Connect with us

U.E.

Nigel Farage, unul dintre ”arhitecții Brexit-ului”, lansează noul Partid Brexit, cu promisiunea unui ”revoluţii democratice” care să zguduie scena politică britanică, începând cu alegerile europene

Published

on

© The Brexit Party/ Facebook

Fostul lider al partidului britanic eurosceptic UKIP şi al campaniei pro-Brexit la referendumul din 2016, Nigel Farage, şi-a lansat vineri noul Partid Brexit cu promisiunea unui ”revoluţii democratice” care să zguduie scena politică britanică, începând cu alegerile europarlamentare la care Regatul Unit va trebui să participe dacă până la data desfăşurării lor nu se retrage efectiv din UE, relatează DPA, citată de Agerpres.

Anunțul său survine după ce liderii statelor membre ale UE-27 au ajuns miercuri noaptea spre joi dimineața la un consens pentru a prelungi, din nou, termenul de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană până cel târziu la data 31 octombrie 2019, data la care actuala Comisie Europeană își încheie mandatul.

”Suntem o mare naţiune şi un mare popor, dar suntem traşi înapoi de leadership-ul slab de la Westminster. Acum este momentul schimbării”, a spus Farage în faţa unor susţinători ai săi adunaţi în oraşul Coventry.

”Sunt supărat (…) Ce voi încerca acum să fac este o revoluţie democratică în politica britanică”, a continuat Farage, care încă este europarlamentar şi a confirmat că va candida din nou la alegerile europene din luna mai. Printre alţi candidaţi de pe lista Partidului Brexit se regăseşte şi Annunziata Rees-Mogg, sora parlamentarului conservator eurosceptic Jacob Rees-Mogg.

Potrivit concluziilor summitul extraordinar privind extinderea Brexit-ului, date publicității joi, după negocieri care au durat mai bine de opt ore ca urmare a intransigenței președintelui francez, Emmanuel Macron, cu privire la o nouă prelungire a Articolului 50, nouă dată a ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană a fost fixată pentru 31 octombrie 2019.

Dacă acordul de retragere nu va fi ratificat până la data de 22 mai, atunci Marea Britanie va trebui să participe la alegerile europene, o condiție cu caracter imperativ: Regatul Unit se va retrage la 1 iunie 2019, dacă, în baza neratificării acordului de retragere, nu respectă obligația de a organiza alegeri europarlamentare.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Londra a anunțat deja la 9 aprilie că s-au făcut pașii necesari prin lege pentru a participa la alegerile pentru Parlamentul European din mai, data stabilită fiind 23 mai.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ENGLISH

Vasile Blaga, MEP: I am convinced that the firm measures adopted by the EP against Covid-19 will not stop here. The EPP Group is already working on a strategy for the rapid recovery of the post-crisis economy

Published

on

© Vasile Blaga/Facebook

Vasile Blaga, MEP (PNL, PPE) told caleaeuropeana.ro that the EPP group in the European Parliament is already working on a “very clear strategy” for managing the current crisis generated by the new coronavirus, but also for the rapid recovery of the post-crisis European economy,

The unanimous vote of the European Parliament last week on proposals from the European Commission for the management of the European health crisis shows that the hesitant response at the outbreak of the COVID 19 pandemic was an accident, explains MEP Vasile Blaga, adding that “the answer came to correct the rather timid initial reaction of the European executive in the beginning of this challenging crisis for Europe and all the other states around the world ”.

The 37 billion euros  (part of the Corona Initiative) allocated to the Member States through the vote in the European Parliament will be directed towards health systems, local communities, small and medium-sized enterprises and economy sectors seriously affected by this crisis.

“The European Union means, first and foremost, solidarity – for better and for worse, and those who support the opposite are either not aware of what is being done at EU level, or have an interest in destabilising the Union,” says Blaga.

The vote in the European Parliament was also aimed at reallocating 800 million euros from the Cohesion Fund in 2020 to cover emergencies in the medical systems of the EU member state

“I am convinced that the measures will not stop here. The EPP group is already working on a very clear strategy for managing the current crisis, but also for the rapid recovery of the economy once the public health crisis is over. There are countless proposals and projects in progress that will help us all overcome this unprecedented crisis in recent history,” adds Vasile Blaga.

Continue Reading

U.E.

Eurostat: România, țara cu cele mai mici cheltuieli pentru sănătate din UE, doar 490 euro/ pe cap de locuitor

Published

on

© Ministerul Sănătății - România/ Facebook

Cheltuielile cu sănătatea în România au fost echivalente cu 5,2% din Produsul Intern Brut în anul 2017, cel mai mic procent înregistrat în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, în condiţiile în care media estimată la nivelul UE este de 9,9% din PIB, arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

La acest indicator, Franţa şi Germania sunt “campioane” în UE, cu 11,3% din PIB alocat sănătăţii, urmate de Suedia, cu 11%, notează Agerpres.

În schimb, în 12 state membre UE, cheltuielile cu sănătatea sunt echivalente cu mai puţin de 7,5% din PIB. Imediat deasupra României se situează Luxemburg (5,5% din PIB), Letonia (6% din PIB), Estonia (6,4% din PIB) şi Lituania (6,5% din PIB).


În raport cu mărimea populaţiei, în 2017 cele mai ridicate cheltuieli cu sănătatea în rândul statelor membre ale Uniunii Europene s-au înregistrat în Suedia (5.200 de euro per locuitor), Danemarca şi Luxemburg ( fiecare cu 5.100 de euro per locuitor), iar cele mai scăzute au fost raportate în România (490 de euro per locuitor) şi Bulgaria (590 de euro per locuitor).

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Din planul economic de 37 de miliarde de euro al UE, România va primi a patra cea mai mare sumă, după Polonia, Ungaria și Spania, dar înaintea Italiei, Franței sau Germaniei

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Din planul de ajutor economic de 37 de miliarde de euro propus de către Comisia Europeană și intitulat Inițiativa de investiții (Coronavirus Response Investment Initiative), cele 3,1 miliarde de euro de care urmează să beneficieze România reprezintă a patra cea mai mare alocare națională pentru un stat membru în lupta împotriva consecințelor socio-economice asociate pandemiei cu noul coronavirus.

Conform unui tabel al Comisiei Europene consultat de CaleaEuropeană.ro, României îi sunt alocate 3,079 de miliarde de euro. Dintre acestea, 491 de milioane de euro reprezintă sume eliberate ca lichidități, iar 2,588 miliarde de euro corespund bugetului Uniunii Europene.

Singurele țări care devansează România în ce privește finanțarea alocată acestei inițiative sunt Polonia (7,435 miliarde de euro), Ungaria (5,6 miliarde de euro) și Spania (4,145 miliarde de euro).

În schimb, România va primi mai mulți bani decât Italia, Franța sau Germania în cadrul acestei inițiative.

Astfel, prima coloană reprezintă lichiditățile care provin din sumele de prefinanțare ce nu au fost cheltuite din fondurile de coeziune ale UE pe care statele membre ar trebui să le ramburseze în mod normal la bugetul UE până la sfârșitul lunii iunie 2020. Cea de-a doua coloană este dată cofinanțarea din bugetul UE care ar fi disponibilă dacă lichiditățile menționate anterior sunt utilizate pentru a finanța răspunsul economic împotriva efectelor noului coronavirus. Coloana a treia reprezintă totalul primelor două, fără a fi necesară alocarea unor bani suplimentari din fondurile naționale.

Coloana a patra reprezintă finanțări separate și sunt sume rămase din totatul Fondurilor de Investiții și Structurale Europene.

Comisia Europeană precizează că alocările naționale depind de sumele pe care statele membre trebuiau să le ramburseze Comisiei în acest an. Acestea depind de dimensiunea anvelopei bugetare pentru coeziune și de viteza de implementare.

Practic, lichiditățile de 491 de milioane de euro pentru România provin din sumele de prefinanțare ce nu au fost cheltuite din fondurile de coeziune ale UE pe care statele membre ar trebui să le ramburseze în mod normal la bugetul UE până la sfârșitul lunii iunie 2020. 

Suma de 2,588 de miliarde de euro reprezintă reprezintă cofinanțarea din bugetul UE care ar fi disponibilă dacă lichiditățile menționate anterior sunt utilizate pentru a finanța răspunsul economic împotriva efectelor noului coronavirus.

Comisia Europeană mai precizează că raportul dintre cele două tipuri de alocări variază de la un stat membru la altul, deoarece ratele de cofinanțare variază și de la o țară a UE la alta. De fapt, acestea depind de prosperitatea relativă a statelor membre ale UE.

Pachetul propus de Comisia Europeană și denumit Inițiativa de investiții (Coronavirus Response Investment Initiative) a fost aprobat de Parlamentul European într-o sesiune plenară extraordinară ce avut loc la 26 martie, iar conform unei decizii formale a Consiliului, planul va intra în vigoare la 1 aprilie 2020.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending