Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Noi bani europeni pentru Republica Moldova: Comisia Europeană alocă 14,35 milioane de euro sub formă de sprijin bugetar pentru realizarea reformelor

Published

on

Comisia Europeană a aprobat vineri plata sumei de 14,35 milioane de euro, sub formă de sprijin bugetar, pentru a contribui la realizarea reformelor atât de necesare care sunt continuate de noul guvern al Republicii Moldova.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, asistența va sprijini reforma poliției, combaterea corupției și a spălării banilor, modernizarea sectorului energetic și eficientizarea și transparentizarea finanțelor publice. 

”Pachetul de asistență adoptat este dovada angajamentului UE față de cetățenii moldoveni, care au militat cu perseverență pentru ca aceste reforme să fie puse în practică. Autoritățile Republicii Moldova și-au intensificat activitățile întreprinse pentru combaterea eficace a corupției și garantarea independenței instanțelor judecătorești și a parchetelor. Îndeplinirea acestor obiective este de o importanță determinantă dacă se dorește ca cetățenii să-și recapete încrederea și ca reformele să avanseze la capacitate maximă. Cetățenii Republicii Moldova se pot baza cu încredere pe sprijinul deplin al UE față de acest proces de reforme”, a declarat, în context, Johannes Hahn, comisarul european pentru vecinătate și negocieri pentru extindere. 

Plata efectuată vineri urmează plăților aferente sprijinului bugetar efectuate în iulie 2019 (14,54 milioane de euro), primei tranșe a asistenței macrofinanciare, anunțată recent (30 de milioane de euro) și Consiliului de asociere UE-Republica Moldova, desfășurat la 30 septembrie 2019.

Comisia Europeană și-a reluat în iulie plățile aferente sprijinului bugetar către Republica Moldova, după ce le-a suspendat timp de doi ani din cauza deteriorării situației statului de drept din această țară. În urma schimbării guvernului din iunie 2019, autoritățile Republicii Moldova s-au angajat într-un proces de reforme structurale semnificative și substanțiale, proces care a asigurat condițiile necesare pentru ca UE să își reia sprijinul bugetar și asistența macrofinanciară. 

UE recunoaște măsurile importante luate de guvern pentru a găsi soluții la problemele pe care le reprezintă politizarea accentuată a instituțiilor de stat, corupția și lipsa de independență a sistemului judiciar și a parchetelor. Prin aceste măsuri, guvernul de coaliție a răspuns multora dintre preocupările UE evidențiate deja în Concluziile Consiliului din 26 februarie 2018. S-au înregistrat rezultate pozitive îndeosebi în ceea ce privește reformele sistemului electoral, proiectul de lege privind reforma Curții Supreme de Justiție și legislația privind Procurorul General. Mai mult, Republica Moldova a solicitat Comisiei de la Veneția să avizeze aceste proiecte legislative, ceea ce reprezintă un pas înainte. De asemenea, consultările publice își păstrează în continuare importanța. Noul guvern a restabilit, de asemenea, relațiile cu Fondul Monetar Internațional (FMI). La 20 septembrie, FMI a încheiat a patra și a cincea evaluare a programului său cu Moldova.

Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune Externă vor continua să monitorizeze îndeaproape situația politică și să evalueze îndeplinirea condițiilor înaintea fiecărei plăți de sprijin bugetar.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a semnat un al doilea contract cu o companie farmaceutică ce va permite statelor membre să achiziționeze până la 300 de milioane de doze de vaccin împotriva COVID-19

Published

on

© Ministerul Sănătății/ Facebook

Astăzi, 18 septembrie, a intrat în vigoare un al doilea contract cu o companie farmaceutică, în urma semnării sale oficiale de către Sanofi-GSK și Comisia Europeană. Contractul va permite tuturor statelor membre ale UE să achiziționeze până la 300 de milioane de doze din vaccinul produs de Sanofi-GSK.

În plus, statele membre pot dona doze rezervate țărilor cu venituri mici și medii. Sanofi și GSK se vor strădui, de asemenea, să furnizeze în timp util o parte importantă a ofertei lor de vaccinuri printr-o colaborare cu mecanismul privind accesul global la vaccinuri împotriva COVID-19 (COVAX) – pilonul privind vaccinurile din cadrul acceleratorului accesului la instrumentele de combatere a COVID-19 pentru țările cu venituri mici și medii, se arată în comunicatul oficial.

Comisia a semnat deja un contract cu AstraZeneca și continuă să discute acorduri similare cu alți producători de vaccinuri (Johnson & JohnsonCureVacModerna și BioNTech), cu care a încheiat discuții exploratorii.

Președinta von der Leyen a declarat: „Prin contractul încheiat astăzi cu Sanofi-GSK, Comisia Europeană își arată încă o dată angajamentul de a asigura un acces echitabil la vaccinuri sigure, eficace și accesibile, nu numai pentru cetățenii săi, ci și pentru persoanele cele mai sărace și mai vulnerabile din lume. În curând vor fi încheiate acorduri cu alte companii și se va elabora un portofoliu diversificat de vaccinuri promițătoare, pe baza mai multor tipuri de tehnologii, ceea ce ne va spori șansele de a găsi un remediu eficient împotriva virusului.

Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, a declarat: „În condițiile în care un număr de țări din Europa se confruntă cu focare noi după perioada de vară, un vaccin sigur și eficace este mai important decât oricând pentru a depăși această pandemie și efectele sale devastatoare asupra economiilor și societăților noastre. Acest al doilea acord reprezintă încă o etapă importantă în cadrul Strategiei UE privind vaccinarea. Astăzi ne extindem posibilitățile pentru a ne asigura că cetățenii UE și cetățenii din întreaga lume își pot relua treptat viața de zi cu zi și pot începe să se simtă din nou în siguranță.”

Contractul de astăzi este finanțat prin Instrumentul pentru sprijin de urgență, care dedică fonduri pentru crearea unui portofoliu de potențiale vaccinuri cu profiluri diferite, produse de companii diferite.

Sanofi și GSK elaborează un vaccin recombinant împotriva COVID-19, folosind tehnologii inovatoare de la ambele companii. Sanofi va contribui cu antigenul proteinei S a COVID-19, care se bazează pe tehnologia ADN-ului recombinant. GSK va contribui cu tehnologia sa adjuvantă, deosebit de importantă într-o situație de pandemie, deoarece poate reduce cantitatea de proteine necesară per doză, permițând producerea mai multor doze de vaccin și contribuind, prin urmare, la protejarea unui număr mai mare de persoane. Combinația dintre un antigen proteic și un adjuvant este bine documentată și utilizată într-o serie de vaccinuri disponibile în prezent pentru îmbunătățirea răspunsului imunitar. Aceasta poate, de asemenea, să îmbunătățească probabilitatea de a elabora un vaccin eficace care poate fi fabricat la scară largă.

Companiile au demarat un studiu de fază 1/2 în septembrie, care va fi urmat de un studiu de fază 3 până la sfârșitul anului 2020. Dacă aceste etape se desfășoară cu succes și sub rezerva unor considerente de reglementare, companiile urmăresc să pună vaccinul la dispoziția publicului până în a doua jumătate a anului 2021.

Împreună cu statele membre și cu Agenția Europeană pentru Medicamente, Comisia va utiliza mecanismele de flexibilitate existente pentru a accelera autorizarea și disponibilitatea vaccinurilor eficiente împotriva COVID-19. Procesele de reglementare vor fi flexibile, însă vor rămâne robuste. Orice vaccin introdus pe piață va trebui să îndeplinească cerințele de siguranță necesare și să fie supus evaluării științifice de către Agenția Europeană pentru Medicamente, ca parte a procedurii de autorizare din cadrul pieței UE.


La 17 iunie, Comisia Europeană a prezentat o strategie europeană de accelerare a dezvoltării, fabricării și distribuirii de vaccinuri eficiente și sigure împotriva COVID-19. În schimbul dreptului de a cumpăra un anumit număr de doze de vaccin într-un interval de timp dat, Comisia finanțează o parte din costurile inițiale suportate de producătorii de vaccinuri sub forma angajamentelor prealabile de achiziție. Finanțarea acordată este considerată drept acont pentru vaccinurile care vor fi achiziționate efectiv de către statele membre.

Întrucât costul ridicat și rata ridicată de eșec fac ca investirea într-un vaccin COVID-19 să fie o decizie cu grad ridicat de risc pentru dezvoltatorii de vaccinuri, acest acord va permite realizarea unor investiții care, în caz contrar, probabil că nu ar fi efectuate.

Comisia Europeană s-a angajat, de asemenea, să se asigure că orice persoană care are nevoie de un vaccin îl poate obține, oriunde în lume și nu doar acasă. Nimeni nu va fi în siguranță până când nu vom fi cu toții în siguranță. Acesta este motivul pentru care, începând cu 4 mai 2020, Comisia a strâns aproape 16 miliarde EUR în cadrul răspunsului mondial la criza provocată de coronavirus, acțiunea globală pentru accesul universal la teste, tratamente și vaccinuri împotriva coronavirusului și pentru redresarea economică globală și și-a confirmat interesul de a participa la mecanismul COVAX pentru accesul echitabil la vaccinuri împotriva COVID-19 la prețuri accesibile, pretutindeni pe glob. De asemenea, ca parte a unui efort al Team Europe, Comisia a anunțat la 31 august o contribuție de 400 de milioane EUR sub formă de garanții, menită să sprijine mecanismul COVAX și obiectivele acestuia în contextul răspunsului mondial la criza provocată de coronavirus.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

COVID-19: Comisia Europeană finanțează cu 150 de milioane de euro livrarea de materiale medicale esențiale

Published

on

© European Union, 2020

 

Prin intermediul Instrumentului dedicat sprijinului de urgență, UE oferă ajutor financiar în valoare totală de 150 milioane EUR unui număr de 18 state membre și Regatului Unit pentru a acoperi cheltuielile legate de livrarea în Europa de produse medicale esențiale. Prin intermediul acestui instrument, UE a finanțat, în perioada aprilie-septembrie 2020, livrarea de mărfuri vitale precum echipamente de protecție personală, medicamente și echipamente medicale, se arată în comunicatul oficial.

De exemplu, a sprijinit financiar o livrare comună, în Cehia și Slovacia, de peste 1.000 de tone de echipamente de protecție personală esențiale. În cadrul acestui instrument, UE a finanțat, de asemenea, livrarea în Italia a peste 1.000 de tone de echipamente individuale de protecție cumpărate de comisarul extraordinar italian și livrarea în Lituania, cu avionul și trenul, a peste 400 de tone de ochelari de protecție, halate, măști și echipamente de protecție.

„Sprijinim în continuare statele membre ale UE pentru a fi mai bine pregătite să facă față pandemiei de coronavirus. Am finanțat livrarea de materiale medicale esențiale în întreaga UE. Produsele au fost livrate în zonele care au avut cea mai mare nevoie de ele și au stimulat eforturile naționale de salvare a vieților omenești și de asigurare a unei mai bune dotări a spitalelor și a lucrătorilor din domeniul medical”, a afirmat Janez Lenarčič, comisarul pentru gestionarea crizelor.

Prin intermediul Instrumentului dedicat sprijinului de urgență se pot transporta echipamente medicale, personal medical și pacienți.

Cele 150 de milioane EUR fac parte din suma de 220 de milioane EUR pusă la dispoziție în aprilie 2020 pentru a acoperi cheltuielile legate de:

  • livrarea de articole medicale acolo unde este cel mai mult nevoie de ele, prin finanțarea transporturilor de ajutoare și de articole de primă necesitate în statele membre ale UE;
  • transferul de pacienți între statele membre ale UE sau din statele membre în țările învecinate, în care serviciile de sănătate riscă să nu mai facă față situației și
  • transportul de personal medical și de echipe medicale mobile între statele membre ale UE și din UE din alte țări.

Instrumentul dedicat sprijinului de urgență face parte dintr-un program mai amplu de asistență oferită de UE, alături de mecanismul de protecție civilă, inclusiv rescEU, de procedurile comune de achiziții publice și de Inițiativa pentru investiții ca reacție la coronavirus, care vin în completarea eforturilor depuse de statele membre la nivel național.

Aceste acțiuni fac parte din Instrumentul mai amplu dedicat sprijinului de urgență, activat la 16 aprilie 2020 și menit să consolideze eforturile statelor membre ale UE de a răspunde crizei generate de pandemia de coronavirus.

Bugetul Instrumentului dedicat sprijinului de urgență este de 2,7 miliarde EUR. Acesta a fost conceput pentru a se răspunde nevoilor într-un mod strategic și coordonat la nivel european. Este componenta de finanțare a Foii europene de parcurs pentru ridicarea măsurilor de limitare a răspândirii coronavirusului, contribuind la atenuarea consecințelor imediate ale pandemiei și anticipând nevoile legate de ieșirea din criză și de redresare.

Se bazează pe principiul solidarității și grupează eforturi și resurse pentru a răspunde rapid nevoilor strategice comune. Este un instrument european important de sprijinire a măsurilor de răspuns luate la nivel național și european pentru a face față actualei crize excepționale în materie de sănătate publică.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat miercuri o țintă mai mare a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră în UE, de 55% în următorul deceiu, față de nivelul din 1990, comparativ obiectivul fixat în prezent de diminuare cu 40%, scopul fiind acela de a ajunge la o neutralitate în privind emisiilor de carbon până în 2050, anunță agențiile de presă, citate de Agerpres.

Printre exemplele listate de aceasta în primul său discurs privind Starea Uniunii pentru a întări această nevoie de ”accelerare” a acestui proces când vine vorba de ”viitorul fragilei noastre planete” s-au numărat și culturile distruse de seceta din România.

”Nu există o nevoie mai urgentă de a accelera, decât atunci când este vorba de viitorul însuși al fragilei noastre planete. O bună parte din activitatea la nivel internațional s-a oprit din cauza izolării. Planeta a continuat să devină din ce în ce mai fierbinte, periculos de fierbinte. Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru, de la locuințele evacuate din cauza prăbușirii ghețarului din Mont Blanc, la incendiile din Oregon până la culturile distruse din România de cea mai puternică secetă de zeci de ani”, a spus președintele Comisiei Europene, potrivit Digi24

Ursula von der Leyen a mărturisit eurodeputaților că este conștientă de faptul că această creștere a obiectivului de emilinare a emisiilor, de la 40% la 55%, care ar avea urmări asupra domeniilor energetic, transporturi sau agricultură, ”este prea mare pentru unii și insuficientă pentru alții”, însă ”economia și industria noastre o vor putea face”.

Aceasta a precizat că noul obiectiv este necesar pentru a plasa UE ”ferm pe drumul” spre îndeplinirea planului său de a ajunge la neutralitate în privinţa emisiilor de carbon până în 2050, iar analizele Comisiei confirmă că o reducere cu 55% e emisiilor este posibilă economic.

Parlamentul European și liderii UE încă mai trebuie să ajungă la un acord asupra planului pentru 2030.

Discuţiile sunt tensionate, în contextul în care unele ţări susţin că nu pot face reduceri mai mari din cauza dependenţei lor economice de sectoarele puternic poluante, aşa cum este industria cărbunelui.

Cu toate acestea, unele state au făcut deja pași spre un viitor mai verde, cel mai recent exemplu în acest sens fiind Polonia.

La începutul lunii septembrie, Ministrul Mediului a precizat că Polonia intenționează să investească 150 de miliarde de zloți (40 de miliarde de dolari) pentru a construi primele sale reactoare nucleare, cu o capacitate de 6-9 gigawați (GW).

În același timp, potrivit strategiei energetice a țării până în 2040, Guvernul de la Varșovia dorește să ajungă la o capacitate eolianî offshore de 8-11 (GW) până în 2040 prin investiţii estimate la 130 miliarde de zloţi. În urma dezvoltării facilităţilor de energie regenerabilă şi nucleară, vor fi create 300.000 de locuri de muncă, susţin autorităţile poloneze.

Producția de electricitate a celei mai mari economii din Europa Centrală și de Est este bazată pe cărbune în proporție de 88%, dar Polonia dorește să reducă această dependență în următorii ani, având în vedere că exploatarea minelor nu mai este rentabilă. Conform strategiei energetice actualizate, procentul de 88% va scădea la 37% – 56% în 2030 şi la 11 – 28% în 2040.

Aceste noi ținte anunțate de Ursula von der Leyen se înscriu în ambițioasa inițiativă anunțată la 11 decembrie 2019, și anume Pactul Ecologic European, prin care Comisia Europeană dorește să transforme Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

Pactul Ecologic European oferă o foaie de parcurs care conține acțiuni menite să încurajeze utilizarea eficientă a resurselor prin trecerea la o economie circulară curată și să pună capăt schimbărilor climatice, să inverseze declinul biodiversității și să reducă poluarea. Acest pact prezintă investițiile necesare și instrumentele de finanțare disponibile și explică modul în care se va asigura o tranziție justă și favorabilă incluziunii.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending