Connect with us

U.E.

Nord Stream 2 a dat în judecată Uniunea Europeană din cauza noii directive a gazului, adoptată de țările UE în timpul președinției României la Consiliul UE

Published

on

© Nord Stream 2 / Wolfram Scheible

Compania Nord Stream 2 AG, deținută de gigantul rus Gazprom, a dat joi în judecată Uniunea Europeană pentru noile reglementări adoptate în cadrul directivei gazelor naturale, dosar negociat și finalizat în timpul președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

Compania spune că reglementările pun în pericol miliarde de euro investiți în proiect, notează Politico Europe, care precizează că decizia vine după ce cele două părți nu au reușit să ajungă la un acord în ultimele luni.

În aprilie, compania a trimis un ”aviz de dispută pentru UE” în temeiul Tratatului privind Carta Energiei, un acord internațional care stabilește reguli pentru cooperarea transfrontalieră în industria energiei, inclusiv protecția investițiilor. Compania Nord Stream 2, condusă de Gazprom, are sediul în Elveția, iar atât Elveția, cât și UE sunt semnatarii tratatului.

Nord Stream 2 AG a decis să solicite tribunalului arbitral să stabilească dacă Uniunea Europeană încalcă angajamentele sale de drept internațional în temeiul [tratatului] și să emită ordine prin care să solicite UE să pună capăt acestor încălcări“, a spus Sebastian Sass, reprezentantul Nord Stream 2.

În luna februarie, președinția României la Consiliul UE și Parlamentul European au încheiat acordul privind revizuirea directivei pentru importul de gaze naturale, un text legislativ care stipulează că ”principiile legislației UE în materie de energie vor fi aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe”. Anterior acestui acord, mandatul de negociere cu Parlamentul European pe care România, în calitate de titular al președinției Consiliului UE, l-a primit de la statele membre a fost capătul de linie al unor presiuni și tratative complicate care fost interpretate în această notă, mai întâi ca urmare a poziției inițiale a Franței de a sprijini modificarea directivei în pofida intereselor Germaniei legate de acordul încheiat cu Rusia privind conducta Nord Stream 2 și, ulterior, după afirmațiile Angelei Merkel care a punctat că un compromis între țările membre a fost posibil datorită ”cooperării franco-germane”.

Potrivit propunerii, regulile UE privind piața gazului vor fi aplicate conductelor care provin sau care sunt direcționate către țările terțe, în condițiile în care dosarul directivei a tensionat alianța franco-germană din cauza afacerii gazoductului Nord Stream 2 dintre Germania și Rusia și prin care Polonia, România și alte state est-europene au căutat și au reușit să întărească regulile europene, norme care nu blochează proiectul ruso-german, dar prin care se asigură că țările terțe precum Rusia să nu poată ocoli legislația UE.

Ce conține textul directivei?

Noile reguli prevăd că ”principiile legislației UE în materie de energie vor fi aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe”.

Practic, scopul modificării propuse a Directivei privind gazele naturale este de a se asigura faptul că liniilor de transport al gazelor dintre un stat membru și o țară terță li se aplică normele care reglementează piața internă a UE a gazelor naturale. Astfel, cadrul juridic al UE va deveni mai coerent, va asigura o transparență sporită și va oferi securitate juridică atât investitorilor în infrastructura de gaze, cât și utilizatorilor rețelelor.

Potrivit acordului, directiva permite și excepții sau derogări de la aplicarea lor, în ceea ce reprezintă formula de compromis agreată inițial în reuniunea COREPER de la nivelul Consiliului, când Germania, secondată de Austria și de Olanda, a reușit să înduplece poziția Franței, susținută puternic de Polonia, România și țările baltice, pentru a nu-i periclita în totalitate înțelegerea energetică cu Rusia pe marginea conductei Nord Stream 2, aflată deja în construcție și care va spori dependența Europei de gazul rusesc.

În pofida excepțiilor, potrivit compromisului, directiva europeană cu privire la gazele naturale va fi revizuită pentru a permite Comisiei Europene să exercită o supervizare mai mare asupra conductelor de gaze naturale, inclusiv asupra proiectului Nord Stream 2.

Aceasta înseamnă că Uniunea Europeană va putea să impună regulile care guvernează piaţa sa internă a gazelor naturale şi conductelor care provin din ţările non-UE. De asemenea, statele membre vor fi obligate să ceară permisiunea UE atunci când negociază modificarea acordurilor de gaze naturale cu ţările non-UE, în eventualitatea în care regulile UE ar fi afectate.

Deși în acordul agreat nu sunt menționate explicit proiecte energetice sau conducte de gaz, compromisul la care au ajuns țările Uniunii Europene se traduce astfel: conducta Nord Stream care va lega energetic Germania de Rusia nu a fost blocată, însă atât acest gazoduct, cât și alte proiecte energetice, pot fi întârziate dacă nu respectă regulile ce vor intra în vigoare după revizuirea acestei directive care datează din anul 2009. De asemenea, noua directivă va fi aplicată conductelor din și înspre țările terțe care nu au fost finalizate și date în folosință încă, cum este și cazul Nord Stream 2.

Dependența Uniunii Europene de importul gazelor naturale este în creștere și, potrivit evaluărilor europene, această tendință este așteptată să continue. UE importă cel mai mult gaz din Rusia (42%), Norvegia (34%), Algeria (10%), iar importul de gaz natural lichefiat, ceea ce reprezintă o nouă arie de cooperare transatlantică UE-SUA este la 14% din necesarul de consum la nivel european.

Ce este Nord Stream?

Sistemul Nord Stream este compus din două conducte care traversează Marea Baltică din Vyborg, Rusia până în Greifswald, respectiv Lubmin, în apropierea Germaniei. Nord Stream traversează Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Rusiei, Finlandei, Danemarcei și Germaniei, precum și apele teritoriale ale Rusiei, Danemarcei și Germaniei. 

Nord Stream 2, o conductă proiectată pentru 1200 de km între Rusia și coasta Germaniei (Greifswald) ar urma să păstreze o linie de construcție similară primei conducte, neinterferând cu Zona Economică Exclusivă a țărilor baltice și a Poloniei.

Companiile europene implicate alături de Gazprom în acest proiect sunt: Shell (Olanda-Marea Britanie), OMV (Austria), Engie (Franța), Wintershell, BASF și E.on (toate trei din Germania). 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

Polonia propune o cale de urmat în relațiile UE-SUA. Sikorski: Este de datoria noastră să explicăm Americii că dacă simțim amenințarea Rusiei, nu ne putem angaja în Asia

Published

on

© MFA Republic of Poland

Ministrul de externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, a avertizat aliații europeni că trebuie să se pregătească pentru o “schimbare” în relația transatlantică și să înceapă să cheltuiască mai mult pentru apărare, indiferent cine va fi ales președinte al Statelor Unite în noiembrie.

În cadrul unor declarații pentru Politico Europe, Sikorski a declarat că el crede că Statele Unite vor rămâne un “partener strategic” pentru Uniunea Europeană, indiferent de cine câștigă cursa prezidențială din SUA.

Dar țările europene nu au “altă alegere” decât să își asume mai multă responsabilitate pentru apărarea lor colectivă, având în vedere că Washingtonul va continua să “supravegheze îndeaproape Asia”.

Este de datoria noastră să le explicăm partenerilor noștri americani că atâta timp cât simțim amenințarea Rusiei, nu ne vom putea angaja pe deplin acolo”, a spus el referindu-se la Asia, unde țările europene au desfășurate mult mai puține forțe decât Statele Unite.

Comentariile lui Sikorski, care au fost făcute după ce președintele american Joe Biden a anunțat că se retrage din cursa prezidențială, subliniază îngrijorarea din ce în ce mai mare a aliaților europeni ai Washingtonului că SUA și-ar putea reduce semnificativ investițiile în NATO, în special dacă fostul președinte Donald Trump și candidatul său pentru funcția de vicepreședinte, J.D. Vance, vor fi aleși la Casa Albă în noiembrie.

În plus față de poziția sa exprimată în Politico Europe, biroul lui Sikorski a pregătit un document de cinci pagini care face bilanțul relației transatlantice, pe care l-a prezentat celorlalți miniștri de externe ai UE în timpul unei reuniuni care a avut loc luni la Bruxelles. Polonia urmează să dețină în primul semestru al anului viitor președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, iar președintele conservator Andrzej Duda anunțase încă dinainte de revenirea lui Donald Tusk la putere că mandatul polonez la cârma UE se va concentra pe relațiile transatlantice.

Documentul detaliat îndeamnă liderii UE și naționali să își adapteze rapid comportamentul la viitoarea schimbare, dar și să lucreze în mod colectiv pentru a risipi percepțiile negative despre relația transatlantică.

Printre altele, liderii și funcționarii UE trebuie să abordeze percepția – corectă sau incorectă – că America este avantajată de partenerii săi comerciali, inclusiv de Uniunea Europeană.

În timp ce UE rămâne principalul partener comercial global al Statelor Unite, deficitul tot mai mare al Statelor Unite în comerțul cu bunuri cu Europa alimentează această percepție.

Elitele de pe ambele maluri ale Atlanticului trebuie să “învețe cum să vorbească” cu publicul despre motivele pentru care relația UE-SUA este reciproc avantajoasă atât din punct de vedere economic, cât și strategic, se arată în document.

Documentul polonez îndeamnă instituțiile UE să intensifice “comunicarea strategică” care vizează factorii de decizie de la Washington și să insiste asupra ideii că SUA beneficiază de pe urma parteneriatului cu Uniunea Europeană.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Cătălin Predoiu: România este mai bine plasată, față de 2023, pentru aderarea la spațiul Schengen cu frontierele terestre

Published

on

© Cătălin Predoiu/ Facebook

România este mai bine plasată faţă de anul trecut în privinţa finalizării procesului de aderare deplină la spaţiul Schengen, a declarat, luni, ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu, în contextul participării sale la reuniunea informală a Consiliului Justiție și Afaceri Interne de la Budapesta.

Vicepremierul din partea PNL a făcut precizarea într-o intervenţie telefonică la Euronews România, fiind întrebat, după participarea la Consiliul informal JAI de la Budapesta, dacă pentru România sunt şanse de aderare la spaţiul Schengen şi cu frontierele terestre.

“Suntem mai bine plasaţi decât anul trecut, pentru că anul trecut eram un stat non-membru şi acum suntem un stat membru Schengen. Da, e adevărat, doar cu două din trei frontiere, dar suntem totuşi în interiorul Schengen şi uitându-ne la precedente, nu a existat nicio situaţie în care un stat membru Schengen să intre parţial cu una sau două frontiere şi să întârzie foarte mult intrarea cu cea de a treia frontieră”, a afirmat Predoiu, citat de Agerpres.

El a avansat un termen de un an, fiind întrebat ce înseamnă foarte mult.

“Peste un an, de exemplu. Nici nu sunt astfel de precedente, deşi au fost situaţii. România nu este singurul sau primul stat care intră în spaţiul Schengen etapizat, mai întâi cu o parte din frontieră şi apoi complet. Nu suntem primul stat, dacă nu mă înşel, chiar şi Austria a experimentat acelaşi gen de aderare şi experienţa practică arată că procesul este ireversibil, odată intrat. Deci, faţă de anul trecut, suntem, da, mai bine plasaţi”, a explicat Predoiu.

Citiți și Cătălin Predoiu primește asigurări din partea Ungariei privind obținerea, până la finele anului, a deciziei JAI de accedere a României în Schengen și cu frontierele terestre

Pe de altă parte, acesta a punctat faptul că, în paralel sau în comparaţie cu anul trecut, este o situaţie mai complexă din punct de vedere politic anul acesta, pentru că urmează formarea Comisiei Europene, proces care se va finaliza probabil în toamnă.

“În acelaşi timp, sunt alegeri în multe state europene, inclusiv în România, dar acum sunt în România, sunt şi în alte state care ridică toate discuţii politice, probleme politice, probleme de poziţionări. Olanda a avut recent alegeri, are un nou guvern. Acesta urmează să îşi poziţioneze opiniile faţă de diverse dosare în perioada următoare. Să nu uităm că nu suntem singuri în acest proces, este şi Bulgaria, deci sunt o serie de variabile pe tabla de şah a acestui dosar, care nu ţin de Ministerul de Interne român, ţin de un întreg context politic electoral, instituţional, la nivel de Comisie, la nivelul statelor membre şi lucrurile sunt în permanentă dinamică. Evident că eu am în vedere toate aceste aspecte şi pe zona de minister de Interne nu omit niciun fel de acţiune diplomatică ce ne-ar putea aduce puncte şi argumente în acest proces complet”, a mai declarat Predoiu.

Continue Reading

U.E.

Uniunea Europeană devine participant cu drepturi depline în cadrul Registrului Daunelor pentru Ucraina

Published

on

© CoE

Uniunea Europeană devine participant cu drepturi depline în cadrul Registrului Daunelor pentru Ucraina după adoptarea de către Consiliu, astăzi, a deciziei de a schimba statutul Uniunii de la membru asociat la participant.

Registrul Daunelor servește ca o arhivă de dovezi și informații privind cererile de despăgubire pentru daune, pierderi sau vătămări cauzate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Scopul acestuia este de a asigura o compensare completă și eficientă pentru Ucraina și poporul său. Registrul a fost instituit de Consiliul Europei la 12 mai 2023, până în prezent aderând 43 de state și UE, inclusiv 26 de state membre ale UE.

La 30 mai 2024, Comisia a propus Consiliului să modifice statutul Uniunii pentru a consolida și mai mult angajamentul Uniunii față de activitățile Registrului. Devenind un participant cu drepturi depline, Uniunea își menține și își consolidează angajamentul de a se asigura că toate încălcările dreptului internațional comise de Rusia vor fi compensate în mod corespunzător. Schimbarea statutului contribuie, de asemenea, la stabilitatea financiară a Registrului, deoarece Uniunea se angajează să furnizeze o contribuție financiară anuală obligatorie.

Din aprilie 2024, au început să fie înregistrate primele cereri de despăgubire legate de deteriorarea sau distrugerea proprietății rezidențiale, cu un total preconizat de 300 000-600 000 de cereri în această categorie. Până în august, alte 12 categorii de cereri vor putea fi depuse, inclusiv cele ale persoanelor celor mai afectate de război și cererile legate de deteriorarea sau distrugerea infrastructurii critice a Ucrainei.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.53 mins ago

Polonia propune o cale de urmat în relațiile UE-SUA. Sikorski: Este de datoria noastră să explicăm Americii că dacă simțim amenințarea Rusiei, nu ne putem angaja în Asia

CONSILIUL UE1 hour ago

Cătălin Predoiu: România este mai bine plasată, față de 2023, pentru aderarea la spațiul Schengen cu frontierele terestre

U.E.16 hours ago

Uniunea Europeană devine participant cu drepturi depline în cadrul Registrului Daunelor pentru Ucraina

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Meta are termen până la 1 septembrie să prezinte Comisiei Europene soluții pentru a îmbunătăți modelul de ”plată sau consimțământ” impus consumatorilor din UE, altfel riscă sancțiuni

CHINA18 hours ago

Ministrul ucrainean de externe merge la Beijing la invitația omologului chinez Wang Yi. Va fi discutat rolul Chinei în obținerea unei „păci stabile și drepte” în războiul cu Rusia

CONSILIUL UE18 hours ago

UE este alături de Ucraina și reînnoiește sancțiunile economice contra Rusiei pentru încă 6 luni, până la 31 ianuarie 2025

ROMÂNIA19 hours ago

Reacția României la retragerea lui Biden din cursa pentru Casa Albă: SUA sunt și rămân partener strategic pentru România și UE

CONSILIUL UE20 hours ago

România sprijină menținerea presiunii asupra Rusiei prin sancțiuni și va continua să colaboreze cu Ucraina și R. Moldova pentru a îmbunătăți interconectarea în sectorul energetic, subliniază Luminița Odobescu

INTERNAȚIONAL20 hours ago

Netanyahu: Israel va rămâne cel mai puternic aliat al SUA în Orientul Mijlociu indiferent de rezultatul alegerilor prezidențiale

ENERGIE20 hours ago

Secretarul american al energiei vine la București. România găzduiește reuniunea ministerială a Parteneriatului transatlantic pentru energie și cooperare în domeniul climei

CONSILIUL UE20 hours ago

România sprijină menținerea presiunii asupra Rusiei prin sancțiuni și va continua să colaboreze cu Ucraina și R. Moldova pentru a îmbunătăți interconectarea în sectorul energetic, subliniază Luminița Odobescu

U.E.3 days ago

Borrell: Estonia este un model de urmat pentru toate țările UE și NATO în privința cheltuielilor pentru apărare

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen, realeasă președintă a Comisiei Europene de Parlamentul European, după un prim mandat de “cinci ani ca niciun altul din istoria UE”

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Președinta Grupului S&D din PE îi cere Ursulei von der Leyen să pună Europa socială în centrul acțiunilor viitoarei Comisii Europene: Avem nevoie de un buget consolidat și de o capacitate de investiții mai mare

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Vicepreședintele PPE Siegfried Mureșan echivalează votul pentru Ursula von der Leyen la șefia CE cu un vot pentru democrație și valori europene

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Strategia de securitate economică va deveni pilon al politicii externe UE. von der Leyen: Cursa cu rivalii sistemici a început. Europa trebuie să schimbe viteza și să aprofundeze piața unică

COMISIA EUROPEANA5 days ago

UE are nevoie de o schimbare a tratatului, transmite Ursula von der Leyen în plenul Parlamentului European: Reformele devin indispensabile pentru extinderea UE

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen propune crearea unui panel al cetățenilor europeni care să recomande politici Comisiei: “Ne aflăm într-o perioadă de anxietate profundă pentru europeni”

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Von der Leyen propune pentru următorii cinci ani în fruntea CE consolidarea competitivității UE printr-un Acord Industrial Ecologic și un Fond European pentru Competitivitate

COMISIA EUROPEANA5 days ago

O “veritabilă UE a apărării” cu “NATO pilon al apărării”: Către un nou mandat, Ursula von der Leyen propune o “piață unică pentru apărare” și un “scut aerian european”

Trending