeleasă, în ultimii ani fiind manifestate provocări noi, de exemplu în domeniile migrației și al securității sau în contextul crizei provocate de pandemie.

“Importanța acestor valori, ca și importanța unității și a solidarității europene au fost relevate cu atât mai mult de războiul de agresiune declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei și de consecințele sale multidimensionale. A devenit astfel, mai evident ca niciodată, cât de necesară este întărirea angajamentului comun față de proiectul european și față de spațiul comun de democrație, securitate și prosperitate. Uniunea Europeană a demonstrat că are capacitatea de a crea mecanisme și instituții capabile să garanteze securitatea statului de drept și respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor săi. Democrația, libertatea și drepturile omului, care reprezintă esența Uniunii Europene, trebuie să continue să ne ghideze acțiunile în aceste vremuri dificile. Împărtășim cu toții aceste valori, iar provocările cu care se confruntă Europa în această perioadă ne reamintesc că trebuie să luptăm pentru ele în fiecare moment”, a punctat președintele.

El a amintit că nici în România democrația și libertatea nu au venit de la sine, ci au fost câștigate cu un preț greu.

“Mă gândesc aici, în primul rând, la Revoluția din 1989. A fost un proces complex de reconstrucție politică, socială și instituțională, dar tranziția a condus la reconectarea autentică a societății, în ansamblul său, la fundamentele sale și la valorile europene. Aderarea la NATO, în 2004, și la Uniunea Europeană, în 2007, au reprezentat, astfel, confirmarea revenirii de drept, demne și responsabile, a României în comunitatea europeană și euroatlantică. Societatea românească este în prezent concentrată asupra perspectivelor de dezvoltare continuă a țării, în condiții de libertate, democrație și prosperitate”, a mai adăugat șeful statului.

Klaus Iohannis a subliniat că România a dovedit de-a lungul acestor ani de când a devenit membru NATO și al Uniunii Europene nu numai atașamentul față de valorile europene, ci și capacitatea și voința de a contribui la promovarea și apărarea acestora.

România este profund angajată să respecte drepturile și demnitatea umană și să acționeze pentru pace și libertate. Provocările de astăzi ne confirmă că avem nevoie de o Uniune mai puternică și mai rezilientă“, a spus el.

Președintele a remarcat că cele zece angajamente evidențiate în Declarația de la Sibiu, adoptată la 9 mai 2019, sub mandatul României la Președinția rotativă a Consiliului UE, rămân fundamentale, Uniunea Europeană având acum nevoie mai mult ca oricând de unitate, solidaritate, coeziune și de o abordare pragmatică, orientată spre acțiune și obținerea de rezultate concrete.

“Solidaritatea și viziunea noastră comună trebuie, însă, construite în mod programatic. Nu putem să facem față unor provocări majore, precum schimbările climatice sau migrația, decât împreună, printr-o cooperare strânsă la nivel european”, a arătat el.

Klaus Iohannis a evocat și sprijinul României pentru Ucraina și Republica Moldova în contextul agresiunii armate a Rusiei în Ucraina, el insistând că solidaritatea și unitatea europeană vor fi necesare și după ce războiul Rusiei în Ucraina se va încheia pentru a demara procesul complex de reconstrucție.

“Acest sprijin trebuie direcționat și către state afectate indirect de războiul dus de Rusia, fie că sunt în imediata vecinătate, precum Republica Moldova – țară care a primit, per capita, cel mai mare număr de refugiați ucraineni – fie că se află în alte regiuni ale lumii și au nevoie ca problemele lor de acces la hrană sau de securitate să nu iasă de sub atenția solidarității globale. De asemenea, chiar și după ce acest război absurd se va fi terminat, solidaritatea și înțelegerea valorilor care ne unesc în Europa vor fi în continuare necesare pentru procesul complex de reconstrucție și refacere, nu doar a Ucrainei, ci și a întregii regiuni“, a arătat Iohannis.

Referindu-se la sprijinul pentru Ucraina, președintele a indicat faptul că România a demonstrat atât solidaritate, cât și capacitatea de a proteja frontiera externă a Uniunii Europene.

România a arătat, o dată în plus, că îndeplinește pe deplin criteriile pentru integrarea în spațiul Schengen, gestionând cu responsabilitate și eficiență granițele externe“, a spus el.

O decizie în favoarea aderării României la Schengen în acest an va reprezenta un semnal foarte important pentru cetățenii noștri, de apartenență și încredere în proiectul comun european. Decizia ar fi cu atât mai relevantă pe fondul creșterii sentimentelor eurosceptice și a diviziunilor în Europa, și ar contribui, în același timp, la creșterea rezilienței Uniunii în ansamblu“, a completat Iohannis.

În finalul discursului său, președintele a asigurat că România a fost și rămâne în mod evident parte a soluției, nu a problemei.

“În final, doresc să mulțumesc încă o dată pentru acordarea Premiului Civic German şi să reiterez angajamentul meu și al cetățenilor români pentru dezvoltarea unei Europe democratice, solidare și unite”, a conchis Klaus Iohannis.

Klaus Iohannis, laureat al mai multor premii internaționale

Până în prezent, președintele Klaus Iohannis a primit mai multe recunoașteri și distincții internaționale cu privire la activitatea sa politică, toate culminând cu prestigiosul Premiu Carol Cel Mare pe care l-a primit la 2 octombrie 2021, la Aachen

Ulterior, la 2 iunie 2022, a fost laureat, la Hof, în Germania, cu Premiul European Carol al IV-lea al Asociației Germanilor Sudeți pentru anul 2020 pentru meritele sale în privința cooperării dintre țările și popoarele Europei Centrale

La 14 octombrie 2020, președintelui i-a fost conferit premiul “Otto cel Mare” al orașului german Magdeburg pentru “onorarea marilor merite în procesul european de unificare” și pentru “promovarea gândirii europene”.

La 4 martie 2020, Klaus Iohannis a primit, într-o ceremonie la București, Premiul European “Coudenhove-Kalergi” pentru anul 2020. pentru ”meritele sale deosebite de politician care, prin dedicarea pentru valorile europene, contribuie decisiv la consolidarea integrării României în comunitatea statelor europene”, apreciindu-se, totodată, că ”acțiunea sa politică are un rol exemplar într-o Europă care a fost divizată în trecut”.

În 2018, șeful statului a primit, la München, premiul ”Franz Josef Strauss” din partea Fundației Hanns Seidel pentru promovarea, în mod constructiv și vizionar, de-a lungul întregii sale cariere politice, a valorilor democratice, a unei societăți unite și a încrederii în proiectul european.

Premiul din 2018 a fost cea de-a treia distincție primită de Klaus Iohannis în Germania, după ce în 2016 a fost distins la Kiel cu premiul Fundației Hermann Ehlers pentru “sprijinirea statului de drept şi a luptei anticorupţie”, iar în 2017, la Berlin, cu Ordinul Sfântului Gheorghe, acordat de Balul Operei ”Semper” din Dresda, pentru angajamentul său politic pro-european.

Tot în 2017, președintele a primit, la Washington, distincţia “Light Unto the Nations”, premiu acordat de către Comitetul Evreiesc American (American Jewish Committee – AJC) şefilor de stat care s-au remarcat, de-a lungul timpului, prin promovarea valorilor democratice.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

România, reprezentată de Bogdan Aurescu la ceremonia de învestire a lui Erdogan: Suntem parteneri strategici și aliați apropiați în NATO

Published

on

© MAE

Ministrul de externe Bogdan Aurescu reprezintă România, sâmbătă, la Ankara, la ceremonia de depunere a jurământului de către președintele Republicii Turcia, Recep Tayyip Erdoğan.

Anunțul a fost făcut de MAE și de șeful diplomației române într-o postare pe Twitter.

“În drum spre Ankara pentru a reprezenta România la ceremonia de inaugurare a președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdoğan. România și Turcia sunt parteneri strategici, cu relații economice solide, legături interumane și aliați apropiați în NATO, împărtășind obiectivul unei Mări Negre în pace, securitate și prosperitate”, a scris Aurescu.

La ceremonie participă și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Săptămâna trecută, președintele Klaus Iohannis a salutat realegerea în funcția de președinte al Turciei a lui Recep Tayyip Erdogan, cel care a obținut un al doilea mandat prezidențial într-un an în care turcii marchează împlinirea unui secol de la instituirea republicii kemaliste.

Autoritatea electorală turcă l-a declarat duminică, 28 mai, pe Recep Tayyip Erdoğan învingător al alegerilor care îi vor asigura un nou mandat de cinci ani în fruntea Turciei.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Regele Charles al III-lea a mărturisit ce-l leagă de România: Am fost mișcat profund de suferințele românilor după al Doilea Război Mondial. Am vrut să amintesc lumii că România este o țară specială

Published

on

© Administrația Prezidențială

Regele Charles al III-lea a mărturisit vineri, la Palatul Cotroceni, că a venit în România pentru prima dată acum 25 de ani pentru că a fost mișcat profund de suferințele pe care le-au trăit românii în anii ce au urmat celui de-al Doilea Război Mondial, când România a intrat sub sfera de influență a Uniunii Sovietice și sub regimul comunist.

Domnule președinte, doamnelor și domnilor, am venit în România în urmă cu atâția ani pentru că am fost mișcat profund ceea ce au trăit atât de mulți români după cel de-al Doilea Război Mondial și pentru că ați suferit atât de mult. Am vrut în mod deosebit să reamintesc lumii tot ceea ce a făcut întotdeauna din România o țară atât de specială. Astăzi, nu mai avem nevoie să ne amintim nimic“, a spus monarhul britanic, într-un discurs susținut cu ocazia unei recepții pe care președintele Klaus Iohannis a găzduit-o la Palatul Cotroceni în onoarea regelui.

Monarhul a transmis și un mesaj emoționant de la Palatul Cotroceni, afirmând că întotdeauna s-a simțit acasă în România și a ajuns să iubească țara noastră, monarhul britanic precizând că abia așteaptă să-și joace rolul în strângerea și mai puternică a relațiilor bilaterale, citând din Mihai Eminescu și evocând descendența sa comună cu România prin relațiile de rudenie ale familiei regale britanice cu regina Maria a României și cu regele Mihai al României.

“Nu pot descrie ce mare plăcere îmi face să vizitez din nou România. Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru amabilitatea dumneavoastră și pentru imensa generozitate de a găzdui această recepție. Abia îmi vine să cred că au trecut douăzeci și cinci de ani de la prima mea vizită în această țară remarcabilă, deși chiar înainte de a veni aici am simțit o legătură profundă cu România. Mult iubita dumneavoastră regină Maria a fost, după cum bine știți, verișoara primară a străbunicului meu, regele George al V-lea, în timp ce regina Maria, străbunica mea – pe care mi-o amintesc foarte bine – era descendenta contesei Claudia Rhedey, cu legături care se întorc adânc în istoria României, și, desigur, tatăl meu era văr primar cu regele Mihai și prețuia amintirile de când se jucau împreună aici, în copilărie“, a continuat regele Charles al III-lea.

Charles al III-lea, aflat la prima vizită în România în calitate de rege, la prima vizită externă după încoronare și a doua după urcarea la tron, a mărturisit că “întotdeauna” s-a simţit “acasă” în România, pe care a numit-o, în limba română, “ţară de glorii, ţară de dor”, citând din poezia lui Mihai Eminescu “Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie”.

Citiți și AFP: Transilvania este “onorată” să îl primească regele “său” Charles al III-lea, care a ales România pentru prima sa călătorie în străinătate după încoronare

Președintele Klaus Iohannis l-a primit vineri, la Palatul Cotroceni, pe regele Charles al III-lea al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, cel care a devenit primul monarh britanic care vizitează România în această calitate.

Vizita regelui Charles al III-lea în România are un caracter privat, iar singurul moment public a fost reprezentat de vizita la Palatul Cotroceni, ca gest de curtoazie.

Găzduind o recepție de bun venit în onoarea regelui, președintele Klaus Iohannis a precizat, în alocuțiunea sa, că ne onorează faptul că prima vizită în străinătate de la încoronare are loc în țara noastră.

Noul suveran britanic are o prietenie de lungă durată cu România, o țară unde deține proprietăți la Viscri și Valea Zălanului, bazată pe descendența comună și relațiile de rudenie cu Casa Regală a României, dar și pe afinitatea și atașamentul personale ale suveranului britanic pentru România, poporul român și biodiversitatea țării noastre.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA14 hours ago

Klaus Iohannis, laureat cu Premiul Civic German la Düsseldorf: Românii sunt pro-europeni convinși. Aderarea la Schengen ar fi un semnal important pe fondul creșterii euroscepticismului în Europa

INTERNAȚIONAL19 hours ago

România, reprezentată de Bogdan Aurescu la ceremonia de învestire a lui Erdogan: Suntem parteneri strategici și aliați apropiați în NATO

MAREA BRITANIE19 hours ago

Regele Charles al III-lea a mărturisit ce-l leagă de România: Am fost mișcat profund de suferințele românilor după al Doilea Război Mondial. Am vrut să amintesc lumii că România este o țară specială

MAREA BRITANIE20 hours ago

AFP: Transilvania este “onorată” să îl primească regele “său” Charles al III-lea, care a ales România pentru prima sa călătorie în străinătate după încoronare

MAREA BRITANIE2 days ago

La prima vizită externă după încoronare, Charles al III-lea l-a citat în limba română pe Eminescu: Am ajuns să iubesc România, “țară de glorii, țară de dor”

MAREA BRITANIE2 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe regele Charles al III-lea, “un mare prieten al României”, la Palatul Cotroceni: Datorită interesului Majestății Voastre, frumusețea satelor și tradițiilor românești a trecut granițele

U.E.2 days ago

Annalena Baerbock consideră că războiul rus din Ucraina a reprezentat un punct de cotitură pentru securitatea din regiunea Mării Baltice: Securitatea fiecăruia dintre noi este securitatea noastră, a tuturor

NATO2 days ago

Secretarul general al NATO va participa la ceremonia de învestire a lui Erdoǧan, la Ankara. Aderarea Suediei la Alianță, principalul scop al vizitei în Turcia

COMISIA EUROPEANA2 days ago

UE a sprijinit România cu 3 miliarde de euro prin instrumentul SURE pentru a proteja locurile de muncă și lucrătorii de impactul pandemiei de COVID-19

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Bruxelles-ul propune modernizarea normelor UE privind siguranța și durabilitatea maritimă și prevenirea poluării apelor de către nave

MAREA BRITANIE2 days ago

La prima vizită externă după încoronare, Charles al III-lea l-a citat în limba română pe Eminescu: Am ajuns să iubesc România, “țară de glorii, țară de dor”

INTERNAȚIONAL2 days ago

Antony Blinken avertizează, într-un discurs la Helsinki, că o încetare a focului în Ucraina ar reprezenta o “pace Potemkin” favorabilă Rusiei. SUA vor discuții ample despre securitatea europeană

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, despre garanții de securitate pentru R. Moldova și Ucraina: Dacă nu reușim să ajutăm Ucraina și Moldova, înseamnă că am pierdut

NATO3 days ago

Stoltenberg, la Olso: Avem nevoie de un cadru care să asigure garanții pentru securitatea Ucrainei și pentru a întrerupe ciclul de agresiune al Rusiei

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Klaus Iohannis: Summitul Comunității Politice Europene, o dovadă relevantă pentru aderarea R. Moldova la UE. România și celelalte state europene îi sunt alături

ROMÂNIA3 days ago

“Nu sunteți singuri!”: Klaus Iohannis face apel ca sprijinul UE pentru R. Moldova să aibă mai multă mai multă vizibilitate în rândul cetățenilor

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă va continua discuțiile cu sindicaliștii pentru rezolvarea grevei din Educație. Guvernul va aproba pe 1 iunie creșterile salariale pentru profesori

ROMÂNIA4 days ago

Ministrul Sănătății anunță finalizarea noii forme a Planului Naţional de Combatere a Cancerului

REPUBLICA MOLDOVA5 days ago

VIDEO Summitul CPE din R. Moldova: “Ne-am obișnuit să credem că suntem mici și că de noi nu depinde nimic, dar pe 1 iunie, Europa va veni la noi acasă”

NATO1 week ago

“Drumul către summitul de la Vilnius”: Jens Stoltenberg afirmă că aderarea Ucrainei la NATO “în mijlocul unui război nu este pe ordinea de zi”

Team2Share

Trending