Unirea de la 1859 nu a căzut din cer și nu a fost un dar făcut României, ci rezultatul acțiunilor unor oameni politici care au lucrat în acest sens, printre care s-a numărat și domnitorul Ghyka, a declarat duminică președintele Nicușor Dan, la ceremonia de repatriere a rămășițelor pământești ale ultimului domn al Moldovei, Grigore Alexandru Ghyka.
„Cred că trebuie să folosim orice ocazie, și mai ales unele comemorative cum este cea de azi, pentru a ne spune nouă înșine și celor de lângă noi că istoria nu începe cu noi înșine. Și cred că prea des, în modul în care noi percepem istoria, insistăm pe rupturi, pe sincope, pe acele schimbări din istorie care au fost 1821, 1848, 1859, 1866, 1918 și toate celelalte, fără să punem accentul pe continuitate, pentru că, așa cum limba este o creație la care mulți oameni care de-a lungul timpului au gândit și s-au raportat la lume într-un anume fel, așa și o societate și modul în care este administrată o societate au rădăcini adânci din modul în care acum mulți ani niște oameni au gândit cum să o administreze. Și e important deci să vedem aceste continuități și să vedem rădăcina unor moduri în care acționăm ca societate azi”, a transmis Nicușor Dan.
În discursul său, președintele a subliniat că momentul repatrierii rămășițelor pământești ale domnitorului Moldovei, Grigore Alexandru Ghyka – ultimul domnitor al Moldovei înainte de Unirea din ianuarie 1859 – reprezintă un prilej de a reaminti că procesul de construcție a României moderne a început cu mult înainte de acel moment istoric.
Șeful statului a precizat câteva dintre deciziile importante pe care domnitorul Ghyka fie le-a inițiat, fie la care a participat: abolirea cenzurii, inițierea unor unități medicale specializate, inclusiv a unei maternități, înființarea școlii de ingineri de drumuri și construcții, reforme sociale îndrăznețe, abolirea robiei țiganilor, precum și înființarea Jandarmeriei – o instituție pentru pacea interioară, dar cu oameni pregătiți pentru lupte mai mari, într-o vreme în care forțele armate ale României erau limitate de înțelegerile marilor puteri.
„Trebuie să spunem și niște lucruri despre reformele sociale, curajul de a scădea impozitele, dijma pentru cei care lucrau pământul, și taxele vamale, așa numitele taxe pe circulația mărfurilor. Trebuie să spunem cu tărie că istoria Moldovei face parte din istoria României. Ne amintim azi că, încă din Evul Mediu, Moldova a purtat un al doilea nume, Moldovlahia sau Valahia Mică. Cu alte cuvinte, identitatea de neam, de limbă, de cultură, a fost o evidență dintotdeauna și, așa cum am spus, domnitorul Ghyka a fost unul dintre susținătorii Unirii cu România”, a adăugat Nicușor Dan.
Președintele a revenit asupra modului în care este receptată istoria, subliniind că România se află încă sub influența felului în care regimul comunist a predat și a modelat percepția asupra trecutului, împiedicând recunoașterea meritelor domnitorilor care au făurit România modernă, considerați, într-o anumită perioadă, drept dușmani ai poporului.
„Cred că e vremea să vindecăm aceste răni ale trecutului și cred că, așa cum Ana Blandiana a introdus sintagma „memoria ca formă de justiție”, cred că trebuie să ne gândim la o terapie prin memorie care să ducă la o pacificare a societății românești de azi. Recunoaștem azi, prin onorurile cuvenite unui șef de stat, demnitatea istoriei de dinainte de apariția statului național unitar. Onorăm rolul pe care l-a jucat clasa politică a acelei epoci la împlinirea ideii naționale. Sunt convins că putem azi să începem și să avem o privire mai senină și mai dreaptă asupra trecutului, din care să știm să culegem învățăturile cele mai bune despre viitor. Bine ai venit acasă, Măria Ta!”, a conchis Nicușor Dan.
