Connect with us

INTERNAȚIONAL

Noi tensiuni între europeni și Donald Trump înainte de summitul G7: Franţa transmite SUA că “nu are nevoie de nicio aprobare” pentru a se exprima cu privire la Iran

Published

on

©️ White House/ Flickr

Noi tensiuni au izbucnit între cele mai importante puteri europene, Franța și Germania, și principalul partener de peste Atlantic, Statele Unite, cu câteva săptămâni înainte de summitul G7 ce va fi găzduit de președintele francez Emmanuel Macron, reuniune care păstrează în memoria internațională neînțelegerile afișate la precedentul summit, din Canada.

Ministrul francez de Externe Jean Yves Le Drian a reacționat vineri la criticile aduse de președintele american Donald Trump omologului său de la Paris pentru modul în care se pronunță în ”chestiunea iraniană”.

Franţa “nu are nevoie de nicio aprobare” pentru a se exprima cu privire la Iran, a declarat vineri șeful diplomației franceze, reacţionând la o critică exprimată pe Twitter de liderul de la Casa Albă.

“Cu privire la Iran, Franţa se exprimă în deplină suveranitate. Ea se angajează puternic pentru pace şi securitate în regiune. Ea se angajează pentru a permite o dezescaladare a tensiunilor şi ea nu are nevoie de nicio autorizaţie pentru a o face. Franţa este fidelă acordului de la Viena care împiedică proliferarea nucleară”, a spus Le Drian într-un comunicat citat de Politico Europe.

Anterior, într-o postare pe Twitter, Donald Trump a scris: ”știu că Emmanuel vrea să facă bine, ca toţi ceilalţi, dar nimeni nu vorbeşte în numele SUA în afară de SUA înseşi”.

“Iranul are grave probleme financiare. Ei vor cu disperare să vorbească cu SUA, dar primesc mesaje contradictorii din partea tuturor celor care pretind că ne reprezintă, printre care preşedintele francez Macron”, a adăugat el, în timp ce criza dintre Washington și Teheran este în plină desfășurare de când Donald Trump a optat pentru retragerea din acordul nuclear cu Iran, iar puterea de la Teheran continuă provocările în Golful Persic, capturând mai multe petroliere.

De altfel, Emmanuel Macron discută frecvent cu omologul său iranian Hassan Rouhani şi nu-şi ascunde speranţa de a juca rol de mediator în criza în curs.

Episodul dintre Washington și Paris nu este unul singular. Joi și vineri, ambasadorii SUA la Berlin și la Varșovia au generat o polemică majoră după ce au adus în atenția publică tema potrivit căreia Statele Unite iau în calcul retragerea unor trupe americane staționate pe teritoriul Germaniei, Polonia fiind una dintre locațiile unde acestea ar putea fi relocate.

”Este de-a dreptul jignitor că, în timp ce contribuabilii americani continuă să plătească pentru menţinerea a peste 50.000 de soldaţi americani în Germania, germanii îşi cheltuiesc excedentul pe programe interne”, a declarat Richard Grenell, ambasadorul american la Berlin.

Joi, ambasadoarea americană la Varșovia, Georgette Mosbacher, a transmis pe Twitter că ”Polonia își îndeplinește obligația față de NATO de 2% din PIB pentru apărare”, dar ”Germania nu”. 

Noile tensiuni între SUA și aliații europeni intervin înainte de turneul european al lui Donald Trump, care este așteptat în Franța la 24 august pentru a participa la summitul G7, găzduit de Biarritz, unde va avea întrevederi cu președintele francez Emmanuel Macron și cu cancelarul german Angela Merkel.

Anterior summitului G7, Trump îl va primi la Casa Albă pe președintele României Klaus Iohannis, iar după reuniunea primelor șapte economii mondiale, președintele SUA se va deplasa în perioada 31 august – 3 septembrie în Danemarca și Polonia, două țări care susțin Statele Unite în opoziția lor față de proiectul gazoductului Nord Stream II, ce leagă Rusia de Germania, prin Marea Baltică.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Premieră mondială anunțată de NASA: Prima ieşire în spaţiu exclusiv feminină va avea loc joi sau vineri

Published

on

© NASA/ Twitter

După ce a fost anulată în luna martie din cauza lipsei costumelor spaţiale de mărime corespunzătoare, prima ieşire în spaţiu a două femei astronaut va avea loc în sfârşit, joi sau vineri, a anunţat marţi NASA, citată de AFP, informează Agerpres.

Americancele Christina Koch şi Jessica Meir, aflate la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), vor ieşi împreună în spaţiu pentru înlocuirea unui sistem de încărcare a bateriilor electrice.
                
Numeroase femei astronaut au participat la ieşiri în spaţiu de la bordul ISS, însă întotdeauna alături de un astronaut de sex masculin.

În luna martie, NASA a anunţat că, pentru prima dată, două femei, Christina Koch şi Anne McClain, ar forma o echipă exclusiv feminină care va ieşi în spaţiu. Însă, cu doar câteva zile înainte, Nick Hague a înlocuit-o pe Anne McClain în această misiune întrucât doar un singur costum de mărimea potrivită pentru femei era gata de utilizare, fapt ce a declanşat un val de critici la adresa agenţiei spaţiale americane.

Între timp, Anne McClain a revenit pe Pământ, iar Jessica Meir s-a alăturat în septembrie echipajului de pe ISS.

Iniţial, NASA a decis să programeze ieşirea în spaţiu a celor două femei la 21 octombrie, însă data a fost schimbată pentru săptămâna aceasta.

Echipajul de la bordul ISS cuprinde în prezent şase membri: trei americani (Christina Koch, Jessica Meir, Andrew Morgan), doi ruşi (Alexander Skvortsov, Oleg Skripochka) şi italianul Luca Parmitano.

Ieşirile în spaţiu durează câteva ore şi sunt relativ frecvente. Acestea servesc la întreţinerea staţiei orbitale, asamblată începând din 1998 şi alimentată cu energie de la panouri solare. Numeroasele baterii care stochează energia generată de panourile solare sunt în prezent în proces de înlocuire.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Soarta ofensivei Turciei în Siria, jucată între Rusia și SUA. Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, întâlniri cu Mike Pence și Vladimir Putin

Published

on

© Kremlin.ru

Ankara va purta zilele acestea discuții despre soarta operațiunii armate din nord-estul Siriei cu reprezentanții administrației americane de la cel mai înalt nivel, precum și cu președintele rus Vladimir Putin, atât SUA cât și Rusia nesprijinind ofensiva turcă, potrivit Agerpres și Euronews

Vicepreședintele american, Mike Pence, a călătorit miercuri la Ankara împreună cu secretarul de stat Mike Pompeo și alți delegați pentru a încerca să negocieze soluționarea conflictului. Cu această ocazie, Pence va reitera angajamentul SUA pentru a se ajunge imediat la încetarea focului. De asemenea, joi, Pence va avea o întâlnire bilaterală cu președintele turc Tayyip Erdogan, în care îi va reitera faptul că sancțiunile impuse de SUA nu vor fi ridicate până la rezolvarea conflictului, după ce, marți, Erdogan i-a spus președintelui Donald Trump că nu va declara niciodată încetarea focului în nord-estul Siriei, potrivit unui anunț de la Casa Albă, relatează Euronews. 

Erdogan a adăugat, de asemenea, că nu este îngrijorat de sancțiunile americane și că i-a refuzat oferta de mediere a președintelui american pe motivul că ,,nu va negocia cu o organizație teroristă”, cu referire la milițiile kurde YPG ( Unităţile de Apărare a Poporului), care reprezintă cea mai mare parte a forțelor militare care controlează partea de nord-est a Siriei, Forțele Democrate Siriene (FDS). 

Ofensiva turcă din nordul Siriei care vizează luptători kurzi, susținuți de Statele Unite împotriva regimului lui Assad și în lupta împotriva Statului Islamic, a răsturnat vechile alianțe și a redesenat sferele de control în conflictul din Siria. Incursiunea a dezrădăcinat peste 130 000 de civili și a stârnit temeri legate de o revenire a grupării militante a Statului Islamic în zonă, care s-ar putea extinde ulterior peste granițele siriene. De asemenea, mișcarea Turciei a precipitat retragerea Statelor Unite dintr-o parte a Siria pe care o controlau de ani buni. 

De cealaltă parte, Rusia, care susține forțele regimului Bashar al-Assad de la începutul conflictului civil din Siria, acum 8 ani, se împotrivește ofensivei turce care ar putea duce la o confruntare între forțele guvernamentale și cele ale Turciei. În plus, după retragerea rapidă a trupelor americane din nord-estul Siriei la începutul săptămânii, Moscova s-a deplasat în apropierea orașului sirian de importanță strategică Manbij pentru a umple vidul de securitate din zonă. 

Ministerul rus al Apărării a declarat marți că poliția militară din nord-vestul Manbij patrulează „de-a lungul liniei de contact dintre” Siria și Turcia,  pentru a preveni confruntarea dintre cele două părți. De asemenea, trimisul special al Moscovei în Siria, Alexander Lavrentyev, a declarat că Rusia s-a opus operațiunii turcești și nu va permite confruntări directe între trupele turcești, membre ale NATO, și forțele guvernului sirian pe care le sprijină, relatează The Guardian

Ieri, forţele regimului lui Bashar al-Assad au început să-şi desfăşoare efectivele în sectoare din nordul Siriei care se sustrag controlului lor, în urma unui acord încheiat cu autorităţile kurde din Siria, menit să contracareze ofensiva turcă, potrivit Agerpres.

,,Lupta între Turcia și Siria ar fi pur și simplu inacceptabilă … Și, prin urmare, nu o vom permite, desigur”, a spus Lavrentyev în timpul unei vizite în Emiratele Arabe Unite, adăugând că Turcia și regimul au fost în contact direct – o inversare majoră de poziție din partea Turciei care, încă din primii ani ai războiului din Siria, a sprijinit solicitările internaționale privind înlăturarea de la putere a președintelui sirian, Bashar al-Assad.

La rândul său, oficialii apropiați de președintele Erdogan au declarat ieri că șeful statului i-a comunicat președintelui rus Vladimir Putin că incursiunea Turciei în nord-estul Siriei va contribui la eforturile de contra-terorism, la integritatea teritorială a Siriei și la procesul de pace bazat pe o soluție politică. În acest context, Erdogan i-a vorbit lui Vladimir Putin despre necesitatea prevenirii confruntărilor armate între trupele regimului turc și sirian. Astfel, potrivit Kremlinului, Putin l-a invitat pe liderul turc pentru o vizită de lucru la Moscova „în zilele următoare”, invitație acceptată de Erdogan, informează Agerpres. 

Erdoğan a refuzat până acum să limiteze operațiunile militare, lăudându-se marți că trupele sale au capturat 1.000 de km2 (400 km) de teritoriu de la FDS, o alianță militară pe care Ankara o consideră  ramură a Partidului Muncitorilor din Kurdistan ( PKK), organizație separatistă care luptă pentru independența teritorială a kurzilor din Turcia, dar care a fost sprijinită de SUA în războiul pentru înlăturarea luptătorilor Statului Islamic. 

Continue Reading

ONU

România și-a început misiunea în cadrul operațiunii ONU din Mali: 120 de militari români și patru elicoptere Puma au înlocuit misiunea canadiană

Published

on

© Ministerul Apărării Naționale

Militarii români din Detaşamentul “Carpathian Pumas” al Forţelor Aeriene Române şi-au început, de marţi, misiunile în cadrul operaţiunii Multidimensionale Integrate a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) de Stabilizare în Republica Mali, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Apărării Naţionale remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, preluarea misiunilor are loc odată cu desfăşurarea ceremoniei transferului de autoritate de la Comandamentul Forţelor Întrunite al MApN către ONU, ceremonie care s-a desfăşurat marţi la Gao, în Republica Mali.

“Carpathian Pumas au preluat, cu această ocazie, responsabilităţile de la colegii din Canada, iar comandantul Detaşamentului de patru elicoptere de transport dislocabil, comandorul Ioan Mischie, a semnat certificatul care reglementează luarea în primire a responsabilităţii segmentului de misiune de la partenerii canadieni. În cadrul ceremoniei, desfăşurată în prezenţa comandantului misiunii MINUSMA, generalul-locotenent dr. Dennis T. Gyllenspore, a reprezentanţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ai Canadei, a fost coborât drapelul Canadei şi arborat cel al României, iar două elicoptere IAR-330 Puma L-RM au executat o trecere la verticală”, se precizează în comunicatul MApN.

Cei aproximativ 120 de militari, piloţi, personal tehnic şi medical ai detaşamentului vor executa, la solicitarea Organizaţiei Naţiunilor Unite, misiuni de evacuare medicală, misiuni de căutare-salvare, transport trupe şi materiale, misiuni de transport pasageri, patrulare aeriană şi misiuni de observare în sprijinul ONU.

Trimiterea unui detașament de elicoptere în cadrul misiunii ONU din Mali a fost avizată pozitiv de Consiliul Suprem de Apărare a Țării la finalul anului trecut.

”Un detașament de elicoptere militare va participa, pentru prima dată, la misiunea multidimensională integrată ONU de stabilizare din Republica Mali, desfășurând operații de evacuare medicală, transport de trupe și echipamente, precum și asigurarea suportului logistic necesar personalului ONU dislocat în această țară”, era arătat în comunicatul CSAT din 28 decembrie 2018.

Ulterior, la 1 februarie 2019, guvernul canadian a informat că România va înlocui Canada în furnizarea de elicoptere de transport în cadrul unei misiuni ONU de menţinere a păcii în statul african Mali.

În discursul pe care l-a susținut în plenul Adunării Generale a ONU la 25 septembrie, președintele Klaus Iohannis a subliniat că participarea României la această misiune are loc în sprijinul efortului ONU de a ajuta guvernul malian pentru a obţine stabilitatea şi pentru a construi un viitor mai sigur pentru poporul său, prin promovarea dezvoltării durabile, a păcii şi a securităţii.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending