COMISIA EUROPEANA
Nopțile reci din timpul Euromaidanului au schimbat Europa pentru totdeauna, iar astăzi este mai clar ca niciodată că viitorul Ucrainei este în UE, transmite Ursula von der Leyen
Published
1 year agoon
By
Teodora Ion
Nopțile reci din timpul Euromaidanului au schimbat Europa pentru totdeauna, iar astăzi este mai clar ca niciodată că viitorul Ucrainei este în UE, a fost mesajul transmis de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu ocazia împlinirii a zece ani ”de demnitate, mândrie și luptă pentru libertate”.
Ten years of dignity.
Of pride.
Of striving for freedom.
The cold winter nights of Euromaidan have changed Europe forever.
Today, it is clearer than ever.
The future of Ukraine is in the European Union.
The future that the Maidan fought for has finally begun. pic.twitter.com/Z0xD4Ss3Qs
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) November 21, 2023
”O întreagă națiune a ieșit în stradă și a vorbit pe o singură voce. Ați spus: Locul Ucrainei este în Europa. Iar viitorul nostru ne aparține. Și de aceea, poporul ucrainean s-a înfășurat în steaguri europene – sfidând lunetiștii și poliția mobilizată. Ați decis să fiți stăpânii propriului vostru viitor”, a amintit oficialul european.
De altfel, acesta a fost și motivul pentru care Putin a atacat Ucraina prin anexarea ilegală a peninsulei ucrainene Cimeea și prin destabilizarea Donbasului, culminând cu agresiunea pe scară largă, în februarie 2022.
”Războiul Rusiei împotriva libertății Ucrainei a durat zece ani lungi. Nu numai pentru locuitorii din Crimeea și Donbass, ci și pentru atât de mulți ucraineni. Cum ar fi Roman Ratushnyi, care era încă în liceu când au început protestele. El a stat împotriva poliției Berkut în Maidan. Apoi, ca activist, s-a ridicat împotriva oligarhilor și a corupției. Și, în cele din urmă, Roman a stat împotriva trupelor rusești, plătind sacrificiul suprem pe câmpul de luptă. Dar visul său continuă să trăiască. Iar astăzi, Ucraina este mai aproape ca oricând de împlinirea acestui vis”, este convinsă Ursula von der Leyen.
Revoluția Demnității a fost declanșată de protestele din 21 noiembrie 2013, după decizia fostului președinte ucrainean Viktor Ianukovici de a se retrage dintr-un acord de asociere politică și economică cu UE. Rusia a denunțat revoluția ca fiind o ”lovitură de stat” favorizată de Occident și a folosit-o drept argument pentru a-și justifica acțiunea militară în Ucraina în 2014, conform Politico Europe.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

You may like
În cadrul primului summit UE-Asia Centrală din aprilie, UE își va reafirma angajamentul de a consolida cooperarea în ceea ce privește conectivitatea digitală și tranziția energetică
“Ne pasă foarte mult de Europa”: Vance și von der Leyen “au reafirmat soliditatea relației UE-SUA” în ciuda tensiunilor comerciale și a cursei din domeniul IA
Nume de cod “InvestAI”: UE face prima sa mutare în cursa inteligenței artificiale, printr-o inițiativă de mobilizare a 200 de miliarde de euro în investiții pentru IA
Războiul comercial declanșat Trump, într-o nouă fază. Președintele american a semnat decretul care impune taxe vamale de 25% la importurile de oțel și aluminiu. Reacția UE: „Ne vom apăra lucrătorii, întreprinderile și consumatorii”
UE va lansa “giga-fabrici” de inteligență artificială pentru a concura cu SUA și China. von der Leyen: “Aceasta este calea europeană”
IMAGINEA ZILEI Țările baltice s-au conectat la rețeaua europeană de energie electrică. Von der Leyen: Tăiem ultimele legături rămase cu Rusia. O zi istorică
COMISIA EUROPEANA
Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene Roxana Mînzatu a avut o întâlnire cu reprezentanți din industria auto: Este motorul economiei europene, contribuind la PIB-ul UE cu aproape 1 trilion de euro
Published
1 minute agoon
February 14, 2025By
Teodora Ion
Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, responsabilă pentru drepturi sociale, competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire pentru situații de criză, a avut joi o întâlnire cu reprezentanți din diverse domenii ale industriei auto, care este răspunzătoare de 13 milioane de locuri de muncă în Europa, dintre care 230.000 doar în România, generând o contribuție la PIB-ul UE de aproape un trilion de euro.
”Astăzi m-am întâlnit cu reprezentanți din diverse domenii ale industriei auto precum: transport, producție, cât și voci importante din domeniul investițiilor europene. Mă preocupă în mod deosebit expertiza valoroasă pe care o pot oferi ei pentru a înțelege cum Europa poate sprijini sectorul auto”, a anunțat Mînzatu într-un mesaj publicat pe Facebook.
Aceasta a atras atenția că industria auto din Europa, ”motorul economiei europene”, ar putea pierde 400.000 de locuri de muncă până în 2040, iar 2,4 milioane de angajați vor avea nevoie de o recalificare a competențelor până în 2030, factorii determinanți ai acestui scenariu fiind:
- concurența cu SUA și China,
- lipsa competențelor STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică) în sectorul industrial;
- costurile mari de producție.
”Pe 5 martie vom lansa un Plan Strategic de Acțiuni pentru educația în domeniul STEM, care este o componentă cheie a inițiativei Uniunea Competențelor. Acest plan va oferi instrumentele necesare pentru dezvoltarea competențelor de bază în STEM, solicitate în mai multe sectoare ale economiei, inclusiv în industria auto. Sunt deschisă pentru o colaborare strânsă cu industria auto, sindicatele și instituțiile de învățământ pentru a crea parteneriate durabile, care vor pregăti viitorii profesioniști de pe piața auto. Este necesar să acordăm o atenție deosebită consolidării învățământului profesional și tehnic”, a mai spus vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, însărcinată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să conducă acest dialog, la finalul căruia instituția europeană va veni cu un plan de acțiune pentru sectorul auto.
Uniunea Europeană se află într-o cursă contracronometru pentru recuperarea decalajului de competitivitate în raport cu alte puteri globale precum Statele Unite sau China.
Aceste eforturi care necesită fonduri au determinat-o pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să anunțe la finalul lunii ianuarie prima inițiativă majoră a noului său mandat, Busola Competitivității, care stabilește o abordare și o selecție de măsuri emblematice pentru a transpune în realitate fiecare dintre imperativele identificate de fostul premier italian și președinte al BCE Mario Draghi în raportul privind competitivitatea UE:
- eliminarea decalajului în materie de inovare
- o foaie de parcurs comună pentru decarbonizare și competitivitate
- reducerea dependențelor excesive și creșterea securității
Cei trei piloni sunt completați de cinci factori orizontali favorizanți, care sunt esențiali pentru a sprijini competitivitatea în toate sectoarele:
- simplificare
- reducerea barierelor din calea pieței unice
- finanțarea competitivității
- promovarea competențelor și a locurilor de muncă de calitate
- o mai bună coordonare a politicilor la nivelul UE și la nivel național
Un rol central în implementarea acestei Busole a Competitivității îl va avea vicepreședintele executiv Roxana Mînzatu, care și-a fixat deja prioritățile în această direcție, printre ele fiind și Uniunea Competențelor, dar și locuri de muncă de calitate.
COMISIA EUROPEANA
UE: Codul voluntar de bune practici privind dezinformarea va fi integrat în Actul legislativ privind serviciile digitale
Published
21 hours agoon
February 13, 2025
Comisia Europeană și Comitetul european pentru servicii digitale au aprobat integrarea Codului voluntar de bune practici privind dezinformarea în cadrul Actului legislativ privind serviciile digitale (DSA). Această integrare va face din cod un criteriu de referință pentru stabilirea conformității platformelor cu Actul legislativ privind serviciile digitale.
În ianuarie 2025, semnatarii codului – inclusiv societățile desemnate în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale drept platforme online foarte mari și motoare de căutare (VLOPE), cum ar fi Google, Meta, Microsoft și TikTok) – au prezentat toate documentele necesare în sprijinul cererii lor de transformare a codului într-un cod de conduită în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale.
Pentru a fi recunoscut ca un cod de conduită voluntar al ASD, codul trebuie să îndeplinească criteriile prevăzute în Actul legislativ privind serviciile digitale. Comisia și comitetul au adoptat evaluări pozitive separate în această privință, aprobând integrarea oficială a codului în cadrul Actului legislativ privind serviciile digitale.
Odată cu integrarea sa, aderarea deplină la cod poate fi considerată o măsură adecvată de atenuare a riscurilor pentru semnatarii desemnați ca VLOP și VLOSE în temeiul Actului legislativ privind serviciile digitale. Ca atare, codul va deveni un criteriu de referință semnificativ și semnificativ pentru determinarea conformității cu Actul legislativ privind serviciile digitale. Respectarea angajamentelor asumate în temeiul codului va face parte, de asemenea, din auditul independent anual, la care sunt supuse aceste platforme în temeiul Actului legislativ privind serviciile digitale.
Codul de conduită privind dezinformarea
Codul este un set solid și recunoscut pe scară largă de angajamente care, împreună, constituie un set solid de măsuri de atenuare pentru conformitatea cu Actul legislativ privind serviciile digitale. Valoarea acestor angajamente constă în faptul că ele sunt rezultatul unui acord între o gamă largă de actori, pe baza celor mai bune practici industriale existente. Având în vedere complexitatea și provocările legate de combaterea răspândirii dezinformării, codul conține domenii diferite, dar interconectate:
- Demonetizare: reducerea stimulentelor financiare pentru furnizorii de dezinformare;
- Transparența publicității politice: o etichetare mai eficientă pentru ca utilizatorii să recunoască publicitatea politică;
- Asigurarea integrității serviciilor: reducerea conturilor false, amplificarea generată de boți, deepfake-urile răuvoitoare și alte comportamente manipulatoare utilizate pentru răspândirea dezinformării;
- Capacitarea utilizatorilor, a cercetătorilor și a comunității de verificare a veridicității informațiilor: instrumente mai bune pentru ca utilizatorii să identifice dezinformarea, un acces mai larg la date, o acoperire a verificării faptelor în întreaga UE.
Aceste măsuri combat riscurile de dezinformare, susținând în același timp pe deplin libertatea de exprimare și sporind transparența.
Recomandări pentru punerea în aplicare a codului
Ca parte a evaluărilor lor respective privind îndeplinirea de către cod a criteriilor specificate la articolul 45 din Regulamentul privind serviciile digitale, Comisia și Comitetul european pentru servicii digitale încurajează platformele semnatare să țină seama de mai multe recomandări atunci când pun în aplicare Codul de conduită privind dezinformarea.
Aceasta include finalizarea promptă a sistemului de reacție rapidă pentru a acoperi toate alegerile și crizele naționale și punerea sa în aplicare în mod eficace; o discuție rapidă a grupului operativ și acțiuni ulterioare concrete în ceea ce privește angajamentele lor în domeniile-cheie menționate mai sus; și furnizarea tuturor datelor necesare pentru a acoperi lacunele din raportarea lor și pentru a permite dezvoltarea în continuare și măsurarea eficientă a indicatorilor structurali – inclusiv a celor noi.
Conversia codului va intra în vigoare la 1 iulie 2025, astfel încât angajamentele sale să poată fi auditate începând cu data respectivă. Acest calendar va permite o sincronizare a auditului angajamentelor codului cu auditul DSA pentru furnizorii relevanți de VLOP și VLOSE.
COMISIA EUROPEANA
Proceduri de infringement: CE îndeamnă România să transpună corect Directivele UE privind energia din surse regenerabile, plasticul de unică folosință și efectuarea la timp a plăților în tranzacțiile comerciale
Published
2 days agoon
February 12, 2025By
Andreea Radu
Comisia Europeană a decis miercuri să trimită avize motivate suplimentare către România, Belgia, Estonia și Letonia pentru că nu au transpus integral normele UE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, prevăzute în Directiva (UE) 2018/2001, informează comunicatul oficial.
Directiva menționată oferă cadrul juridic pentru dezvoltarea energiei din surse regenerabile în sectorul energiei electrice, al încălzirii și răcirii și al transporturilor din UE. Acesta stabilește un obiectiv obligatoriu la nivelul UE pentru 2030 pentru energia din surse regenerabile și include norme specifice pentru garanțiile de origine (GO).
Garanțiile de origine sunt certificate electronice pentru informarea consumatorilor finali cu privire la ponderea energiei din surse regenerabile în mixul energetic al unui furnizor.
Directiva include, de asemenea, criterii de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă, precum și norme privind verificarea conformității combustibililor respectivi cu aceste criterii. Aceasta facilitează, de asemenea, participarea cetățenilor la tranziția energetică, permițând autoconsumul și crearea de comunități de energie din surse regenerabile.
Termenul pentru transpunerea directivei în legislația națională a fost 30 iunie 2021. În iulie 2021, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere acestor patru state membre pentru transpunerea incompletă a directivei. Ulterior, Comisia a transmis avize motivate din cauza faptului că acestea tot nu au transpus directiva. D
upă examinarea răspunsurilor și a măsurilor notificate ulterior, Comisia a decis să emită avize motivate suplimentare adresate Belgiei, Estoniei, Letoniei și României din cauza transpunerii incomplete. Cele patru state membre au din acest moment la dispoziție două luni pentru a răspunde și pentru a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri.
Tot astăzi, Comisia Europeană a decis să inițieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere României pentru transpunerea incorectă a Directivei privind materialele plastice de unică folosință
Directiva este un element esențial al Strategiei privind materialele plastice și al Planului de acțiune privind economia circulară. Implementarea integrală a practicilor sustenabile consacrate în directivă este esențială pentru a proteja în mod eficace sănătatea umană și mediile naturale și pentru a asigura o tranziție reușită către o economie circulară mai sustenabilă.
România nu a transpus în mod corect și complet mai multe dispoziții ale Directivei privind materialele plastice de unică folosință în legislația națională, ceea ce poate duce la o aplicare incompletă a directivei în practică. De exemplu, legislația română extinde derogările de la interdicția de a introduce pe piață produse din plastic de unică folosință.
Acest lucru se referă, de exemplu, la agitatoarele pentru băuturi și la bețele din plastic de unică folosință utilizate în scopuri medicale. În plus, legislația română nu impune producătorilor să acopere toate costurile în conformitate cu dispozițiile privind răspunderea extinsă a producătorilor prevăzute de directivă.
În final, legislația națională nu conține dispoziții care să încurajeze utilizarea unor alternative sustenabile la materialele plastice de unică folosință pentru produsele alimentare.
În consecință, Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere României, care din acest moment are la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele identificate de Comisie. Dacă nu primește un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.
De asemenea, Comisia Europeană a mai emis un aviz motivat adresat României pentru aplicarea incorectă a normelor prevăzute în Directiva privind întârzierea în efectuarea plăților.
Întârzierile în efectuarea plăților au un impact negativ asupra întreprinderilor, îndeosebi a IMM-urilor, reducând lichiditățile, împiedicând creșterea și slăbind reziliența.
În temeiul Directivei privind întârzierea în efectuarea plăților, autoritățile publice sunt obligate să își plătească furnizorii la timp, oferind un exemplu pozitiv în combaterea practicilor de plată deficitare din sectorul privat.
Potrivit Comisiei, organismul public de asigurări de sănătate din România întârzie în mod semnificativ plățile către farmaciile independente din România pentru medicamentele furnizate pacienților în cadrul sistemului național de asigurări de sănătate.
Întârzierile în efectuarea plăților de către autoritățile române afectează întregul lanț de aprovizionare și riscă să determine falimentul farmaciilor din România. În consecință, Comisia a decis să emită un aviz motivat adresat României, care din acest moment are la dispoziție două luni pentru a răspunde și a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la acest caz.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene Roxana Mînzatu a avut o întâlnire cu reprezentanți din industria auto: Este motorul economiei europene, contribuind la PIB-ul UE cu aproape 1 trilion de euro

România are nevoie de continuitate pe linia pro-europeană și pro-NATO. Ilie Bolojan este omul potrivit, susține eurodeputatul Gheorghe Falcă

Roberta Metsola, primul lider european care a intrat în Gaza, în mai bine de un deceniu: Europa este pregătită să contribuie la construirea unei păci durabile

Eurodeputatul Gabriela Firea solicită implicarea instituțiilor UE în combaterea deficitului de personal medical din statele membre

Premierul Marcel Ciolacu: Producători germani din industria auto anunță relocări în România datorită costurilor mai reduse. Faptul că avem gaz ieftin contează enorm

Macron respinge o “pace care este o capitulare” în Ucraina și face apel ca Europa să răspundă la “electroșocul” revenirii lui Trump la Casa Albă

Însărcinatul cu afaceri al Rusiei la București, convocat la sediul MAE. România ”condamnă cu fermitate” violarea repetată a spațiului aerian de către drone rusești: O încălcare flagrantă a dreptului internațional

NATO, îngrijorată de arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile din România: “Operațiunea Rusiei în România, o campanie îndelung pregătită pentru a afecta în secret scrutinul”

Trump anunță că SUA, Rusia și Ucraina se vor întâlni vineri la München, deși Moscova nu a fost invitată să participe la Conferința de Securitate

Iulian Chifu: Realism cumpănit și cultivarea nuanțelor echilibrate în perspectiva Lumii lui Trump

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Ilie Bolojan asigură că România este o “țară puternic ancorată pe drumul său european” în primul mesaj de la Cotroceni: Vom avea alegeri corecte și transparentă

Eurodeputatul Virgil Popescu pledează pentru o piață unică a energiei pentru o Europă competitivă: Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE

Klaus Iohannis și-a încheiat mandatul de președinte: “Să aveți grijă de România. Dumnezeu să binecuvânteze România”

Înainte de împlinirea a 48 de ani de la cutremurul din 1977, Gabriela Firea solicită fonduri europene suplimentare și prevenție reală pentru a proteja românii de consecințele unui viitor cutremur major

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali
Trending
- CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ4 days ago
“Multipolarizare”: Maga Carta și abdicarea lui Trump de la Pax Americana, furtună polară în Europa, China în pole-position și Rusia țarului (raportul Conferinței de Securitate de la München)
- ROMÂNIA1 week ago
Un raport oficial francez confirmă “manipularea pe scară largă” a alegerilor din România, primele alegeri democratice majore din Europa anulate din cauza ingerințelor străine
- EDITORIALE4 days ago
O scurtă cronologie a epocii Klaus Iohannis la cârma României
- NATO1 week ago
România a preluat mandatul de ambasadă punct de contact NATO în Japonia. Momentul, marcat printr-o vizită a secretarului de stat Ana Tinca la Tokyo
- NATO1 week ago
România va aloca 2,24% din PIB pentru apărare în 2025 cu posibilitatea extinderii la 2,5% pentru înzestrare. Bugetul MApN, avizat în comisiile Parlamentului