Connect with us

CONSILIUL UE

Noi măsuri pentru transformarea UE într-un furnizor de securitate: România se implică în proiectul securității cibernetice. Nouă țări membre susțin inițiativa europeană de intervenție a lui Emmanuel Macron

Published

on

Miniștrii de Externe și ai Apărării din țările membre ale Uniunii Europene au convenit luni asupra intensificării capacității UE pentru a deveni un ”furnizor de securitate” și pentru a se dota cu ”autonomie strategică”, arată un comunicat al Consiliului în urma unei reuniuni a țărilor membre.

Miniștrii au stabilit ”setul comun de reguli privind proiectele derulate sub egida cooperării structurate permanente (PESCO/ PeSCo) în materie de apărare europeană” și și-au exprimat susținerea pentru Fondul European de Apărare în valoare totală de 13 miliarde euro pentru Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform propunerii Comisiei Europene.

FOTO: European External Action Service

De asemenea, Consiliul reunit în formula miniștrilor de Externe și ai Apărării a discutat și propunerea Înaltului Reprezentant Federica Mogherini privind înființarea unei Facilități Europene pentru Pace, o propunere pentru finanțarea costurilor comune ale operațiunilor militare din cadrul Politicii de Apărare și Securitate Comune. Printre temele abordate s-a numărat și proiectul mobilității militare, un domeniu de cooperare important UE-NATO.

PESCO: România semnează participarea la un proiect privind securitatea cibernetică. Nouă țări membre susțin inițiativa de intervenție a lui Emmanuel Macron

La nivelul cooperării structurate permanente, miniștrii țărilor UE au stabilit că o nouă listă de proiecte urmează a fi adoptată în luna noiembrie, tot atunci urmând a fi luată și o decizie privind condițiile prin care alte state terțe pot participa la proiectele apărării europene.

FOTO: European Commission

În marja reuniunii, secretarul de stat din Ministerul Apărării Naționale, Mircea Dușa, a semnat Declarația de Intenție privind participarea la proiectul PESCO (Cooperarea Structurată Permanentă) pentru cooperarea echipelor de răspuns rapid și asistență reciprocă în domeniul securității cibernetice (”Cyber Rapid Response Teams and Mutual Assistance in Cyber Security”), un proiect în care mai iau parte Lituania, Olanda, Croația și Estonia.

”Proiectul are ca scop crearea unor echipe comune de reacție rapidă pentru asistența reciprocă, precum și dezvoltarea și aprofundarea cooperării voluntare în domeniul securității cibernetice prin asistență reciprocă în răspuns la incidentele cibernetice majore, încluzând schimbul de informații, instruirea în comun, sprijinul operațional reciproc, cercetarea și dezvoltarea de capabilități comune în domeniu. Forța de reacție rapidă și asistență reciprocă în domeniul securității cibernetice este printre primele inițiative care prind contur după semnarea, în decembrie 2017, a PESCO”, informează Reprezentanța Permanentă a României la Uniunea Europeană.

Separat, ministrul francez al Apărării, Florence Parly, a anunțat că nouă țări – Franța, Germania, Belgia, Marea Britanie, Danemarca, Olanda, Estonia, Spania și Portugalia – vor semna o Declarație de intenție în sprijinul Inițiativei Europene de Intervenție, susținută de președintele francez Emmanuel Macron și în care să fie inclusă și Marea Britanie în pofida Brexit-ului, scrie EU Observer.

Citiți și Mobilitatea militară, apărarea cibernetică și un comandament medical, proiectele emblematice în care România a decis să se implice pentru dezvoltarea apărării europene

Cele 25 de state membre care participă la PESCO sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Croația, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania și Suedia. 

Mobilitatea militară: Țările UE au aprobat cerințele militare necesare

Miniștrii țărilor membre au solicitat luni implementarea planului de acțiune privind mobilitatea militară, plan de acțiune privind facilitarea transportului de forțe și echipamente militare pe teritoriul Uniunii Europene prezentat de către Comisia Europeană în luna martie. 

Planul prezentat de Comisia Europeană conține trei dimensiuni de acțiuni concrete, de la actualizarea cerințelor militare la infrastructură de transport și aspecte normative.

În raport cu cele trei dimensiuni, țările UE au realizat primele progrese la reuniunea de luni, aprobând ”cerințele militare” pentru mobilitate militară în interiorul Uniunii, dar și în afara acesteia.

”Consiliul subliniază, de asemenea, că îmbunătățirea mobilității militare poate fi realizată numai cu implicarea și angajamentul deplin al tuturor statelor membre, respectând pe deplin suveranitatea lor națională”, se arată în concluziile miniștrilor.

Această primă decizie la nivelul UE survine după ce secretarul general al NATO a anunțat la începutul lunii că Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană au demarat planificările la nivel tehnic pentru facilitarea mobilității militare în Europa, NATO transmițând Uniunii solicitările sale în această privință.

Concluziile reuniunii miniștrilor din țările UE se referă, de asemenea, la alte direcții de lucru în domeniul securității și apărării UE, inclusiv consolidarea misiunilor civile sub egida PSAC, dezvoltarea unei abordări mai strategice a parteneriatelor UE în domeniul securității și apărării cu țările terțe și creșterea rezistenței și consolidarea capacităților de combatere a amenințărilor hibride, inclusiv dezvoltarea în continuare a comunicării strategice.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Consiliul UE și Parlamentul European nu au reușit să ajungă la un acord privind bugetul UE pentru 2020, după 14 ore de negocieri

Published

on

Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European nu au reușit să ajungă la un acord privind bugetul Uniunii Europene pe 2020, după lungi ore de negocieri care s-au prelungit până târziu în noaptea de vineri spre sâmbătă, anunță DPA, citat de Agerpres.

În proiectul său de buget pentru 2020, Comisia a propus stabilirea nivelului total al angajamentelor la 168,3 miliarde de euro, iar al plăților la 153,6 miliarde de euro.

Poziția Consiliului, adoptată la 3 septembrie, stabilește angajamente totale de 166,8 miliarde de euro și plăți totale de 153,1 miliarde EUR, ceea ce înseamnă -1,5 miliarde de euro și, respectiv, -0,5 miliarde EUR mai puțin față de propunerea Comisiei. Cu toate acestea, poziția Consiliului reprezintă în continuare o creștere cu +0,6 % a angajamentelor și cu +3,3 % a plăților comparativ cu bugetul votat în 2019.

Parlamentul solicită creșterea totalului angajamentelor la 171,0 miliarde de euro și a totalului plăților la 159,1 miliarde de euro. Această poziție depășește plafoanele stabilite în cadrul financiar multianual al UE pentru perioada 2014-2020.

Cele două părţi au timp până luni la miezul nopţii (23.00 GMT) pentru a ajunge la un compromis asupra bugetului pe anul viitor, în caz contrar Comisia Europeană fiind nevoită să avanseze o nouă propunere.

Statele membre au revervat o mare parte din buget pentru evenimente neprevăzute, în special pentru a acoperi costurile unui eventual Brexit fără acord, dar și pentru situațiile în care Turcia va avea nevoie de fonduri europene suplimentare pentru a-i găzdui pe refugiați.

Pe de altă parte, PE ar vrea să fie cheltuiţi mai mulţi bani pentru combaterea schimbării climatice, crearea de locuri de muncă, cercetare şi programe care oferă oportunităţi pentru tineri.

Dacă nu se ajunge la niciun acord până la finalul perioadei de conciliere la 18 noiembrie, Comisia trebuie să prezinte un nou proiect de buget pentru 2020.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Apărare europeană: Țările UE au aprobat 13 noi proiecte, dintre care două sunt ale României. Țara noastră va coordona proiectul în domeniul apărării chimice, biologice, radiologice și nucleare

Published

on

©️ European Parliament

Corespondență din Bruxelles

Miniștrii Apărării din statele membre ale Uniunii Europene au aprobat marți 13 noi proiecte în domeniul apărării europene, crescând numărul acestora la 47 proiecte, aprobate de la lansarea cooperării structurate permanente (PESCO) în 2017, informează un comunicat al Consiliului Uniunii Europene remis CaleaEuropeană.ro.

Cele 13 proiecte aprobate vizează dezvoltarea unor sisteme europene de apărare, independente de cele desfășurate în colaborare cu Statele Unite în cadrul NATO, scrie Reuters, care amintește declarația președintelui francez Emmanuel Macron privind ”moartea cerebrală a NATO” și apelul acestuia pentru consolidarea apărării europene. 

Pe de altă parte, după adoptarea listei de proiecte, miniștrii Apărării din țările UE au discutat cu noul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, care le-a prezentat miniștrilor europeni ”evoluția pregătirilor pentru reuniunea NATO de la Londra”. Mai mult, în context, miniștrii Apărării au reafirmat angajamentul comun UE-NATO de a lucra împreună și ”față de legătura puternică transatlantică”.

De remarcat faptul că, în vara acestui an, statele membre ale Uniunii Europene au recunoscut posibilitatea ca un stat terț va putea să ia parte, în mod excepțional, la anumite proiecte din cadrul cooperării structurare permanente (PeSCo). Poziția UE venea după pe fondul unor îngrijorări substanțiale de la Washington care avertizase că regulamentele Fondului European de Apărare și PESCO ar putea provoca prejudicii în relația dintre UE și NATO după ”decenii de integrare a industriei de apărare transatlantice”.

România coordonează două dintre cele 13 proiecte noi

Potrivit Consiliului UE, cinci dintre proiectele noi se concentrează pe formare, acoperind domenii precum formarea în domeniul cibernetic, al scufundărilor, al acțiunilor tactice, în domeniul medical, precum și în domeniul apărării chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN). Alte proiecte se concentrează pe consolidarea acțiunilor de colaborare ale UE, precum și pe dezvoltarea capabilităților pe mare, aer și în spațiu.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat în mod formal primul set de 17 proiecte la 6 martie 2018 și al doilea set de 17 proiecte la 20 noiembrie 2018.

Din cele 47 de proiecte aprobate până în prezent, România este implicată în 12 proiecte. Mai mult, din cele 13 proiecte aprobate marți, două sunt inițiate de către România, iar țara noastră este națiune participantă la alte trei proiecte.

România a propus aceste proiecte și le coordonează”, au afirmat, pentru CaleaEuropeană.ro, surse din cadrul Reprezentanței permanente a țării noastre la UE, cu referire la cele două proiecte.

Cele două proiecte propuse și coordonate de România vizează 1) formarea și pregătirea în domeniul apărării chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN) și 2) o rețea centrelor de scufundări ale Uniunii Europene.

În cadrul ambelor proiecte propuse și coordonate de România va face parte și Franța. În ce privește proiectul privind apărarea CBRN mai este implicată și Italia, iar în cazul proiectului centrelor de scufundări mai ia parte și Bulgaria.

Citiți și Apărare europeană: PESCO la un an de la punerea sa în aplicare; România și celelalte țări implicate au semnat un acord esențial care permite deplasarea mai rapidă a forțelor militare în Europa

Reamintim faptul că la finalul anului 2017, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o decizie de stabilire a cooperării structurate permanente (PESCO). PESCO le permite statelor membre ale UE să coopereze mai strâns în domeniul securității și al apărării. Acest cadru permanent de cooperare în domeniul apărării le permite acelor state membre care doresc și sunt capabile să facă acest lucru să dezvolte în comun capabilități de apărare, să investească în proiecte comune și să îmbunătățească contribuția și disponibilitatea operațională a forțelor lor armate.

Cele 25 de state membre care participă la PESCO sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Cipru, Croația, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria.

Citiți mai multe despre apărarea europeană

Continue Reading

CONSILIUL UE

VIDEO Ceremonie oficială: Decizia de numire a Laurei Codruța Kövesi ca procuror-șef european a fost semnată de președintele Parlamentului European și de Președinția Consiliului UE

Published

on

© European Parliament

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, și ministrul pentru afaceri europene al Finlandei, Tytti Tuppurainen, țara care asigură președinția Consiliului UE, au semnat miercuri, la Strasbourg, decizia privind numirea Laurei Codruța Kövesi în calitate procuror-șef european al Biroului Procurorului Public European, marcând ultima etapă formală în acest proces care a debutat la începutul anului.

”După decizia de numire a procurorului șef european al Parchetului European, David Sassoli, președintele PE și Tytti Tuppurainen, ministrul finlandez pentru afaceri europene, au semnat noul regulament în Parlamentul European de la Strasbourg”, se arată într-un mesaj al Parlamentului European care însoțește clipul video al ceremoniei de semnare.

 

Conferința Președinților din Parlamentul European, organismul care reunește pe președintele instituției și pe liderii grupurilor politice, a făcut pe 17 octombrie ultimul pas pentru numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror-șef european.

Laura Codruţa Kövesi, primul procuror-șef din istoria Uniunii Europene, își poate începe mandatul în fruntea Biroului Procurorului Public European, o instituție așteptată să devină operațională la finalul anului 2020, a anunțat Parlamentul European într-un comunicat în care a publicat decizia de validare a numirii lui Kövesi în funcție.

Decizia Conferinței Președinților a venit după ce Consiliul Uniunii Europene a convenit luni, 14 octombrie, numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror șef european.

Echipele de negociere ale Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene au ajuns, la 24 septembrie, la un acord final pentru ca Laura Codruța Kövesi să devină primul procuror-șef al Biroului Procurorului Public European.

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia. Laura Codruţa Kövesi, în calitate de primul procuror-şef european, va avea un mandat de şapte ani care va consta în special în construirea structurii operaţionale şi administrative a EPPO şi în stabilirea de bune relaţii de lucru cu autorităţile judiciare naţionale.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending