Connect with us

U.E.

Nord Stream 2 a dat în judecată Uniunea Europeană din cauza noii directive a gazului, adoptată de țările UE în timpul președinției României la Consiliul UE

Published

on

© Nord Stream 2 / Wolfram Scheible

Compania Nord Stream 2 AG, deținută de gigantul rus Gazprom, a dat joi în judecată Uniunea Europeană pentru noile reglementări adoptate în cadrul directivei gazelor naturale, dosar negociat și finalizat în timpul președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

Compania spune că reglementările pun în pericol miliarde de euro investiți în proiect, notează Politico Europe, care precizează că decizia vine după ce cele două părți nu au reușit să ajungă la un acord în ultimele luni.

În aprilie, compania a trimis un ”aviz de dispută pentru UE” în temeiul Tratatului privind Carta Energiei, un acord internațional care stabilește reguli pentru cooperarea transfrontalieră în industria energiei, inclusiv protecția investițiilor. Compania Nord Stream 2, condusă de Gazprom, are sediul în Elveția, iar atât Elveția, cât și UE sunt semnatarii tratatului.

Nord Stream 2 AG a decis să solicite tribunalului arbitral să stabilească dacă Uniunea Europeană încalcă angajamentele sale de drept internațional în temeiul [tratatului] și să emită ordine prin care să solicite UE să pună capăt acestor încălcări“, a spus Sebastian Sass, reprezentantul Nord Stream 2.

În luna februarie, președinția României la Consiliul UE și Parlamentul European au încheiat acordul privind revizuirea directivei pentru importul de gaze naturale, un text legislativ care stipulează ”principiile legislației UE în materie de energie vor fi aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe”. Anterior acestui acord, mandatul de negociere cu Parlamentul European pe care România, în calitate de titular al președinției Consiliului UE, l-a primit de la statele membre a fost capătul de linie al unor presiuni și tratative complicate care fost interpretate în această notă, mai întâi ca urmare a poziției inițiale a Franței de a sprijini modificarea directivei în pofida intereselor Germaniei legate de acordul încheiat cu Rusia privind conducta Nord Stream 2 și, ulterior, după afirmațiile Angelei Merkel care a punctat că un compromis între țările membre a fost posibil datorită ”cooperării franco-germane”.

Potrivit propunerii, regulile UE privind piața gazului vor fi aplicate conductelor care provin sau care sunt direcționate către țările terțe, în condițiile în care dosarul directivei a tensionat alianța franco-germană din cauza afacerii gazoductului Nord Stream 2 dintre Germania și Rusia și prin care Polonia, România și alte state est-europene au căutat și au reușit să întărească regulile europene, norme care nu blochează proiectul ruso-german, dar prin care se asigură că țările terțe precum Rusia să nu poată ocoli legislația UE.

Ce conține textul directivei?

Noile reguli prevăd că ”principiile legislației UE în materie de energie vor fi aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe”.

Practic, scopul modificării propuse a Directivei privind gazele naturale este de a se asigura faptul că liniilor de transport al gazelor dintre un stat membru și o țară terță li se aplică normele care reglementează piața internă a UE a gazelor naturale. Astfel, cadrul juridic al UE va deveni mai coerent, va asigura o transparență sporită și va oferi securitate juridică atât investitorilor în infrastructura de gaze, cât și utilizatorilor rețelelor.

Potrivit acordului, directiva permite și excepții sau derogări de la aplicarea lor, în ceea ce reprezintă formula de compromis agreată inițial în reuniunea COREPER de la nivelul Consiliului, când Germania, secondată de Austria și de Olanda, a reușit să înduplece poziția Franței, susținută puternic de Polonia, România și țările baltice, pentru a nu-i periclita în totalitate înțelegerea energetică cu Rusia pe marginea conductei Nord Stream 2, aflată deja în construcție și care va spori dependența Europei de gazul rusesc.

În pofida excepțiilor, potrivit compromisului, directiva europeană cu privire la gazele naturale va fi revizuită pentru a permite Comisiei Europene să exercită o supervizare mai mare asupra conductelor de gaze naturale, inclusiv asupra proiectului Nord Stream 2.

Aceasta înseamnă că Uniunea Europeană va putea să impună regulile care guvernează piaţa sa internă a gazelor naturale şi conductelor care provin din ţările non-UE. De asemenea, statele membre vor fi obligate să ceară permisiunea UE atunci când negociază modificarea acordurilor de gaze naturale cu ţările non-UE, în eventualitatea în care regulile UE ar fi afectate.

Deși în acordul agreat nu sunt menționate explicit proiecte energetice sau conducte de gaz, compromisul la care au ajuns țările Uniunii Europene se traduce astfel: conducta Nord Stream care va lega energetic Germania de Rusia nu a fost blocată, însă atât acest gazoduct, cât și alte proiecte energetice, pot fi întârziate dacă nu respectă regulile ce vor intra în vigoare după revizuirea acestei directive care datează din anul 2009. De asemenea, noua directivă va fi aplicată conductelor din și înspre țările terțe care nu au fost finalizate și date în folosință încă, cum este și cazul Nord Stream 2.

Dependența Uniunii Europene de importul gazelor naturale este în creștere și, potrivit evaluărilor europene, această tendință este așteptată să continue. UE importă cel mai mult gaz din Rusia (42%), Norvegia (34%), Algeria (10%), iar importul de gaz natural lichefiat, ceea ce reprezintă o nouă arie de cooperare transatlantică UE-SUA este la 14% din necesarul de consum la nivel european.

Ce este Nord Stream?

Sistemul Nord Stream este compus din două conducte care traversează Marea Baltică din Vyborg, Rusia până în Greifswald, respectiv Lubmin, în apropierea Germaniei. Nord Stream traversează Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Rusiei, Finlandei, Danemarcei și Germaniei, precum și apele teritoriale ale Rusiei, Danemarcei și Germaniei. 

Nord Stream 2, o conductă proiectată pentru 1200 de km între Rusia și coasta Germaniei (Greifswald) ar urma să păstreze o linie de construcție similară primei conducte, neinterferând cu Zona Economică Exclusivă a țărilor baltice și a Poloniei.

Companiile europene implicate alături de Gazprom în acest proiect sunt: Shell (Olanda-Marea Britanie), OMV (Austria), Engie (Franța), Wintershell, BASF și E.on (toate trei din Germania). 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

Eurobarometru: 76% dintre români consideră că independența sistemului judiciar este afectată de interferența politicienilor și a Guvernului

Published

on

© Vera Jourova/ Twitter

Potrivit datelor oferite de ediția 2020 a tabloului de bord privind justiția în Uniunea Europeană, 76% dintre români consideră interferența și presiunea din partea Guvernului și a politicienilor, principalele motive pentru problemele legate de indendența sistemului judiciar din România.

 

© Eurobarometru

49% dintre români consideră că interferența și presiunea din partea Guvernului și a politicienilor afectează ”foarte mult” independența justiției în România, iar 27% considerea că aceastea afectează ”într-un fel sau altul” sistemul.

Comisia Europeană a publicat ediția din 2020 a tabloului de bord privind justiția în UE – o imagine de ansamblu comparativă a eficienței, a calității și a independenței sistemelor de justiție din toate statele membre ale UE. Tabloul de bord din acest an arată o îmbunătățire continuă a eficienței sistemelor de justiție într-un număr mare de state membre. În același timp, potrivit rezultatelor unui sondaj Eurobarometru publicat astăzi, percepția asupra independenței sistemului judiciar în rândul cetățenilor din mai multe state membre a continuat să se înrăutățească, se mai arată în comunicatul oficial. 

Întrebați ce părere au despre sistemul de justiție din România în ceea ce privește independța lui, doar 4% dintre români consideră că acesta este unul ”foarte bun”.

© Eurobarometru

Printre principalele constatări ale ediției din 2020 se numără:

  • Tendințe pozitive în ceea ce privește eficiența sistemelor de justiție: Din 2012 se pot observa evoluții pozitive în majoritatea statelor membre în cazul cărora s-au identificat provocări specifice în cadrul semestrului european. În aproape toate aceste state membre, durata procedurilor în primă instanță a scăzut sau cel puțin a rămas stabilă. Aproape toate statele membre au raportat o rată ridicată de soluționare a cauzelor (peste 97 %), ceea ce înseamnă că instanțele sunt în general în măsură să țină pasul cu dosarele noi, realizând în același timp progrese în ceea ce privește întârzierile acumulate din anii precedenți. Tabloul de bord analizează, de asemenea, eficiența în domenii specifice ale legislației UE, selectate datorită relevanței acestora pentru piața unică și mediul de afaceri. Printre acestea se numără legislația privind protecția consumatorilor, de exemplu, materie în care în șapte state membre procedurile au durat mai puțin de trei luni până la pronunțarea unei hotărâri, precum și spălarea de bani, infracțiune în cazul căreia durata procedurilor judiciare în primă instanță variază de la un an, în medie, în jumătate din statele membre, până la doi ani în mai multe state membre care se confruntă cu provocări în ceea ce privește urmărirea penală a acestei infracțiuni.
  • Percepția asupra independenței sistemului judiciar a scăzut în comparație cu 2019: Potrivit rezultatelor unui nou sondaj Eurobarometru publicat astăzi, în două treimi din statele membre, percepția asupra independenței sistemului judiciar în rândul cetățenilor s-a îmbunătățit, începând din 2016. Cu toate acestea, în comparație cu anul trecut, percepția publicului asupra independenței justiției s-a înrăutățit în aproximativ două cincimi din totalul statelor membre și în aproximativ jumătate dintre statele membre care se confruntă cu provocări specifice. Amestecul sau presiunea din partea guvernului și a politicienilor a fost motivul cel mai frecvent invocat pentru lipsa de independență percepută a instanțelor și a judecătorilor, urmat de presiunea exercitată de interesele economice sau de alte interese specifice.
  • Îmbunătățirea accesibilității și a egalității de gen: Aproape toate statele membre oferă acces online la unele informații despre sistemul lor judiciar și majoritatea oferă informații persoanelor cu deficiențe de vedere sau de auz, precum și vorbitorilor nenativi. Statele membre încep să pună la dispoziție mecanisme de citire automată a hotărârilor, dar există diferențe între statele membre în ceea ce privește gradul de avansare al acestor proiecte. Hotărârile judecătorești în acest format sunt mai ușor de utilizat și mai accesibile publicului larg. Aproape toate statele membre oferă cel puțin o serie de facilități pentru copii, de exemplu prin intermediul unor ședințe de judecată adaptate acestora. Însă în mai puțin de jumătate dintre statele membre există site-uri web adaptate copiilor, cu informații despre sistemul de justiție. În cele din urmă, deși femeile reprezintă în continuare mai puțin de 50 % din numărul de judecători în majoritatea instanțelor supreme ale statelor membre, începând din 2010, cifrele continuă să crească în majoritatea statelor membre.

Continue Reading

U.E.

Austria, noi condiții pentru aprobarea ”controversatului” pachet de recuperare economică a UE post-pandemie

Published

on

© Sebastian Kurz/ Twitter

Înaintea summit-ului extraordinar de la Bruxelles, care îi va reuni pe șefii de stat și de Guvern ai statelor membre pentru a decide finanțarea UE post-criză, cancelarul Austriei, Sebastian Kurz, a prezentat condiţiile în care ar aproba controversatul pachet de recuperare economică post-pandemie al Uniunii Europene, în declaraţii consemnate de ziarul Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung, informează dpa și Agerpres.

“Când cheltuim sume mari din banii statului, trebuie cel puţin să ne asigurăm că aceşti bani se duc la sectoarele potrivite (…). Cel mai important, mai mult pentru cercetare şi dezvoltare în vederea (edificării) unei infrastructuri digitale bune, inclusiv pentru tranziţia tehnologică necesară unei mai bune protecţii a mediului”, a subliniat Kurz.

De altfel, cancelarul austriac Sebastian Kurz și premierul olandez Mark Rutte s-au arătat sceptici în privința obținerii unui acord în luna iulie și anticipează negocieri îndelungate

Austria este, alături de Olanda, Danemarca şi Suedia, una dintre ţările membre ale UE cele mai critice faţă de fondul de redresare propus de Comisia Europeană pentru a ajuta statele membre să depăşească criza generată de COVID-19, în special statele cele mai afectate de această pandemie, cum ar fi Italia şi Spania.

Cancelarul Germaniei, țara care a preluat la 1 iulie 2020 președinția rotativă a Consiliului UE, a reafirmat că țara sa este determinată să sprijine încheierea rapidă a unui acord, în consonanță cu opiniile exprimate de mai mulți lideri și enunțate astfel de președinții Comisiei Europene și Consiliului European, însă a indicat că încă există îngrijorări.

De altfel, cancelarul austriac Sebastian Kurz și premierul olandez Mark Rutte s-au arătat sceptici în privința obținerii unui acord în luna iulie și anticipează negocieri îndelungate.

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din statele membre ale Uniunii Europene se vor reuni într-un Consiliu European extraordinar convocat de președintele instituției, Charles Michel, în perioada 17-18 iulie, pentru negocierile privind planul gigantic de 1.850 de miliarde de euro destinate relansării economice. Reuniunea, considerată crucială viitorul post-criză al Uniunii Europene, va fi prima întrunire în format fizic a liderilor UE de la izbucnirea pandemiei cu noul coronavirus și primul summit al UE în cursul președinției germane a Consiliului, care a debutat la 1 iulie.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Social-democrații din Parlamentul European: ”Vom continua să lucrăm fără încetare pentru a consolida capacitățile din domeniul sănătății la nivelul UE”

Published

on

© S&D

În urma votului din plen pentru rezoluția privind viitoarea strategie a Uniunii Europene în domeniul sănătății, Grupul S&D își exprimă satisfacția profundă pentru promovarea conceptului de Uniune Europeană a Sănătății, care include multe propuneri concrete de îmbunătățire a răspunsului la nivel european și național la COVID-19, eventualele pandemii viitoare și alte provocări pentru sănătate.

”Suntem mândri că Parlamentul European a susținut ideea noastră de o Uniune Europeană a Sănătății. Pandemia COVID-19 a fost o tragedie pentru toate țările UE și vom continua să lucrăm fără încetare pentru a consolida capacitățile din domeniul sănătății la nivelul Uniunii Europene și  pentru a preveni viitoarele crize și a reacționa împreună într-un mod mai eficient”, a transmis negociatorul S&D și purtătorul de cuvânt al comisiei pentru mediu, Jytte Guteland.

”Acesta este un prim succes și dorim acum să reacționeze Comisia și să aducă la viață Uniunea Europenă a Sănătății”, se mai arată în comunicatul S&D, remis Caleaeuropeana.ro.

Europarlamentarii, reuniți în sesiune plenară, au votat o rezoluție prin care și-au stabilit principiile viitoarei strategii a Uniunii Europene în domeniul sănătății publice după COVID-19, dorind să creeze o ”Uniune Europeană a sănătății”. 

Rezoluția fost adoptată vineri cu 526 voturi pentru, 105 împotrivă și 50 abțineri, potrivit comunicatului Legislativului.

Eurodeputații subliniază necesitatea de a desprinde învățămintele corespunzătoare în urma crizei provocate de COVID-19 și de a se angaja într-o cooperare mult mai solidă în domeniul sănătății pentru a crea o ”Uniune Europeană a Sănătății”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending