Connect with us

U.E.

Nord Stream 2 a dat în judecată Uniunea Europeană din cauza noii directive a gazului, adoptată de țările UE în timpul președinției României la Consiliul UE

Published

on

© Nord Stream 2 / Wolfram Scheible

Compania Nord Stream 2 AG, deținută de gigantul rus Gazprom, a dat joi în judecată Uniunea Europeană pentru noile reglementări adoptate în cadrul directivei gazelor naturale, dosar negociat și finalizat în timpul președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

Compania spune că reglementările pun în pericol miliarde de euro investiți în proiect, notează Politico Europe, care precizează că decizia vine după ce cele două părți nu au reușit să ajungă la un acord în ultimele luni.

În aprilie, compania a trimis un ”aviz de dispută pentru UE” în temeiul Tratatului privind Carta Energiei, un acord internațional care stabilește reguli pentru cooperarea transfrontalieră în industria energiei, inclusiv protecția investițiilor. Compania Nord Stream 2, condusă de Gazprom, are sediul în Elveția, iar atât Elveția, cât și UE sunt semnatarii tratatului.

Nord Stream 2 AG a decis să solicite tribunalului arbitral să stabilească dacă Uniunea Europeană încalcă angajamentele sale de drept internațional în temeiul [tratatului] și să emită ordine prin care să solicite UE să pună capăt acestor încălcări“, a spus Sebastian Sass, reprezentantul Nord Stream 2.

În luna februarie, președinția României la Consiliul UE și Parlamentul European au încheiat acordul privind revizuirea directivei pentru importul de gaze naturale, un text legislativ care stipulează că ”principiile legislației UE în materie de energie vor fi aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe”. Anterior acestui acord, mandatul de negociere cu Parlamentul European pe care România, în calitate de titular al președinției Consiliului UE, l-a primit de la statele membre a fost capătul de linie al unor presiuni și tratative complicate care fost interpretate în această notă, mai întâi ca urmare a poziției inițiale a Franței de a sprijini modificarea directivei în pofida intereselor Germaniei legate de acordul încheiat cu Rusia privind conducta Nord Stream 2 și, ulterior, după afirmațiile Angelei Merkel care a punctat că un compromis între țările membre a fost posibil datorită ”cooperării franco-germane”.

Potrivit propunerii, regulile UE privind piața gazului vor fi aplicate conductelor care provin sau care sunt direcționate către țările terțe, în condițiile în care dosarul directivei a tensionat alianța franco-germană din cauza afacerii gazoductului Nord Stream 2 dintre Germania și Rusia și prin care Polonia, România și alte state est-europene au căutat și au reușit să întărească regulile europene, norme care nu blochează proiectul ruso-german, dar prin care se asigură că țările terțe precum Rusia să nu poată ocoli legislația UE.

Ce conține textul directivei?

Noile reguli prevăd că ”principiile legislației UE în materie de energie vor fi aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe”.

Practic, scopul modificării propuse a Directivei privind gazele naturale este de a se asigura faptul că liniilor de transport al gazelor dintre un stat membru și o țară terță li se aplică normele care reglementează piața internă a UE a gazelor naturale. Astfel, cadrul juridic al UE va deveni mai coerent, va asigura o transparență sporită și va oferi securitate juridică atât investitorilor în infrastructura de gaze, cât și utilizatorilor rețelelor.

Potrivit acordului, directiva permite și excepții sau derogări de la aplicarea lor, în ceea ce reprezintă formula de compromis agreată inițial în reuniunea COREPER de la nivelul Consiliului, când Germania, secondată de Austria și de Olanda, a reușit să înduplece poziția Franței, susținută puternic de Polonia, România și țările baltice, pentru a nu-i periclita în totalitate înțelegerea energetică cu Rusia pe marginea conductei Nord Stream 2, aflată deja în construcție și care va spori dependența Europei de gazul rusesc.

În pofida excepțiilor, potrivit compromisului, directiva europeană cu privire la gazele naturale va fi revizuită pentru a permite Comisiei Europene să exercită o supervizare mai mare asupra conductelor de gaze naturale, inclusiv asupra proiectului Nord Stream 2.

Aceasta înseamnă că Uniunea Europeană va putea să impună regulile care guvernează piaţa sa internă a gazelor naturale şi conductelor care provin din ţările non-UE. De asemenea, statele membre vor fi obligate să ceară permisiunea UE atunci când negociază modificarea acordurilor de gaze naturale cu ţările non-UE, în eventualitatea în care regulile UE ar fi afectate.

Deși în acordul agreat nu sunt menționate explicit proiecte energetice sau conducte de gaz, compromisul la care au ajuns țările Uniunii Europene se traduce astfel: conducta Nord Stream care va lega energetic Germania de Rusia nu a fost blocată, însă atât acest gazoduct, cât și alte proiecte energetice, pot fi întârziate dacă nu respectă regulile ce vor intra în vigoare după revizuirea acestei directive care datează din anul 2009. De asemenea, noua directivă va fi aplicată conductelor din și înspre țările terțe care nu au fost finalizate și date în folosință încă, cum este și cazul Nord Stream 2.

Dependența Uniunii Europene de importul gazelor naturale este în creștere și, potrivit evaluărilor europene, această tendință este așteptată să continue. UE importă cel mai mult gaz din Rusia (42%), Norvegia (34%), Algeria (10%), iar importul de gaz natural lichefiat, ceea ce reprezintă o nouă arie de cooperare transatlantică UE-SUA este la 14% din necesarul de consum la nivel european.

Ce este Nord Stream?

Sistemul Nord Stream este compus din două conducte care traversează Marea Baltică din Vyborg, Rusia până în Greifswald, respectiv Lubmin, în apropierea Germaniei. Nord Stream traversează Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Rusiei, Finlandei, Danemarcei și Germaniei, precum și apele teritoriale ale Rusiei, Danemarcei și Germaniei. 

Nord Stream 2, o conductă proiectată pentru 1200 de km între Rusia și coasta Germaniei (Greifswald) ar urma să păstreze o linie de construcție similară primei conducte, neinterferând cu Zona Economică Exclusivă a țărilor baltice și a Poloniei.

Companiile europene implicate alături de Gazprom în acest proiect sunt: Shell (Olanda-Marea Britanie), OMV (Austria), Engie (Franța), Wintershell, BASF și E.on (toate trei din Germania). 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

REPUBLICA MOLDOVA

Premierul Dorin Recean conduce delegația R. Moldova la prima Conferință Interguvernamentală cu UE, unde vor fi lansate negocierile de aderare

Published

on

© European Union, 2024

Premierul moldovean Dorin Recean întreprinde o vizită de lucru în Luxemburg, în perioada 24-26 iunie, unde conduce delegația Republicii Moldova la prima ședință a Comisiei interguvernamentale cu Uniunea Europeană, la care vor fi lansate oficial negocierile de aderare la UE, informează Guvernul de peste Prut într-un comunicat.

Recean va discuta cu mai mulți oficiali luxemburghezi agenda bilaterală și europeană a Republicii Moldova, urmând să aibă întrevederi cu prim-ministrul Luxemburgului, Luc Frieden, cu Marele Duce Henri de Luxemburg, dar și cu ministrul afacerilor externe și europene, al cooperării și comerțului Exterior al Luxemburgului, Xavier Bettel. 

De asemenea, prim-ministrul se va întâlni cu Olivér Várhelyi, comisarul european pentru vecinătate și extindere, și cu Olga Stefanișina, viceprim-ministru pentru Integrare Europeană și Euro-Atlantică a Ucrainei. 

În seara zilei de 25 iunie, va avea loc Conferința interguvernamentală Republica Moldova – Uniunea Europeană, de lansare oficială a negocierilor de integrare a în UE. Aceasta va fi urmată de o conferință de presă, susținută cu reprezentanții Președinției în exercițiu a Consiliului European și a Comisiei Europene.

Din delegația guvernamentală fac parte: viceprim-ministrul pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, negociator-șef; viceprim-ministrul Mihai Popșoi, ministru al Afacerilor Externe; viceprim-ministrul Dumitru Alaiba, ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării; viceprim-ministrul Vladimir Bolea, ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare; ministrul Justiției, Veronica Mihailov-Moraru; ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun; ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, precum și secretarul general al Guvernului, Artur Mija.

Prima reuniune a Conferinței privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană va avea loc la Luxemburg la 25 iunie 2024, la nivel ministerial. Ea va urma primei reuniuni Conferinței privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, care va avea loc în același loc cu câteva ore mai devreme.

Se așteaptă ca UE să prezinte, separat, Ucrainei și Republicii Moldova un cadru general de negociere, care stabilește orientările și principiile pentru negocierile de aderare cu Moldova, în urma aprobării poziției generale a UE de către Consiliu la 21 iunie 2024.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat vineri, 21 iunie, decretul privind inițierea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și a desemnat-o pe Cristina Gherasimov, viceprim-ministră pentru integrare europeană, în calitate de negociator-șef din partea Republicii Moldova.

Documentele prezidențiale au fost semnate ca urmare a faptului că statele membre ale Uniunii Europene au aprobat cadrul de negociere cu Ucraina și Republica Moldova, o decizie procedurală subsecventă acordului politic de principiu încheiat la data de 14 iunie, sub mandatul președinției belgiene a Consiliului Uniunii Europene.

Reunit într-un summit crucial la 14 decembrie 2023, Consiliul European a adoptat decizia istorică a deschiderii negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și Republica Moldova, într-o hotărâre semnal pentru viitorul politicii de extindere a Uniunii Europene, pe care liderii statelor membre au consacrat-o ca fiind “o investiție geostrategică și geopolitică”.

Decizia a fost luată după ce, la 8 noiembrie 2023, Comisia Europeană a recomandat începerea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și Republica Moldova.

În primăvara acestui an, Comisia Europeană a înaintat Consiliului UE propunerile privind cadrele de negociere cu Ucraina și Republica Moldova. Drept urmare, Consiliul European a solicitat adoptarea rapidă și fără întârziere a cadrelor de negociere pentru aderarea la UE, iar luna aceasta Comisia Europeană a estimat că Ucraina şi Republica Moldova au îndeplinit toate condiţiile pentru deschiderea negocierilor oficiale.

La 23 iunie 2022, șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale UE, reuniți la Bruxelles, au recunoscut perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei și au decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova, oficializând o decizie istorică la exact 120 de zile de la debutul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei.

La 28 februarie 2022, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană pe fondul invaziei militare a Rusiei asupra țării sale, stârnind un efect de domino politic și simbolic care a încurajat Georgia și Republica Moldova să facă același lucru. Astfel, la data 3 martie 2022, cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost semnată de președintele Maia Sandu.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Eurobarometru: 74% dintre europeni consideră că UE este mai eficientă în apărarea intereselor comerciale ale statelor membre decât dacă acestea ar acționa pe cont propriu

Published

on

© European Union, 2024/ Source: EC - Audiovisual Service

Șase din zece europeni consideră că beneficiază de pe urma comerțului internațional, relevă cel mai recent Eurobarometru în domeniu, care evidențiază p creștere față de ultimul sondaj de acest fel din 2019.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, europenii apreciază beneficiile aduse de comerțul internațional, cum ar fi o gamă mai largă de opțiuni pentru consumatori și produse mai accesibile.

În plus, există un sprijin puternic pentru rolul UE în comerțul mondial, un interes deosebit pentru valorificarea politicii comerciale în vederea obținerii unor beneficii societale mai ample și o conștientizare critică a imperativelor strategice generate de tensiunile geopolitice.

”Acționăm întotdeauna în interesul cetățenilor UE și mă bucur să constat că acest lucru se reflectă în opiniile pozitive ale majorității europenilor, care consideră că beneficiază de pe urma comerțului internațional. Auzim tare și clar mesajul că UE trebuie să apere cetățenii de comerțul neloial și că politica comercială a UE trebuie să fie mai mult decât importuri și exporturi. Comerțul are un rol de jucat în protejarea consumatorilor, producătorilor și fermierilor europeni, precum și în creșterea competitivității UE și a securității sale economice. Sunt, de asemenea, foarte mândru de nivelul ridicat de încredere acordat UE pentru a-și conduce politica comercială într-un mod deschis și transparent. Cu toate acestea, știm că trebuie să facem încă mult mai mult pentru a explica mai bine europenilor valoarea adăugată a comerțului și pentru a risipi concepțiile greșite”, a transmis Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv pentru o economie care funcționează pentru oameni.

Sprijinul pentru rolul central al UE în negocierea și apărarea intereselor statelor membre rămâne puternic: 74% dintre europeni sunt de acord că UE este mai eficientă în apărarea intereselor comerciale ale statelor membre decât dacă țările membre ar acționa pe cont propriu.

În plus, 82% dintre cetățenii UE cred că avem nevoie de norme comerciale internaționale pentru a menține condiții de concurență echitabilă.

Încrederea în capacitatea UE de a-și desfășura politica comercială în mod transparent și deschis a înregistrat, de asemenea, o creștere semnificativă, ceea ce sugerează o încredere tot mai mare în capacitatea UE de a naviga în mod responsabil prin peisajul comercial global tot mai complex.

La întrebarea privind cel mai important motiv pentru care UE ar trebui să utilizeze politica comercială, altul decât promovarea comerțului UE cu țările din afara UE, sănătatea și siguranța consumatorilor sunt considerate o prioritate absolută.

De fapt, cetățenii se așteaptă, de asemenea, ca politica comercială a UE să protejeze sănătatea (35%), securitatea națională (27%) și tehnologiile sensibile (18%).

Această tendință indică o conștientizare a importanței comerțului pentru o securitate economică mai largă, precum și sprijinul pentru afirmare ca obiectiv-cheie al politicii comerciale a UE.

Rezultatele acestui Eurobarometru vor sta la baza discuțiilor privind viitorul politicii comerciale a UE în cadrul noii Comisii.

Eurobarometrul special 544, intitulat Atitudinea europenilor față de comerț și politica comercială a UE, este al treilea sondaj de acest tip care acoperă comerțul, cele două precedente datând din 2019 și 2010.

Sondajul a fost realizat în perioada 12 ianuarie – 4 februarie 2024 pe un eșantion de peste 26 000 de respondenți din diverse grupuri sociale și demografice din toate statele membre ale UE.

Metodologia utilizată a fost cea a sondajelor Eurobarometru standard, cu interviuri față în față în limba locală pe un eșantion aleatoriu reprezentativ.

Continue Reading

ROMÂNIA

România primește peste 1 miliard de euro prin Fondul de Modernizare al UE pentru producția de energie electrică din surse regenerabile

Published

on

© European Union, 2023/Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană a plătit astăzi, 24 iunie, 2,967 miliarde de euro prin intermediul Fondului de Modernizare pentru a sprijini 39 de proiecte energetice în 10 state membre ale UE, informează Comisia Europeană. Aceste investiții vor sprijini modernizarea sistemelor energetice, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în sectoarele energetic, industrial și al transporturilor și îmbunătățirea eficienței energetice.

Aceasta este cea mai mare plată efectuată până în prezent prin intermediul Fondului de Modernizare, ridicând cheltuielile totale la 12,65 miliarde de euro începând din ianuarie 2021. Aceste investiții ajută statele membre să își îndeplinească obiectivele climatice și energetice și contribuie la obiectivul pe termen lung al UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050.

Statele membre care beneficiază de prima tranșă din 2024 sunt Bulgaria (65,2 milioane de euro), Croația (52 milioane de euro), Cehia (835,2 milioane de euro), Estonia (24,1 milioane de euro), Ungaria (76,8 milioane de euro), Letonia (26,8 milioane de euro), Lituania (59 milioane de euro), Polonia (697,5 milioane de euro), România (1,095 miliarde de euro) și Slovacia (35 milioane de euro).

Proiectele sprijinite astăzi se concentrează pe producția de energie electrică din surse regenerabile, utilizarea și implementarea surselor de energie regenerabile, modernizarea rețelelor energetice și eficiența energetică.

Exemple de propuneri care au primit finanțare astăzi includ

  • consolidarea rețelei de transport al energiei electrice pentru a sprijini integrarea surselor regenerabile de energie în Bulgaria;
  • desfășurarea de capacități fotovoltaice și de stocare a energiei pentru furnizorii publici de servicii de alimentare cu apă în Croația;
  • sprijinirea gospodăriilor pentru achiziționarea și instalarea de noi sisteme fotovoltaice în Cehia;
  • îmbunătățirea eficienței energetice și promovarea utilizării energiei regenerabile în clădirile din sectorul public din Estonia;
  • modernizarea și dezvoltarea sistemelor de încălzire urbană pe bază de energie regenerabilă în Ungaria;
  • utilizarea surselor regenerabile de energie în clădirile cu mai multe apartamente, în clădirile publice și în comunitățile energetice din Letonia;
  • dezvoltarea capacităților de stocare pentru echilibrarea sistemelor energetice în Lituania;
  • modernizarea infrastructurii de încărcare a vehiculelor grele în Polonia;
  • scheme de sprijin de tip contract pentru diferență pentru producția de energie electrică din surse regenerabile în România;
  • producția de hidrogen din surse regenerabile și cogenerarea foarte eficientă în Slovacia.

Următoarele termene limită până la care statele membre pot depune propuneri de investiții în vederea acordării de sprijin potențial din partea Fondului de modernizare sunt 13 august 2024 pentru propunerile neprioritare și 10 septembrie 2024 pentru propunerile prioritare.

Finanțat din veniturile provenite din licitarea certificatelor de emisii în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii, Fondul de Modernizare își propune să sprijine treisprezece state membre cu venituri reduse în tranziția lor către neutralitatea climatică. Statele membre beneficiare sunt Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia, precum și Grecia, Portugalia și Slovenia, care au devenit eligibile pentru sprijin din partea Fondului de Modernizare începând cu ianuarie 2024, în cadrul sistemului UE revizuit de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS).

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
REPUBLICA MOLDOVA51 mins ago

Premierul Dorin Recean conduce delegația R. Moldova la prima Conferință Interguvernamentală cu UE, unde vor fi lansate negocierile de aderare

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Eurobarometru: 74% dintre europeni consideră că UE este mai eficientă în apărarea intereselor comerciale ale statelor membre decât dacă acestea ar acționa pe cont propriu

ROMÂNIA4 hours ago

România primește peste 1 miliard de euro prin Fondul de Modernizare al UE pentru producția de energie electrică din surse regenerabile

U.E.5 hours ago

Alegeri Franța: Liderul extremei-drepte, Jordan Bardella, promite că va menține sprijinul pentru Ucraina și consideră “Rusia o amenințare pentru Franța și Europa”

CONSILIUL UE6 hours ago

Șase persoane au fost adăugate pe lista de sancțiuni a UE pentru activități cibernetice malițioase împotriva statelor membre și a Ucrainei

U.E.6 hours ago

Borrell avertizează guvernul din Georgia privind perspectivele europene: „Ușa pentru aderare este deschisă, dar se poate închide rapid”

U.E.7 hours ago

Reglementările Apple privind App Store încalcă Regulamentul privind piețele digitale, este concluzia preliminară a Comisiei Europene, care deschide o nouă anchetă de neconformitate împotriva companiei

U.E.8 hours ago

UE trage un nou semnal de alarmă privind situația umanitară critică din Gaza și cere „măsuri urgente” pentru a evita prăbușirea operațiunilor de furnizare a asistenței

CONSILIUL UE8 hours ago

UE dă o nouă lovitură regimului lui Putin și adoptă un nou pachet de sancțiuni care vizează sectoare importante pentru economia rusă. Alte 116 persoane și entități au fost incluse pe lista măsurilor punitive

CONSILIUL UE8 hours ago

Cu o zi înainte de ancorarea Ucrainei și R. Moldova pe calea aderării la UE, România solicită o abordare strategică a Uniunii față de regiunea Mării Negre

U.E.6 hours ago

Borrell avertizează guvernul din Georgia privind perspectivele europene: „Ușa pentru aderare este deschisă, dar se poate închide rapid”

NATO3 days ago

Antony Blinken: SUA sunt recunoscătoare României și lui Klaus Iohannis pentru donarea unui sistem Patriot Ucrainei și pentru rolul jucat ca NATO să se axeze pe flancul estic

NATO3 days ago

Marea Neagră este un punct de inflexiune geopolitică, afirmă Odobescu la întâlnirea cu Blinken: Contăm pe decizii la summitul NATO pentru întărirea apărării la Marea Neagră

ROMÂNIA4 days ago

Întâlnire Ciolacu-Mattarella: Cooperarea economică, valorile comune și conexiunile între cetățenii noștri fac și mai puternice relațiile româno-italiene

ROMÂNIA6 days ago

Prima ședință comună de guvern România-Bavaria. Ciolacu: Memorandumul de Înțelegere pentru promovarea spiritului antreprenorial și în sprijinul IMM-urilor, menit să aducă și mai mult dinamism cooperării noastre bilaterale

ROMÂNIA1 week ago

În fața ascensiunii extremismului și populismului, Nicolae Ciucă face apel la curaj decizional pentru a asigura ”dezvoltarea regimului democratic”, singura ”garanție reală pentru libertatea noastră ca indivizi”

NATO1 week ago

Nume de cod “NSATU”: NATO va înființa o misiune de coordonare a ajutorului militar pentru Ucraina, cu comandament în Germania și noduri logistice în estul Alianței

G71 week ago

Biden și Zelenski au semnat la summitul G7 un pact bilateral de securitate pe 10 ani, acord precursor al aderării Ucrainei la NATO

CONSILIUL EUROPEAN2 weeks ago

Președintele Consiliului European o citează pe Eleanor Roosevelt într-o pledoarie pentru ”un viitor sigur și pașnic” în Gaza: Să privim dincolo de întuneric, spre o soluționare bazată pe soluția celor două state

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Din Bundestag, Volodimir Zelenski invocă căderea Zidului Berlinului pentru a arăta că nu poate exista pace în Ucraina atât timp cât o parte din țară rămâne ocupată de Rusia

Trending