Connect with us

NATO

Noble Jump 21: Peste 4.000 militari români și NATO, trageri cu muniție reală la Cincu. Exercițiile contribuie la eforturile României în atingerea capacității operaționale a Comandamentului de la Sibiu

Published

on

© Ministerul Apararii Nationale

Peste 4.000 de militari români și aliați și aproape 600 de mijloace tehnice au executat marți, la Centrul Naţional de Instruire Întrunită „Getica” (CNII), din Cincu, exerciţii tactice cu trageri de luptă cu muniţie reală în cadrul exercițiului multinațional Noble Jump 2021, desfășurat sub umbrela exercițiului Steadfast Defender 21 al NATO, ambele cu un rol important în susținerea pregătirilor pe care România le desfășoară pentru a atinge în viitor capabilitatea operațională inițială a Corpului Multinațional Sud-Est de la Sibiu.

Exercițiul Noble Jump 21, planificat de Comandamentul Suprem Aliat în Europa (SHAPE) și condus de Comandamentul Forțelor Întrunite al NATO de la Napoli, reprezintă cea de-a treia etapă a exercițiului Steadfast Defender 21 și conține secvențe de pregătire și instruire a forțelor NATO prin dislocarea acestora într-un termen foarte scurt în România. Separat, Steadfast Defender 21 reunește 9.000 de militari din 20 de țări NATO și partenere și se desfășoară din Oceanul Atlantic, din Portugalia și până la Marea Neagră, în România.

Manevrele militare de marți, organizate cu prilejul Zilei Distinșilor Vizitatori la care a participat și ministrul apărării Nicolae Ciucă și oficiali NATO, au presupus exerciţii tactice cu trageri de luptă cu muniţie reală executate de către militari ai trupelor aliate ale Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (VJTF) conduse de Turcia.

Nicolae Ciucă: Exercițiile conduc la descurajare și la asigurarea statelor membre din regiune

“Alianţa Nord-Atlantică îşi verifică permanent capacitatea de reacţie cât şi interoperabilitatea forţelor aliate prin aplicaţii militare. Exerciţiile reprezintă modalităţile principale pentru a ne antrena şi a constata capacitatea operațională a structurilor, activități care conduc nemijlocit la descurajare cât, mai ales, la asigurarea statelor membre din regiune”, a declarat, după prezența la Cincu, ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă.

 

Alături de ministrul apărării, la eveniment au participat  parlamentari din Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, șefi ai apărării din mai multe state membre ale NATO și amiralul Robert Burke, comandantul Comandamentului Aliat întrunit de la Napoli.

El a subliniat că, prin rotație, într-o abordare la 360 de grade, omni-direcţional, NATO planifică și execută exerciții majore cu o vizibilitate ridicată, iar anul acesta a fost rândul regiunii Mării Negre.

“O întreagă serie de exerciții ale NATO și multinaționale majore (DEFENDER, STEADFAST DEFENDER , NOBLE JUMP 2 și DACIA 21) sunt conectate într-un continuum acțional, aflându-se în diferite faze de execuție”, a explicat Nicolae Ciucă.

Pregătiri pentru atingerea capabilității operaționale inițiale a Corpului Multinațional Sud-Est de la Sibiu

Organizarea acestor exerciții militare în România facilitează și sprijină pregătirile desfășurate de România pentru atingerea capabilității operaționale inițiale a Corpului Multinațional Sud-Est de la Sibiu.

De asemenea, în direcția sprijinirii operaționalizării acestui comandament, în perioada 10-14 iunie, aproximativ 400 de militari aparţinând Comandamentului Corpului Multinaţional Sud-Est (HQ MNC-SE), Regimentului 46 Sprijin, Corpului Aliat de Reacţie Rapidă (HQ ARRC) din Marea Britanie, Corpului V al Forţelor Terestre ale S.U.A. pentru Europa şi Africa (USAREUR-AF), precum şi din diferite structuri ale Armatei României, vor participa la activităţile specifice exerciţiului de comandament DEFENDER EUROPE 2021 Computer Assisted Exercise/Command Post Exercise (DE21 CAX/CPX), în România (Bucureşti) şi în Germania

Subiectul s-a aflat și pe agenda discuțiilor de la începutul lunii mai dintre şeful Forţelor Terestre Române, generalul-maior Iulian Berdilă, comandantul Comandamentului Corpului Multinaţional Sud-Est de la Sibiu, generalul-locotenent Tomiţă-Cătălin Tomescu, și generalul-locotenent John Kolasheski, comandantul Corpului V al Forţelor Terestre ale Statelor Unite ale Americii.

Amintim că în contextul modificării radicale a mediului internațional de securitate și în baza angajamentelor internaționale asumate de România, țara noastră a prezentat la summitul NATO din 2018 o ofertă de constituire pe teritoriul național a unei capabilități multinaționale de comandă și control în domeniul terestru – HQ MNC-SE, care va fi pusă la dispoziția NATO, ca element integrator al planurilor naționale și aliate de apărare. 

MNC-SE va avea statut de comandament militar internațional, subordonat unui comandament aliat, în afara structurii naționale de comandă și control.

La summitul NATO din iulie 2018 a fost acceptată propunerea României privind o structură de comandă a apărut în contextul în care țările NATO au adoptat cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece.

Ulterior, în decembrie 2018, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a analizat și a aprobat conceptul de constituire pe teritoriul României a Comandamentului Corpului Multinaţional de Sud-Est. De asemenea, în 2019, Ministerul Apărării Naționale a lansat o licitație publică referitoare la viitorul Comandament al Corpului Multinațional de Sud-Est, fiind precizată denumirea “Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est (Headquarters Multinational Corps South-East/HQ MNC-SE) în cazarma 562 Sibiu“.

Hotărârea pentru înființarea Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est a fost aprobată în iunie 2020.

În prezent, pe linie militară, România găzduiește o Unitate NATO de Integrare a Forțelor (NFIU), Brigada Multinațională de la Craiova și Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est de la București.

Atât NFIU din România, cât și cel din Bulgaria, împreună cu brigada de la Craiova se află sub structura de comandă a Comandamentului Multinațional de la București. Constituirea acestui comandament la nivel de corp de armată – o structură similară există deja în Polonia – ar asigura un lanț de comandă între unitățile aliate pe care România deja le găzduiește și Comandamentul Forțelor Întrunite de la Napoli.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Jens Stoltenberg a discutat cu Recep Tayyip Erdogan despre importanța politicii NATO a ”ușilor deschise”, în încercarea de a-l convinge să renunțe la opoziția față de aderarea Finlandei și Suediei la NATO

Published

on

© NATO/ Flickr

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avut sâmbătă o discuție telefonică cu președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, despre importanța politicii ”ușilor deschise”, în contextul în care Ankara și-a exprimat opoziția fermă față de acceptarea Finlandei și a Suediei în Alianță.

”Suntem de acord că trebuie să se țină cont de preocupările de securitate ale tuturor aliaților și că discuțiile trebuie să continue pentru a găsi o soluție”, a precizat fostul premier al Norvegiei într-un mesaj pe Twitter.

Suedia și Finlanda au semnat luni și marți și au depus miercuri cererile de aderare la Alianța Nord-Atlantică, fapt ce i-a oferit Turciei prilejul de a reluat avertismentele că nu poate aviza pozitiv demersul acestor state de a se alătura NATO

În încercarea de a-l convinge pe Erdogan să își schimbe perspectiva, premierul britanic, Boris Johnson, a avut o convorbire cu acesta, în care ”a evidențiat amenințarea pe care o reprezintă Rusia pentru vecinii săi europeni și a subliniat că Finlanda și Suedia ar fi contribuții valoroase la Alianță”.

”El l-a încurajat pe președintele Erdogan să colaboreze cu omologii suedez, finlandez și ai NATO pentru a aborda orice preocupări înainte de summitul de la Madrid de luna viitoare și a declarat că Regatul Unit este pregătit să ofere sprijin”, este precizat într-un comunicat al Downing Street.

Dificil acest lucru, având în vedere că liderul de la Ankara i-a cerut premierului suedez, Magdalena Andersson, ”să pună capăt sprijinului său politic și financiar pentru organizațiile teroriste”, informează Digi24.

De cealaltă parte, președintele finlandez, Sauli Niinnisto, a subliniat că a a avut un dialog ”deschis și direct” cu omologul său turc. ”Finlanda condamnă terorismul în toate formele și manifestările sale”, a fost mesajul punctat de Niinisto, semn că această chestiune a organizațiilor teroriste a fost unul dintre argumentele evocate de Erdogan pentru a-și motiva opoziția față de aderarea Finlandei la NATO.

NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia.

Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări scandinave ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.

Liderii țărilor membre NATO urmează să se întâlnească în luna iunie în cadrul unui summit ce va fi găzduit de Madrid, în contextul căruia este așteptată și o decizie cu privire la ”resetarea” posturii militare a Alianței prin ”un număr subtanțial mai mare de forțe” pe flancul estic, fapt impulsionat și de războiul declanșat de Rusia în Ucraina.

UE speră că ”opoziția unor membri” ai NATO față de aderarea celor două țări ”va putea fi depășită” până atunci, Alianța fiind pregătită să le primească cu brațele deschise. 

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Ministrul britanic de externe: Moldova ”ar trebui echipată conform standardelor NATO”

Published

on

© Foreign, Commonwealth & Development Office

Republica Moldova ar trebui să fie ” echipată conform standardului NATO” pentru a o ajuta să se protejeze împotriva amenințării unei invazii ruse, a declarat ministrul britanic de externe, Liz Truss, citată de BBC, potrivit Digi24.

Într-o declarație pentru The Telegraph, aceasta a subliniat că sunt în desfășurare discuții cu aliații despre cum să ajute națiunile mai mici să se apere, completând că, în pofida succesului limitat în Ucraina, președintele Vladimir Putin își menține ”ambițiile de a crea o Rusie mai mare”.

Truss a declarat că discuțiile privind modernizarea apărării ucrainene pentru a descuraja viitoarele agresiuni vor acoperi și ”alte state vulnerabile, cum ar fi Moldova”.

”Aș vrea să văd Moldova echipată la standardele NATO. Aceasta este o discuție pe care o avem cu aliații noștri”, a subliniat ministrul britanic de externe.

Întrebată dacă acest lucru se datorează faptului că există o opinie generală potrivit căreia Rusia reprezintă o amenințare la adresa securității Republicii Moldova, oficialul britanic a confirmat fără rețineri.

”Absolut. Putin a fost clar în legătură cu ambițiile sale de a crea o Rusie mai mare. Doar pentru că încercările sale de a cuceri Kievul nu au avut succes, nu înseamnă că a renunțat la aceste ambiții”, a explicat Liz Truss.

Republica Moldova nu este membră NATO și nici nu aspiră să obțină statutul de membru al acestei alianțe.

Într-un interviu pentru Euronews, acordat la începutul lunii martie, premierul moldovean, Natalia Gavrilița, a punctat că ”principiul neutralității este consfințit în Constituție”. ”Vom urmări integrarea în Uniunea Europeană, dar nu vom urmări aderarea la NATO”, a detaliat aceasta.

Republica Moldova a trimis Bruxelles-ului cererea de aderare la Uniunea Europeană la 3 martie, parcurgând de atunci câteva etape ale laboriosului proces de obținere a statului de stat candidat la UE, precum completarea primei și a celei de-a doua părți a chestionarului de aderare.

Acesta reprezintă un document oficial prin care executivul european evaluează nivelul de pregătire al țării care și-a exprimat intenția de aderare la UE de a avansa în acest proces, potrivit unei note informative a Uniunii Europene.

Recent, în aplauzele Parlamentului European, Maia Sandu a cerut o decizie politică pentru candidatura Republicii Moldova la UE,  fiind conștientă că procesul este unul ”foarte lung și complex care cere mult efort și muncă”, dar care reprezintă singura ”șansă de a rămâne parte a lumii libere”.

”Pentru noi, UE întâi de toate este un proiect de pace. Aderarea este singura opțiune strategică ce oferă R. Moldova șansa de a rămâne parte a lumii libere. Nu suntem naivi. Înțelegem că integrarea europeană a R. Moldova va fi un proces foarte lung și complex care va cere mult efort și muncă. Nu căutăm concesii sau scurtături pe această cale. Suntem pregătiți să ne facem temele și vrem să fim preciați după rezultat. Moldova și-a dovedit atașamentul pentru valorile europene și în contextul vitreg al războiului din Ucraina. Țara noastră a condamnat ferm războiului din prima zi, am pledat pentru restabilirea păcii, iar moldovenii și-au deschis casele și inimile pentru refugiații ucraineni. Vom continua să îi primim pe toți cei care au nevoie de adăpost. Moldova are o agendă ambițioasă de dezvoltare, în cooperare cu UE, dar pentru dezvoltare este nevoie de pace. Acum trebuie să ne îndreptăm toate eforturile pentru restabilirea păcii”,  a explicat Sandu.

Citiți și:
Președinta Parlamentului European, mesaj către ”prietena” Maia Sandu: Republica Moldova își are locul în familia europeană. Nu putem să ne dezamăgim vecinii care privesc spre Europa

Continue Reading

NATO

Premierul Poloniei: Vom apăra Finlanda și Suedia în cazul în care sunt atacate în timpul procesului de aderare la NATO

Published

on

© Kancelaria Premiera/ Flickr

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat joi că Varșovia va apăra Suedia și Finlanda dacă acestea vor fi atacate în timpul procesului de aderare la alianța militară NATO.

Vreau să precizez că, în cazul unui atac asupra Suediei și Finlandei în timpul procesului de aderare, Polonia le va veni în ajutor“, a declarat el, în cadrul conferinței Strategic Ark, organizată de un think tank la Varșovia, relatează Reuters și Politico Europe.

Consider că aderarea Suediei și Finlandei la NATO este un semnal important de consolidare a securității în Europa“, a mai declarat el.

Finlanda și Suedia au depus miercuri, la sediul NATO de la Bruxelles, cererea oficială de aderare la Alianța Nord-Atlantică, o decizie care pună capăt deceniilor, în cazul finlandezilor, și celor două secole, în cazul suedezilor, de neutralitate și nealiniere militară, o hotărâre istorică stimulată de invazia Rusiei în Ucraina și care pune în mișcare un proces de aderare așteptat să se deruleze rapid după soluționarea obiecțiilor Turciei, care încă se opune aderării celor două state.

Înainte de Polonia, Marea Britanie, Franța și Statele Unite au asigurat că vor sprijini Finlanda și Suedia în cazul în care sunt amenințate înainte de a deveni state membre NATO și a intra, implicit, sub umbrela de securitate a articolului 5 privind apărarea colectivă din Tratatul Atlanticului de Nord.

Săptămâna trecută, Regatul Unit a semnat cu Suedia şi Finlanda acorduri de apărare şi protecţie reciprocă în cazul unei agresiuni, înainte de anunţarea deciziilor lor de a adera la NATO.

Ulterior, Franța, țara care asigură președinția semestrială a Consiliului UE, a avertizat că “orice stat care ar încerca să testeze solidaritatea europeană, printr-o ameninţare sau o agresiune împotriva suveranităţii lor prin orice mijloace, trebuie să aibă certitudinea că Franţa va fi alături de Finlanda şi Suedia”. Palatul Elysee a făcut referire directă la clauză de apărare reciprocă între statele membre ale UE, prevăzută la articolul 42 aliniatul 7 din Tratatul de la Lisabona.

Susținere neechivocă a venit și din partea Statelor Unite. Acompaniat joi în grădina cu trandafiri a Casei Albe de președintele Finlandei și premierul Suediei, președintele Joe Biden a asigurat că SUA vor lucra cu cele două ţări nordice pentru “a face faţă oricărei agresiuni” de care ar putea fi vizate în timpul procedurii de aderare.

Statele aliate din NATO vor căuta soluții pentru a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la Alianță, în contextul în care acestea și-au exprimat îngrijorarea cu privire la posibile atacuri din partea Rusiei, declarase, duminica trecută, și secretarul general al organizației, Jens Stoltenberg, după prima reuniune informală din istorie a miniștrilor de externe aliați, la Berlin. 

O aderare a Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, ar dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.

Continue Reading

Facebook

NATO10 hours ago

Jens Stoltenberg a discutat cu Recep Tayyip Erdogan despre importanța politicii NATO a ”ușilor deschise”, în încercarea de a-l convinge să renunțe la opoziția față de aderarea Finlandei și Suediei la NATO

ROMÂNIA12 hours ago

România trimite Ucrainei măști chirurgicale, viziere și combinezoane

SUA13 hours ago

În fața ”provocărilor secolului XXI”, SUA și Coreea de Sud se angajează să ”aprofundeze cooperarea în domeniul tehnologiilor critice și emergente, precum și în cel al securității cibernetice”

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Canada interzice comerțul cu bunuri de lux cu Rusia și adaugă alte 14 persoane pe lista sancțiunilor

MAREA BRITANIE16 hours ago

Ministrul britanic de externe: Moldova ”ar trebui echipată conform standardelor NATO”

ROMÂNIA17 hours ago

MAE l-a contactat pe ambasadorul Ungariei în România după ce președinta Katalin Novak a declarat că își ”asumă calitatea de reprezentant al tuturor maghiarilor, indiferent unde aceştia locuiesc”

U.E.18 hours ago

Germania respinge ideea constituirii unei noi datorii comune europene pentru a finanța reconstrucția Ucrainei

ONU19 hours ago

Uniți pentru Ucraina: UE, România și alte 40 de țări, printre care SUA și Regatul Unit, sprijină Ucraina împotriva Rusiei la Curtea Internațională de Justiție

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu: România trebuie să aibă capacitatea de absorbţie a mărfurilor din Ucraina către UE şi zona non-UE

G71 day ago

Sprijin pentru Ucraina: G7 promite 19,8 miliarde de dolari pentru a menține pe linia de plutire economia ucraineană devastată de războiul declanșat de Rusia

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu: România trebuie să aibă capacitatea de absorbţie a mărfurilor din Ucraina către UE şi zona non-UE

G71 day ago

Sprijin pentru Ucraina: G7 promite 19,8 miliarde de dolari pentru a menține pe linia de plutire economia ucraineană devastată de războiul declanșat de Rusia

U.E.2 days ago

Viktor Orban consideră că ”anul 2024 va fi unul decisiv, al marelui test”: Conservatorii trebuie ”să recucerească instituțiile” din Bruxelles și Washington

NATO2 days ago

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă salută prezența militarilor portughezi în România: Realitatea ne determină să consolidăm mai departe apărarea NATO în regiunea Mării Negre

Eugen Tomac3 days ago

Eugen Tomac, pledoarie pentru R. Moldova în Parlamentul European: Locul acesteia este în UE. Poporul său este unul european

ONU3 days ago

Bogdan Aurescu a propus, la ONU, realizarea unui coridor internațional de transport pentru facilitarea exporturilor de produse alimentare din Ucraina

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Președinta Parlamentului European, mesaj către ”prietena” Maia Sandu: Republica Moldova își are locul în familia europeană. Nu putem să ne dezamăgim vecinii care privesc spre Europa

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Maia Sandu, discurs istoric de la pupitrul Parlamentului European: Crimeea este Ucraina, Donbas este Ucraina, Kiev este Ucraina. Și vor fi întotdeauna

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

În aplauzele Parlamentului European, Maia Sandu a cerut o decizie politică pentru candidatura R. Moldova la UE: Este luminița de la capătul tunelului, farul care ne ghidează în această furtună cumplită

SUA4 days ago

Premierul Greciei, discurs istoric în Congresul SUA: Nu vom accepta încălcarea suveranității și a drepturilor noastre teritoriale. Ultimul lucru de care are NATO nevoie este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței

Team2Share

Trending