CONSILIUL UE
NIS2: Colegiuitorii de la Bruxelles au convenit asupra unor măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în întreaga UE
Published
3 years agoon

Consiliul și Parlamentul European au convenit, vineri, asupra unor măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în întreaga Uniune, pentru a îmbunătăți în continuare capacitatea de reziliență și de reacție la incidente atât în sectorul public și privat, cât și în UE în ansamblu.
Odată adoptată, noua directivă, denumită “NIS2”, va înlocui actuala directivă privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice (directiva NIS).
Cooperare și gestionare mai puternică a riscurilor și a incidentelor
NIS2 va stabili baza de referință pentru măsurile de gestionare a riscurilor în materie de securitate cibernetică și pentru obligațiile de raportare în toate sectoarele care intră sub incidența directivei, cum ar fi energia, transporturile, sănătatea și infrastructura digitală.
Directiva revizuită urmărește să elimine divergențele în ceea ce privește cerințele de securitate cibernetică și punerea în aplicare a măsurilor de securitate cibernetică în diferite state membre. Pentru a realiza acest lucru, directiva stabilește norme minime pentru un cadru de reglementare și stabilește mecanisme pentru o cooperare eficientă între autoritățile relevante din fiecare stat membru. Acesta actualizează lista sectoarelor și activităților care fac obiectul obligațiilor în materie de securitate cibernetică și prevede căi de atac și sancțiuni pentru a asigura punerea în aplicare.
Directiva va înființa în mod oficial Rețeaua Europeană de Organizare a Legăturilor privind Crizele Cibernetice, EU-CyCLONe, care va sprijini gestionarea coordonată a incidentelor de securitate cibernetică la scară largă.
Extinderea domeniului de aplicare a normelor
În timp ce, în conformitate cu vechea directivă NIS, statele membre erau responsabile de determinarea entităților care îndeplinesc criteriile pentru a fi considerate operatori de servicii esențiale, noua directivă NIS2 introduce o regulă de plafonare a numărului de entități. Aceasta înseamnă că toate entitățile mijlocii și mari care operează în sectoarele sau furnizează servicii reglementate de directivă vor intra în domeniul de aplicare al acesteia.
În timp ce acordul dintre Parlamentul European și Consiliu menține această regulă generală, textul convenit provizoriu include dispoziții suplimentare pentru a asigura proporționalitatea, un nivel mai ridicat de gestionare a riscurilor și criterii clare de importanță pentru determinarea entităților vizate.
De asemenea, textul clarifică faptul că directiva nu se va aplica entităților care desfășoară activități în domenii precum apărarea sau securitatea națională, securitatea publică, aplicarea legii și sistemul judiciar. Parlamentele și băncile centrale sunt, de asemenea, excluse din domeniul de aplicare.
Întrucât administrațiile publice sunt, de asemenea, deseori ținta atacurilor cibernetice, NIS2 se va aplica entităților administrației publice ale administrațiilor centrale. În plus, statele membre pot decide ca aceasta să se aplice și unor astfel de entități la nivel regional și local.
Alte modificări introduse de colegiuitori
Parlamentul European și Consiliul au aliniat textul la legislația sectorială, în special la Regulamentul privind reziliența operațională digitală pentru sectorul financiar (DORA) și la Directiva privind reziliența entităților critice (CER), pentru a oferi claritate juridică și a asigura coerența dintre NIS2 și aceste acte.
Un mecanism voluntar de învățare reciprocă va spori încrederea reciprocă și învățarea din bune practici și experiențe, contribuind astfel la atingerea unui nivel comun ridicat de securitate cibernetică.
Cei doi colegiuitori au simplificat, de asemenea, obligațiile de raportare pentru a evita să provoace raportarea excesivă și să creeze o sarcină excesivă pentru entitățile vizate.
Statele membre vor avea la dispoziție 21 de luni de la intrarea în vigoare a directivei pentru a încorpora dispozițiile în legislația lor națională.
Acordul provizoriu încheiat astăzi face acum obiectul aprobării de către Consiliu și Parlamentul European.
În ceea ce privește Consiliul, Președinția franceză intenționează să supună acordul aprobării Comitetului Reprezentanților Permanenți al Consiliului la sfârșitul lunii mai 2022.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

You may like
Dan Motreanu va vota prelungirea PNRR cu 18 luni, modificare pe care a cerut-o CE încă de anul trecut: Este o șansă pentru finalizarea proiectelor majore din România
La inițiativa lui Victor Negrescu, Parlamentul European cere Comisiei Europene prelungirea cu 18 luni a proiectelor din PNRR și posibilitatea continuării lor cu alte finanțări UE
”A fost emoționant să văd toate steagurile UE fluturând cu mândrie în țară”, a transmis președinta PE în prima convorbire cu Nicușor Dan
“Românii au ales promisiunea unei Românii prospere într-o Europă puternică”, afirmă liderii instituțiilor UE, felicitându-l pe Nicușor Dan: “De la primar la masa Consiliului European”
Parlamentul European sprijină majorarea cu 50% a tarifelor vamale pentru zahărul, făina și alte produse de import din Rusia și Belarus
Eurodeputatul Gabriela Firea pledează pentru dezvoltarea de politici europene care să asigure acces echitabil la servicii medicale esențiale pentru toate femeile
CONSILIUL UE
România a reiterat la reuniunea miniștrilor de externe din UE sprijinul ferm pentru o pace justă și durabilă, cu implicarea Ucrainei și a Europei în negocieri pentru a asigura sustenabilitatea unui acord de pace
Published
5 hours agoon
May 21, 2025By
Teodora Ion
Ministrul afacerilor externe Emil Hurezeanu a participat marți, 20 mai 2025, la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE (Consiliul Afaceri Externe/CAE), care a avut loc la Bruxelles.
Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, agenda reuniunii a inclus agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, respectiv evoluțiile din Orientul Mijlociu, inclusiv Siria.
Cu privire la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, ministrul Emil Hurezeanu a subliniat importanța continuării sprijinului UE pentru Ucraina pe toate palierele și a reiterat susținerea pentru apelul partenerilor internaționali pentru încetarea focului în Ucraina.
De asemenea, ministrul român de externe a salutat adoptarea celui de-al 17 pachet de sancțiuni la adresa Rusiei, precum și noile listări în direcția consolidării regimului de sancțiuni al UE privind acțiunile hibride ale Rusiei și în cadrul regimului privind drepturile omului.
A salutat coordonarea la nivelul liderilor ”coaliției de voință”, reiterând sprijinul ferm pentru o pace justă și durabilă, cu implicarea Ucrainei și a Europei în negocieri pentru a asigura sustenabilitatea unui acord de pace.
Totodată, șeful diplomației române a reafirmat sprijinul pentru avansarea negocierilor de aderare a Ucrainei și Republicii Moldova la UE, având în vedere progresele înregistrate de cele două state.
Referitor la situația din Orientul Mijlociu, ministrul Emil Hurezeanu a exprimat îngrijorarea față de continuarea escaladării din Fâșia Gaza și a transmis un apel către toate părțile în vederea respectării dreptului internațional umanitar și reluarea dialogului.
În context, a subliniat faptul că România va continua să sprijine acțiunile umanitare din Gaza, menționând faptul că cea mai recentă evacuare medicală a unor pacienți pediatrici din Gaza, la care țara noastră a contribuit în baza Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene, a avut loc la 14 mai, numărul total de pacienți care primesc îngrijiri medicale în țara noastră fiind în prezent de 41 de persoane.
Referitor la situația din Siria, șeful diplomației române a evidențiat așteptările din partea comunității internaționale de la noile autorități siriene în privința continuării procesului de tranziție politică pașnică și inclusivă.
De asemenea, ministrul afacerilor externe a subliniat importanța ameliorării situației economice a Siriei pentru a contribui la consolidarea stabilității interne.
CONSILIUL UE
UE adoptă cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Noile măsuri vizează aproape 200 de nave din „flota fantomă” de petroliere rusești
Published
24 hours agoon
May 20, 2025By
Andreea Radu
Statele membre au adoptat marți cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni economice și individuale împotriva Rusiei, vizând limitarea accesului acesteia la tehnologii militare esențiale și reducerea veniturilor din energie care alimentează războiul de agresiune împotriva Ucrainei. Noul pachet sancționează sever „flota fantomă” de petroliere a Rusiei, operatorii acesteia, precum și un important producător rus de petrol.
„Această rundă de sancțiuni împotriva Rusiei este cea mai amplă de la începutul războiului, împreună cu noi sancțiuni hibride, legate de drepturile omului și de armele chimice. În acest al 17-lea pachet, includem Surgutneftegas – un gigant petrolier rus – precum și aproape 200 de nave din flota fantomă a Rusiei. În timp ce Putin simulează interesul pentru pace, mai multe sancțiuni sunt în lucru. Acțiunile Rusiei și cei care permit Rusiei se confruntă cu consecințe grave. Cu cât Rusia persistă mai mult în războiul său ilegal și brutal, cu atât răspunsul nostru va fi mai dur”, a declarat șefa diplomației europene, Kaja Kallas.
Comisia Europeană salută adoptarea de către Consiliu a celui de al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Noile sancțiuni ale UE sporesc costul pentru Rusia de a-și continua războiul, sporind presiunea asupra economiei sale deja tensionate și fragile. „Acesta este un semnal clar al sprijinului continuu și de neclintit al UE pentru Ucraina”, transmite instituția.
Potrivit comunicatului oficial, cel de al 17-lea pachet conține următoarele elemente-cheie:
Măsuri de anticircumvenție
UE a inclus pe listă 189 de nave suplimentare care fac parte din flota fantomă a petrolierelor sau care contribuie la veniturile energetice ale Rusiei, numărul total al navelor incluse pe listă ridicându-se la 342. Navele au fost identificate împreună cu statele membre și cu Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA). Acestea fac în prezent obiectul unei interdicții privind accesul în porturi și al unei interdicții privind furnizarea de servicii.
Listările navelor UE, împreună cu eforturile depuse de țări partenere precum Regatul Unit și SUA, reduc în mod semnificativ capacitatea Rusiei de a obține venituri din eludarea plafonului prețului petrolului, ceea ce face din ce în ce mai dificilă înlocuirea navelor sancționate.
În ansamblu, exportul de petrol a devenit mai complex și mai costisitor pentru Kremlin, deoarece aceste nave nu mai sunt capabile să funcționeze ca de obicei. Potrivit celor mai recente date ale Coaliției pentru plafonarea prețului petrolului, există o scădere a volumelor transportate și a numărului de nave care transportă petrol rusesc. De când UE a început să includă pe listă aceste nave, livrările de țiței din Rusia au scăzut cu 76 %.
Acest pachet adaugă, de asemenea, 31 de noi întreprinderi pe listă care oferă sprijin direct sau indirect complexului militar industrial al Rusiei sau care sunt implicate în eludarea sancțiunilor. Aceasta include 18 societăți stabilite în Rusia și 13 stabilite în țări terțe (6 Turcia, 3 Vietnam, 2 EAU, 1 Serbia și 1 Uzbekistan).
Listații suplimentare
Pachetul de astăzi include 75 de includeri suplimentare pe listă, inclusiv 17 persoane și 58 de entități, responsabile de acțiuni care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. Acestea fac în prezent obiectul înghețării activelor și al interdicției de a pune la dispoziție resurse economice, precum și – în cazul persoanelor fizice – al interdicțiilor de călătorie. Noile listări afectează în principal sectorul militar și cel al apărării din Rusia. Noile liste utilizează noi criterii legate de facilitatorii flotei fantomă și noile criterii pentru industria militară, ambele adoptate în cel de al 16-lea pachet. În plus, listările includ o companie rusă de transport maritim (Joint Stock Company Volga Shipping) importantă pentru generarea de venituri. În cele din urmă, noile liste vizează, de asemenea, actorii implicați în jefuirea patrimoniului cultural, precum și alte persoane care erau active în teritoriile ocupate.
Măsuri comerciale
Pachetul extinde și mai mult lista produselor cu dublă utilizare și a produselor tehnologice avansate care fac obiectul restricțiilor la export, cu scopul de a împiedica Rusia să utilizeze tehnologii-cheie, în special pentru utilizări militare, cum ar fi:
- precursori chimici ai materialelor energetice. Există dovezi că acești precursori chimici sunt utilizați, direct sau indirect, drept propulsori pentru rachetele rusești. În consecință, în acest ambalaj au fost adăugate articole precum clorat de sodiu, clorat de potasiu, pulbere de aluminiu, pulbere de magneziu și pulbere de bor.
- piese de schimb și componente pentru mașini-unelte de înaltă precizie pentru controlul numeric al computerului ( CNC ). În timp ce mașinile-unelte sunt deja în mare parte acoperite de sancțiuni deja în vigoare, piesele de schimb, cum ar fi șuruburile cu bile și codificatoarele, sunt esențiale pentru ca Rusia să își mențină baza industrială care deservește sistemul militar.
Prin restricționarea exporturilor acestor produse sensibile și prin supunerea lor la măsuri antieludare, cum ar fi interdicția de tranzit, va deveni mult mai dificil pentru Rusia să se aprovizioneze cu aceste resurse.
„Scutirea de SAKHALIN”
Cel de al 17-lea pachet include o prelungire a derogării de la plafonul prețului petrolului, care permite transportul de țiței originar din proiectul Sahalin-2 din Rusia cu nave către Japonia, pe baza preocupărilor legate de securitatea energetică. Prelungirea se acordă pentru o perioadă de un an, până la 28 iunie 2026.
Impactul sancțiunilor
Sancțiunile UE rămân în centrul răspunsului UE la agresiunea militară nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei. Acestea au un obiectiv clar – subminarea capacității Rusiei de a finanța și de a susține războiul său împotriva Ucrainei. Datele economice indică în mod clar faptul că sancțiunile UE funcționează.
Rusia își vinde acum resursele la un preț redus și cumpără ceea ce are nevoie la un preț ridicat, ceea ce are un impact negativ clar asupra economiei sale. Economia rusă funcționează aproape la capacitate maximă și se confruntă cu o inflație ridicată și în creștere, în prezent de peste 10 %, și se estimează că va ajunge la 9,3 % în 2025, depășind cu mult ținta sa de 4 %. Deficitul guvernului crește vertiginos, iar dobânzile sunt de 21%. De asemenea, Rusia s-a folosit în mod considerabil de Fondul său Național de Avuție pentru a-și finanța deficitul bugetar. Valoarea activelor lichide deținute de Fond este astăzi cu 65% mai mică decât înainte de război.
În plus, datorită sancțiunilor UE și G7 în domeniul energiei și politicii REPowerEU de diversificare a aprovizionării și de înlocuire a importurilor din Rusia, veniturile Rusiei din petrol și gaze au scăzut de la 100 de miliarde de euro în 2022 la 22 de miliarde de euro în 2024. Aceasta este o reducere de aproape 80% în comparație cu înainte de război.
Prin restricții la export, economia rusă este împiedicată să aibă acces la bunuri cu dublă utilizare, tehnologii critice și bunuri industriale esențiale pentru efortul său de război, cum ar fi piese de schimb, utilaje și produse electronice. Rusia a pierdut peste 60 % din ceea ce a primit din comerțul cu UE înainte de război.
UE menține o coordonare internațională puternică în ceea ce privește sancțiunile în cadrul G7 și cu alți parteneri care împărtășesc aceeași viziune. În calitate de gardian al tratatelor UE, Comisia Europeană monitorizează aplicarea sancțiunilor UE de către statele membre ale UE.
CONSILIUL UE
Statele membre susțin simplificarea colectării TVA pentru bunurile importate
Published
1 week agoon
May 13, 2025By
Andreea Radu
Consiliul Uniunii Europene a ajuns la un acord cu privire la poziția statelor membre referitoare la directiva privind normele pentru taxa pe valoarea adăugată (TVA) aplicabile vânzărilor la distanță de bunuri importate și TVA la import.
Potrivit comunicatului oficial, noua directivă urmărește să îmbunătățească colectarea TVA-ului pentru bunurile importate, prin transferarea responsabilității de plată către furnizori — măsură care, cel mai probabil, îi va încuraja să utilizeze ghișeul unic pentru TVA la import (IOSS).
Potrivit noilor reguli, comercianții străini sau platformele vor deveni responsabili pentru plata TVA-ului la import și a TVA-ului aferent vânzărilor la distanță de bunuri importate în statul membru în care ajung produsele. Această măsură va stimula utilizarea sistemului IOSS, întrucât cei care nu îl folosesc vor fi obligați să se înregistreze fiscal în fiecare stat membru în care desfășoară vânzări.
„Colectarea TVA-ului pentru importuri prin intermediul ghișeului unic (IOSS) este benefică pentru bugetele publice ale statelor membre și va facilita negocierile în curs privind reforma Codului Vamal al Uniunii, o prioritate esențială pentru președinția noastră”, a declarat ministrul polonez de finanțe, Andrzej Domanski.
Sistemul IOSS funcționează ca un punct unic de contact pentru importatorii de bunuri din țări terțe în Uniunea Europeană. Scopul său este de a simplifica declararea și plata TVA-ului la import, permițând comercianților să se înregistreze într-un singur stat membru, chiar dacă vând produse către clienți din întreaga UE.
Un alt avantaj esențial este că IOSS permite plata TVA-ului în avans, la momentul achiziției de către consumator, și nu la graniță. Astfel, se protejează veniturile fiscale ale statelor membre și se îmbunătățește conformarea fiscală în cazul importurilor. Totodată, se transferă responsabilitatea colectării TVA de la consumatori către platforme — un model pe care Consiliul speră să-l extindă și la taxele vamale, în cadrul reformei Codului Vamal al Uniunii.
Directiva este supusă unei proceduri legislative speciale, ceea ce presupune că adoptarea textului necesită unanimitatea în rândul statelor membre. Parlamentul European va fi consultat asupra textului agreat și va fi invitat să emită un aviz. Ulterior, documentul va trebui adoptat formal de Consiliu, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și va intra în vigoare la o dată ulterioară.
Pe 17 mai 2023, Comisia Europeană a prezentat un pachet legislativ pentru reforma vamală, care includea trei propuneri, printre care și această directivă privind TVA-ul pentru vânzările la distanță de bunuri importate. Propunerea inițială prevedea, printre altele, eliminarea scutirii vamale pentru bunurile cu o valoare de până la 150 de euro.
Totuși, Consiliul a decis să amâne discutarea acestor prevederi și să le includă în negocierile mai ample privind reforma Codului Vamal. Textul directivei asupra căruia s-a convenit astăzi se concentrează exclusiv pe măsuri de stimulare a utilizării IOSS.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Premierul interimar Cătălin Predoiu: Investițiile americane în economia românească consolidează Parteneriatul Strategic cu SUA

Întreprinderile din UE trebuie ”să se europenizeze”. Comisia Europeană prezintă o strategie privind piața unică pentru a reduce barierele existente care frânează comerțul și investițiile în interiorul Uniunii

IER: Alegerea profesorului Vasile Pușcaș ca membru al Academiei Europaea, o recunoaștere a excelenței în cercetarea din România

Comisia Europeană propune măsuri de simplificare pentru a economisi încă 400 de milioane de euro pe an pentru întreprinderile din UE

Inițiativa deputatului Ovidiu Cîmpean privind vaccinarea gratuită anti-HPV pentru tinerii până la 26 de ani, adoptată: Votul de azi este pentru viață

Trump a evaluat greșit capacitatea sa de a-l influența pe Putin, spune ministrul german al Apărării

Senatori din Comisia pentru relații externe a Senatului SUA îl felicită pe președintele ales Nicușor Dan, evocând “alianța indestructibilă între România și Statele Unite”

Deputatul Alexandru Rogobete, apel la prioritizarea reală a sănătății: Sănătatea nu se negociază. Nu se amână. Nu se ignoră

Zelenski a discutat cu Macron și Starmer despre consolidarea sprijinului pentru Ucraina și acțiunile comune din cadrul „Coaliției celor Dispuși”

Secretarul de stat al SUA se așteaptă ca Rusia să își prezinte termenii privind un armistițiu ”în câteva zile”: Vom ști mai multe despre adevăratele lor intenții

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat

Ministrul Daniel David a prezentat raportul de diagnostic al educației și cercetării din România: Șase copii din 20 de se află în zona de analfabetism funcțional

Decidenți din Parlamentul României și European își exprimă deschiderea de a consolida dialogul cu mediul de afaceri românesc pentru a crește absorbția fondurilor europene: România trebuie să rămână ancorată în UE

Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Concordia reliefează caracterul vital al fondurilor UE pentru economia românească: Dacă nu aducem fiecare euro în țară, ne paște recesiunea

Romanian Business Leaders face apel la dialog între decidenții politici și antreprenori și avansează un set de 10 măsuri concrete pentru a accesa ”mai mulți bani” europeni, ”mai repede și mai bine”

Ministrul Finanțelor, vești bune de la Bruxelles: România va încasa pe 10 iunie 1,3 miliarde de euro din a treia cerere de plată din PNRR

„Stare de urgență în gândire și acțiune”: Von der Leyen și noul cancelar german susțin mobilizarea rapidă privind competitivitatea UE, sprijinirea Ucrainei și gestionarea migrației

Marcel Boloș confirmă riscul de suspendare a fondurilor europene dacă reforma fiscală nu este implementată

Boloș: România pregătește cererea de plată nr. 4 din PNRR de 5.7 mld. de euro. La finalul lunii mai, vor fi încasate 1,3 mld. de euro din cererea de plată nr. 3

Marcel Ciolacu: Am ales ordinea, nu haosul. România are nevoie de un președinte cu majoritate parlamentară
Trending
- POLITICĂ1 week ago
Simion îi răspunde lui Tusk cu o fotografie cu Putin din anul 2010: “În această fotografie este omul lui Putin în Polonia”
- POLITICĂ3 days ago
Alegeri prezidențiale 2025/ Exit-poll: Nicușor Dan – 54,9%, George Simion – 45,1%. România a decis cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 25 de ani
- POLITICĂ3 days ago
Nicușor Dan a fost ales președinte al României. Este primul candidat independent care devine președinte al republicii (rezultate finale)
- U.E.1 week ago
“Fake news-ul” cu cocaina pe masa lui Macron, Merz și Starmer, demontat de Franța: “Când unitatea europeană devine incomodă, un șervețel pentru suflat nasul arată cum precum drogurile”
- POLITICĂ6 days ago
Sondaj IRSOP: Nicuşor Dan conduce pe trend crescător în cursa cu George Simion pentru Cotroceni, cu 52% la 48%. Majoritatea alegătorilor cred că Dan va întări România în NATO și UE, iar Simion va căuta relații bune cu Rusia