Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Noi critici de la Bruxelles privind situația Laurei Codruța Kovesi. Comisarul european pentru Justiție Vera Jourova: Anchetarea Laurei Kovesi reprezintă o piedică în competiția ei pentru postul de procuror-șef european

Published

on

Anchetarea Laurei Codruţa Kovesi chiar în această perioadă reprezintă în mod clar o piedică pusă acesteia în competiţia pentru postul de procuror-şef european, a declarat, joi, la Bucureşti, comisarul european pentru Justiţie şi Protecţia Consumatorilor, Vera Jourova, potrivit Agerpres.

Ea a participat la conferinţa ”Ziua europeană a competiţiei şi a consumatorilor” şi, la plecare, a fost întrebată de jurnalişti cum comentează anchetarea lui Kovesi în perioada în care aceasta candidează pentru funcţia de procuror-şef european.

”Este o investigaţie în derulare şi este o situaţie în care nu comentăm, însă, în acelaşi timp, nu ne place să vedem niciun obstacol pentru că Laura Codruţa Kovesi să ia parte la competiţia pentru postul de procuror european-şef”, a spus oficialul european.

Întrebată dacă această investigaţie este o piedică pentru Kovesi în acest proces, Jourova a răspuns afirmativ.

”Ea, până ieri, nu a putut părăsi ţara şi procesul de numire a procurorului-şef european este în derulare şi respectăm principiul prezumţiei de nevinovăţie. Cum putem considera acest lucru? Sigur că o considerăm ca o piedică. Am spus acest lucru şi data trecută, când m-am întâlnit cu ministrul Justiţiei la Bruxelles, că vrem să vedem că toţi participanţii la acest proces sunt liberi să participe, nu să fie împiedicaţi de ceva, de exemplu de propria ţară. Am fost foarte clari pe tema asta”, a subliniat comisarul european.

Amintim că președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a solicitat autorităților române să oprească obstacolele puse în faţa candidaturii Laurei Codruţa Kovesi pentru şefia Parchetului European. Laura Codruţa Kovesi a fost plasată sub control judiciar în România, i s-a interzis să părăsească ţara fără autorizaţie şi să facă declaraţii presei, a precizat preşedintele Tajani miercuri în deschiderea sesiunii plenare de la Bruxelles. În numele Parlamentului European, el şi-a exprimat îngrijorarea şi a declarat că Laura Codruţa Kovesi continuă să aibă sprijinul Parlamentului UE.

”Pe baza principiului neingerinței și neimplicării în activitățile autorităților judiciare și cerând respectarea prezumției de nevinovăție doresc să exprim preocuparea Parlamentului European în legătură cu situația astfel creată și repet clar că doamna Kovesi rămâne cadidata noastră și se bucură de încrederea și sprijinul nostru”, a completat șeful Legislativului european.

”Cer autorităților române să respecte principiul cooperării sincere între instituții și state membre și să nu pună obstacole la participarea candidatei la toate fazele procedurii de selecție a procurorului șef european. Astăzi voi scrie o scrisoare în acest sens autorităților române așa cum s-a hotărât în această dimineață de Conferința Președinților”, a anunțat președintele Parlamentului European.

Amintim faptul că poziția de susținere a președintelui Parlamentului European pentru Laura Codruța Kovesi și nu este prima de acest fel.

Antonio Tajani a anunțat la 28 martie că instituția pe care o conduce ” își sprijină în continuare candidatul la funcția de procuror-șef al Parchetului European”, anunțând atunci că va ridica problema la reuniunea Conferinței Președinților care s-a întrunit miercuri la ora 9.30, ora României, în contextul negocierilor dintre Parlament și Consiliul Uniunii Europene pentru desemnarea primului procuror-șef al Parchetului European.

Comisia Europeană a luat şi ea poziţie miercuri în cazul candidaturii Laurei Codruţa Kovesi pentru postul de procuror-şef european şi a precizat că fosta şefă a DNA trebuie lăsată să-şi susţină candidatura, pentru ca instituţiile europene să poată lua o decizie în cunoştinţă de cauză.

”Comisia a fost cât se poate de clară: Kovesi este candidata preferată de Parlamentul European pentru a deveni procuror-șef european. Am avut ocazia, de-a lungul anilor, să lucrez alături de ea. Este un procuror de calitate și o admir pentru curajul său”, a declarat Frans Timmermans.

De asemenea, acesta a precizat că au existat discuții cu autoritățile române, astfel incât Laurei Codruța Kövesi să nu îi fie îngrădită în niciun fel candidatura pentru șefia Parchetului European.

”Este important ca ea să poata fi candidată, astfel încât instituțiile europene să poată lua o decizie. Ne-am exprimat foarte clar această poziție și în discuțiile cu autoritățile din România”, a mai spus Timmermans, candidat al Socialiștilor Europeni la șefia Comisiei Europene.

Poziția lui Frans Timmermans a fost cerută de contracandidatul său la șefia Comisiei Europene, liderul grupului PPE în Parlamentul European, Manfred Weber. Săptămâna trecută, candidatul popularilor europeni la șefia Comisiei Europene a avut o poziție fermă pe acest subiect. Într-o serie de tweet-uri, Weber a avertizat că dacă această anchetă nu va fi oprită, atunci va solicita o dezbatere în Parlamentul European, cerându-i totodată prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, să adopte o poziție în acest sens.

Reamintim că procurorul-şef va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma procesului de negociere între cele două instituții cu rol de co-decizie, primele două runde încheindu-se fără niciun rezultat.

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a lansat procedura de deficit excesiv împotriva României

Published

on

©️ Calea Europeană

Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2020-2022, adoptată de Guvern în data de 10 decembrie 2019 şi trimisă Parlamentului, prevede o ţintă de deficit de 3,8% din PIB în 2019, o cifră care potrivit Comisiei Europene constituie o dovadă a existenţei unui deficit excesiv în România, potrivit unui raport adoptat vineri de Comisia Europeană, citat de Agerpres.

Din raport rezultă că România nu respectă criteriul deficitului definit în tratat şi că deschiderea unei proceduri de deficit excesiv este, prin urmare, justificată.

“Deficitul preconizat pentru 2019 este peste şi nu apropiat de valoarea de referinţă de 3% din PIB prevăzută în Tratat. Depăşirea nu este considerată a fi nici excepţională şi nici temporară”, se arată în raportul executivului comunitar.

Conform prognozelor de iarnă ale Comisiei, deficitul guvernamental al României a ajuns la 4% din PIB în 2019, urmând a urca la 4,9% în 2020 şi 6,9% în 2021. Majorarea deficitului este în principal rezultatul majorării pensiilor adoptată în vara lui 2019, în special o creştere de 40% a pensiilor programată pentru luna septembrie 2020, şi o nouă recalculare a pensiilor programată pentru luna septembrie 2021. În plus, între luna decembrie 2019 şi ianuarie 2020, autorităţile au adoptat noi reduceri de taxe şi au dublat alocaţiile pentru copii.

Etapa imediat următoare este formularea de către Comitetul Economic şi Financiar a unui aviz cu privire la raport, în următoarele două săptămâni. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ministrul Mediului prezintă la Bruxelles un plan de măsuri ferme de stopare a tăierilor ilegale de păduri din România, după ce Comisia Europeană a lansat procedura de infringement

Published

on

© Costel Alexe/ Facebook

Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Alexe Costel, efectuează astăzi, 14 februarie, o vizită de lucru la Bruxelles, pentru a discuta cu Comisarul European pe Mediu, în privința tăierilor ilegale din pădurile României.

Această vizită survine după ce Comisia Europeană a lansat miercuri un avertisment dur României pentru tăierile ilegale de păduri și a dat autorităților de la București un termen de o lună pentru a lua măsuri de remediere a deficiențelor – primul pas în procedura de infringement.

Concret, ministrul Alexe Costel va prezenta un plan de măsuri în vederea stopării tăierilor ilegale din pădurile României, și anume: activarea Sistemul Informaţional Integrat de Urmărire a Materialului Lemnos și introducerea personalului silvic în Sistemul 112.

Citiți și: Comisia Europeană solicită României să pună capăt tăierilor ilegale de păduri: Bucureștiul are o lună la dispoziție pentru a lua măsurile necesare

”Comisia Europeană a aşteptat, practic, trei ani de zile ca tăierile ilegale din România să înceteze. Cred că Europei şi Comisiei Europene le-a păsat mai mult de pădurile României decât guvernelor anterioare”, a scris ministrul pe pagina oficială de Facebook.

Ministrul Alexe Costel anunță că ”după trei ani tergiversari și blocaje” Sistemul Informaţional Integrat de Urmărire a Materialului Lemnos – SUMAL va deveni operaţional.

De asemenea, ministrul susține că nicio guvernare anterioară nu a dorit să oprească cu adevărat aceste tăieri: ”Singura metodă pe care au aplicat-o în mod intenţionat cei care au condus Guvernul şi ministerul, anterior, a fost să amâne la nesfârşit implementarea unor soluţii care cu adevărat ar fi limitat şi stopat tăierile ilegale din România – şi mă refer la SUMAL şi la toate celelalte aplicaţii care ar fi trebuit să fie implementate cu prioritate de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.”

Potrivit ministrului, sistemul va permite monitorizarea trasabilităţii transporturilor de materiale lemnoase prin intermediul GPS cu o periodicitate de până la 5 minute, accesul în timp real la evidenţa electronică a intrărilor şi ieşirilor materialelor lemnoase din depozite cu confirmări de primire online.

”Prin SUMAL scopul final este de a stopa cât mai mult transporturile de lemne cu acelaşi document sau cu încărcături mai mari în camioane decât cele specificate în documentele de însoţire a mărfii”, a mai menționat acesta.

Sistemul 112 cu personal silvic, o nouă măsură pentru a stopa tăierea ilegală a pădurilor.

”Cu implicarea STS,  luat decizia cu cei de la STS să introducem aici, în Ministerul, Mediului, Apelor şi Pădurilor, sistemul 112 cu personal silvic de specialitate care să ajute la o mai bună informare şi o conlucrare mai bună cu celelalte instituţii ale statului român, atunci când cetăţenii României semnalează astfel de ilegalităţi silvice. ”

Unul din cinci apeluri la 112 în care este semnalat un transport ilegal de lemne este confirmat, informează Alexe Costel.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Raport: Comisia Europeană a contribuit în mod adecvat la securitatea nucleară în UE, dar sunt necesare actualizări

Published

on

Foto: wikipedia

Conform unui nou raport al Curții de Conturi Europene, Comisia Europeană și-a îndeplinit responsabilitățile privind securitatea nucleră, dar mai este loc de o actualizare a cadrului legal și a orientărilor sale interne, se arată în concluziile raportului.

Securitatea nucleară este în general responsabilitatea statelor membre al Uniunii Europene care folosesc energia nucleară, dar Comisia Europeană are, de asemenea, responsabilități în domeniu.

De asemenea, Comisia supraveghează transpunerea acestor directive în legislația națională de către statele membre, lansând, dacă este necesar, proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

Totodată, ea examinează proiectele de investiții nucleare planificate ale statelor membre din punctul de vedere al compatibilității cu Tratatul Euratom.

Concret, Comisia Europeană are competența de a verifica funcționarea și eficiența instalațiilor utilizate de statele membre pentru monitorizarea nivelului de radioactivitate în atmosferă, ape și sol.

Mai mult, ea exploatează, administrează și dezvoltă Sistemul de schimb de informații în caz de urgență radiologică al Comunității Europene (ECURIE), creat în urma accidentului de la Cernobîl din 1986, cu scopul de a face schimb de informații în cazul unei urgențe nucleare. 

„În general, Comisia și-a îndeplinit responsabilitățile în materie de securitate nucleară”, a declarat domnul João Figueiredo, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de acest raport. 

„Curtea recomandă însă actualizarea cadrului juridic, precum și a metodelor și procedurilor utilizate în prezent pentru a evalua transpunerea directivelor Euratom, pentru a emite avize cu privire la investițiile nucleare și pentru a verifica instalațiile de monitorizare a radioactivității”, se mai arată în comunicatul remis Calea Europeană.

La sfârșitul anului 2018, în Uniunea Europeană (UE) existau în total 126 de reactoare nucleare exploatate de 14 state membre. Franța are cele mai multe centrale nuclare, și anume, 58.

 Numărul de reactoare existente la 31 decembrie 2018, 4 în construcție

© Printscreen raport pag.6

Aproximativ 25 % din energia electrică produsă în UE în 2017 a fost generată de centrale nucleare. Producția de energie electrică provenită de la centrale nucleare a scăzut cu circa 18 % între 2004 și 2017.


UE definește securitatea nucleară ca fiind realizarea condițiilor corespunzătoare, a măsurilor menite să prevină accidentele sau să diminueze consecințele accidentelor, având drept rezultat protecția lucrătorilor și a populației contra pericolelor care sunt asociate radiațiilor ionizante provenite de la instalațiile nucleare.

Deținătorii de autorizație pentru instalații nucleare (operatorii) sunt cei cărora le revine în primă instanță răspunderea pentru securitatea instalațiilor pe care le operează, sub supravegherea autorităților naționale de reglementare.

În cadrul UE, utilizarea pașnică a energiei nucleare este reglementată de Tratatul Euratom din 1957, care a instituit Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și care constituie cadrul juridic pentru competențele și activitățile acesteia.

Recentele directive Euratom stabilesc cerințele referitoare la securitatea nucleară, la deșeurile radioactive și la combustibilul uzat, precum și normele de securitate de bază.

Curtea a evaluat modul în care Comisia a monitorizat transpunerea directivelor Euratom în legislația statelor membre. Ea a analizat mecanismele existente pentru notificarea rapidă și pentru schimbul rapid de informații în eventualitatea unei situații de urgență radiologică, mecanisme în cadrul cărora rolul Comisiei este unul limitat la administrarea sistemului aferent.

În final, Curtea a examinat două activități pentru care rolul Comisiei derivă din Tratatul Euratom: formularea avizelor cu privire la proiectele de investiții nucleare și dreptul de a verifica funcționarea și eficiența instalațiilor utilizate de statele membre pentru monitorizarea permanentă a nivelului de radioactivitate.

Curtea concluzionează că, per ansamblu, Comisia a contribuit în mod adecvat la securitatea nucleară în UE, însă aceasta ar trebui să actualizeze cadrul juridic și orientările sale interne.

Întreg raportul, aici.

 

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending