Connect with us

NATO

Noi trupe SUA în România începând cu luna ianuarie: Un semnal foarte puternic că Statele Unite sunt angajate față de descurajarea amenințărilor

Published

on

SUA vor desfășura noi trupe în România, Polonia și Țările Baltice începând cu luna ianuarie, ca parte a măsurilor de sporire a securității în regiune și ca metodă de descurajare a oricărei potențiale amenințări la adresa flancului estic al NATO.

Anunțul a fost făcut de ministrul apărării polonez Antoni Macierewicz în urma unei întâlniri cu comandantul trupelor terestre americane în Europa, generalul Ben Hodges, desfășurată în orașul Zagan, din vestul Poloniei, informează Associated Press, potrivit Agerpres.

Hodges a explicat că pe 6 ianuarie 2017 vor sosi în portul german Bremerhaven trupe americane, care vor fi imediat desfășurate în Polonia, țările baltice și România. ”Am încredere în semnalul foarte puternic, în mesajul pe care el îl va transmite, acela că Statele Unite, împreună cu restul NATO, sunt angajate față de descurajare”, a subliniat acesta, conform sursei citate.

Prima informație cu privire la aceste noi desfășurări de trupe a apărut în contextul summitului NATO de la Varșovia din vara acestui an. Atunci, România şi Statele Unite au ajuns la o înţelegere cu privire la trimiterea a 1000 de militari americani în țara noastră, alături de tehnica militară aferentă – vehicule de luptă Bradley și tancuri Abrams. Ulterior, ministrul român al Apărării, Mihnea Motoc, a confirmat că 1000 de soldați din rândul acestei prezențe americane în Europa de Est vor veni în România.

Citiți și De la Washington, SUA și România au decis: Anul 2017, termen limită pentru finalizarea brigăzii multinaționale NATO din România și pentru o prezență aliată în Marea Neagră

Citiți și Mihnea Motoc: România își sporește cheltuielile pentru apărare pe fondul creșterii prezenței militare ruse la Marea Neagră

Militarii americani ce vor veni în SUA ar putea staționa la baza ”Mihail Kogălniceanu”, alăturându-se contingentului de 600 de militari SUA care participă la exerciții comune cu forțele armate române. Flancul estic al NATO a beneficiat de o importanță sporită în rândul deciziilor aliate din acest an: patru batalioane vor fi instalate și vor deveni operaționale anul viitor în Polonia, Estonia, Letonia și Lituania, iar România va găzdui, la Craiova, o brigadă multinațională NATO din care vor face parte trupe poloneze, bulgare, americane sau turce, precum și ofițeri germani.

Totodată, începând cu anul 2017 ar urma să crească cu până la patru ori și bugetul alocat de SUA în cadrul Inițiativei de Reasigurare Europeană. Tot din 2017, România va respecta principiul NATO de alocare a minim 2% din PIB pentru bugetul Apărării.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

Klaus Iohannis, mesaj pentru militarii români răniți în Afganistan: ”Le datorăm întreaga noastră recunoștință că servesc țara cu profesionalism și dedicare”

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a transmis vineri un mesaj în urma atacului care a avut loc în Afganistan, soldat cu rănirea a cinci militari români.

Sunt alături de militarii noștri răniți astăzi, în Afganistan, în timp ce executau o misiune specifică în teatrul de operații, împreună cu militarii americani. În aceste momente dificile, le doresc militarilor noștri însănătoșire grabnică și asigur familiile celor răniți că aceștia primesc cele mai bune îngrijiri medicale. Le datorăm întreaga noastră recunoștință militarilor români care servesc țara cu profesionalism și dedicare în zone de conflict și își pun viața în pericol pentru menținerea păcii și asigurarea securității internaționale”, a transmis șeful statului într-un mesaj remis CaleaEuropeană.ro.

Cei cinci militari din Batalionul 300 Protecția Forței „Sfântul Andrei” au fost răniți vineri în timp ce executau o misiune de patrulare mixtă împreună cu militari americani, în Afganistan. 

Pe timpul executării misiunii, mașina de luptă de tip MRAP în care se aflau militarii a fost atacată cu un dispozitiv exploziv improvizat. Incidentul a avut loc în jurul orei 12:30, ora României.

Militarilor li s-a acordat primul ajutor și au fost evacuați pe cale aeriană la Spitalul Militar ROL III din Baza Aeriană Kandahar. Cei cinci militari sunt conștienți și starea lor de sănătate este stabilă.

Continue Reading

NATO

La 70 ani de la înființare, NATO se întoarce la ”prima sa casă”: Donald Trump, Klaus Iohannis și ceilalți lideri aliați vor participa la Summitul aniversar de la Londra, din 3-4 decembrie

Published

on

© Administrația Prezidențială

Summit-ul aniversar al șefilor de stat și de guvern din țările NATO de anul acesta, la 70 ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, ce va avea loc la Londra, se va desfășura în perioada 3-4 decembrie, a anunțat miercuri secretarul general Jens Stoltenberg într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

„Sunt fericit să vă anunț că următorul summit al liderilor aliați va avea loc în perioada 3-4 decembrie 2019 la Londra, pentru a marca aniversarea a 70 de ani de la NATO. (…) În 1949, Regatul Unit era unul dintre cei doisprezece membri fondatori ai NATO. Londra a fost casa primului nostru sediu, așa că este un loc potrivit pentru șefii de stat și de guvern ai NATO să planifice viitorul Alianței. Împreună, vom aborda provocările actuale și emergente în materie de securitate și modul în care NATO continuă să investească și să se adapteze pentru a se asigura că va rămâne un pilon al stabilității în anii următori. Aștept cu nerăbdare un Summit de succes”, a declarat Stoltenberg.

NATO a împlinit 70 de ani de la înființare la 4 aprilie, moment care a fost celebrat printr-o reuniune a miniștrilor de Externe din țările aliate, organizată chiar în acea zi la Washington. Acum șapte decenii, la 4 aprilie 1949, 12 state din Europa Occidentală și America Nord înființau alianța politico-militară prin semnarea, la Washington, a Tratatului Atlanticului de Nord.

În 1949, Alianța s-a format din state independente, interesate în menținerea păcii și apărarea propriei independențe prin solidaritate politică și printr-o forță militară defensivă corespunzătoare, capabilă să descurajeze și, dacă ar fi necesar, să răspundă tuturor formelor probabile de agresiune îndreptată împotriva ei sau a statelor membre în baza articolului 5 din Tratat privind apărarea colectivă, bazat pe principiul „un atac împotriva unuia dintre aliați este un atac împotriva tuturor”.

Aniversarea a 70 de ani de la înființarea NATO coincide și cu aniversare a 15 ani de când România a devenit membru al Alianței Nord-Atlantice, drapelul României fiind arborat la cartierul general al Alianței la 29 martie 2004.

Puteți citi pe larg despre
Aniversarea a 70 ani de la înființarea NATO
Aniversarea a 15 ani de la aderarea României la NATO

Reuniunea la nivel de șefi de stat și de guvern din țările NATO de la Londra va marca al patrulea an consecutiv în care liderii euro-atlantici se reunesc în cadrul Consiliului Nord-Atlantic, după summit-urile decizionale de la Varșovia (2016) și Bruxelles (2018), precum și după reuniunea specială de la Bruxelles din 2017 cu prilejul inaugurării sediului NATO.

Reamintim, de altfel, că summit-ul la care NATO a decis la revenirea la măsuri de reasigurare și adaptare în raport cu agresivitatea Federației Ruse a avut loc în 2014, în Marea Britanie.

Continue Reading

NATO

Sondaj INSCOP: Peste 60% dintre români cred că Rusia rămâne principala amenințare la adresa României. 61.4% dintre români consideră că NATO are interesul ca România să fie un stat puternic

Published

on

În opinia românilor, cea mai mare amenințare pentru țară în viitorul apropiat o reprezintă corupția, urmată de o nouă criză economică și un eventuală război în zonă. În opinia a peste 60% dintre români, Rusia a fost și rămâne principala amenințare la adresa securității României, iar Ungaria acționează pentru a obţine controlul asupra Transilvaniei, arată un sondaj realizat de INSCOP Research, la comanda LARICS.

©www.inscop.ro

Aproape o jumătate din populație consideră că aderarea la Uniunea Europeană a adus României mai degrabă avantaje. Aproape 85% dintre români doresc consolidarea parteneriatului cu SUA sau menținerea sa la același nivel.

Întrebați care ar fi cea mai mare amenințare pentru România în viitorul apropiat, 35% dintre români aleg corupția, 18,9% o nouă criză economică, 15,4% un eventual război în zonă și 13,9% scandalurile provocate de clasa politică. 8,5% aleg dezastre naturale, 5,2% terorismul, 0,7% iredentismul unor țări din zonă și 2,5% nu știu sau nu răspund.

Deloc surprinzător, în topul țărilor vecine care pot fi considerate și prieten conduce Republica Moldova, cu 78,5%, urmată de Bulgaria, cu 59% și Serbia cu 50%. Pe ultimele locuri ale clasamentului se situează Ucraina și Ungaria, cu 40%, respectiv 27,1%.

©www.inscop.ro

64,4% dintre români consideră că Rusia a fost și rămâne principala amenințare la adresa securității României și 62,6% că Ungaria acționează pentru a obţine controlul asupra Transilvaniei, într-o formă sau alta. 59,2% cred că România ar trebui să aloce mai mulți bani de la buget pentru Apărare și 58,2% că Ungaria se amestecă într-un mod nepermis în treburile interne ale României.

Aproape o jumătate dintre români (49,2%) consideră că aderarea la UE a adus României mai degrabă avantaje, 35% sunt de părere că nu a adus nici avantaje și nici dezavantaje și doar 12% cred că a adus mai degrabă dezavantaje. Nu știu sau nu răspund 3,7%.

©www.inscop.ro

În contextul în care România și Statele Unite ale Americii au încheiat un parteneriat strategic în urmă cu peste 20 de ani, 44,8% dintre români sunt de părere că relațiile dintre România și Statele Unite ale Americii ar trebui să devină și mai apropiate, iar 39% să rămână așa cum sunt. Doar 5,7% dintre români cred că relațiile dintre România și Statele Unite ar trebui să fie mai puțin apropiate. 10,6% reprezintă non-răspunsuri.

©www.inscop.ro

Majoritatea românilor (61,4%) este de părere că NATO are interesul ca România să fie un stat puternic. 57,1% sunt de aceeași opinie în ceea ce privește Republica Moldova, 53% în privința Uniunii Europene și 49,6% în privința SUA. Doar 17,4% dintre români consideră că Ucraina are interesul ca România să fie un stat puternic, în timp ce 30,6% sunt de părere că statul vecin are interesul ca România să fie un stat slab. 60,2% cred că Ungaria are interesul ca România să fie un stat slab și 65% sunt de aceeași părere în privința Rusiei.

33,6% din populația României consideră că securitatea țării este cel mai bine apărată de NATO, 24% de institutiile noastre de aparare si ordine publica (armata, serviciile secrete, politia), iar 12,6% consideră că nu reusim sa ne aparam in mod eficient nici singuri si nici cu ajutorul aliatilor nostri. În opinia a 9,7% dintre respondenți securitatea țării este cel mai bine apărată de de Uniunea Europeana și a 9,2% de alianța cu SUA. 10,2% reprezintă non-răspunsuri.

În contextul în care România este practic granița de est a NATO și a Uniunii Europene, 34,5% consideră că țara noastră mai degrabă contribuie la apararea aliatilor din NATO si UE și 31,8% că mai degrabă este apărată de aliații săi. 14,4% sunt de părere că Romania nici nu ar putea fi ajutata si nici nu si-ar putea ajuta aliatii, iar 19,3% nu știu sau nu răspund.

©www.inscop.ro

Ținând cont că una dintre obligaţiile ţărilor membre NATO este să intervină în apărarea oricărei ţări din NATO care ar fi atacată, respondenții au fost întrebați dacă, în cazul în care România ar fi atacată de o altă ţară, cred că aliaţii noştri din NATO ar veni în apărarea noastră. 61% au răspund afirmativ, 8,1% au răspund negativ, 19,3% nu cred ca exista pericolul ca Romania sa fie atacata, iar 11,5% reprezintă non-răspunsuri.

©www.inscop.ro

Întrebați cărei țări ar trebui să îi acordăm ajutor militar în cazul în care ar fi atacată, 80,4% dintre respondenți au ales varianta ”oricărei țări NATO”, 6,4% aleg varianta contrarie, iar 13,2% nu știu sau nu răspund. 76,6% consideră că ar trebui ajutată orice țară membră UE, în timp ce 8,5% aleg varianta contrarie, iar 15% nu știu sau nu răspund. România ar trebui să ajute militar Republica Moldova dacă ar fi atacată, în viziunea a 73,4% dintre respondenți, în timp ce 9,6% se opun acestei idei, iar 17% reprezintă non-răspunsuri. 49,8% dintre cei intervievați cred că ar trebui să ajutăm Ucraina (23,2% consideră că nu ar trebui ajutată, 27% non-răspunsuri) și 53,7% cred că România ar trebui să ajute Serbia (19,6% se opun, iar 26,7% sunt non-răspunsuri).

©www.inscop.ro

76,6% dintre români consideră mai degrabă un avantaj economic faptul că România are ieșire la Marea Neagră, în timp ce 17,1% sunt de părere că e mai degrabă un dezavantaj fiindcă suntem la ganita NATO/UE, fiind expusi unor amenintari la adresa securitatii nationale. 6,3% reprezintă non-răspunsuri.

©www.inscop.ro

În ceea ce privește politica internațională, 65,8% dintre români se informează din știrile de la televizor, 22,1% de pe Internet, 3,6% de pe rețelele sociale și 2,1% din reviste de specialitate. 6,1% nu sunt interesați deloc de genul acesta de subiecte, iar 0,3% nu știu sau nu răspund.

©www.inscop.ro

Barometrul Actualității Românești a fost realizat la nivel național de INSCOP Research, la comanda LARICS – Laboratorul de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică, din cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române. Datele sondajului de opinie au fost culese la nivel național în perioada 12 aprilie – 3 mai 2019. Volumul eșantionului a fost de 1050 persoane și este reprezentativ pentru populația României, neinstituționalizată, cu vârsta de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Sondajul a fost realizat pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor în toate județele României și în sectoarele Municipiului București. Eșantionul de tip multi-stratificat, probabilistic a fost validat pe baza datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending