Connect with us

SUA

Nord Stream 2: Joe Biden își reafirmă opoziția față de gazoduct, însă consideră sancțiunile “o chestiune complicată care îi afectează pe aliaţii din Europa”

Published

on

© Munich Security Conference

Preşedintele american Joe Biden şi-a reiterat opoziţia faţă de proiectul de gazoduct germano-rus Nord Stream 2, menţionând că este vorba de o “chestiune complicată”, relatează vineri dpa.

“Mă opun Nord Stream 2 de multă vreme”, a amintit Biden joi seara, potrivit Agerpres.

Întrebat de ce controversatul proiect nu a fost afectat de recentele sancţiuni impuse Rusiei de Washington, Biden a răspuns că este “o chestiune complicată care îi afectează pe aliaţii noştri din Europa”, adăugând că rămâne o problemă de actualitate.

Joe Biden este presat de Congres şi mai ales de republicani să ia măsuri pentru a împiedica finalizarea conductei ce va aduce gaz din Rusia în Europa prin Marea Baltică şi care este construită deja în proporţie de 95%.

Guvernul german a respins până acum orice intervenţie politică în masivul proiect, care este finanţat jumătate de compania rusă Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall, Engie, Uniper şi Shell). Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1 până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania prin Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina. În schimb, coordonatorul guvernului german pentru relațiile transatlantice a avertizat recent că “Nord Stream 2 este un obstacol în calea unui nou început, iar lucrările de construcție trebuie oprite”.

În ultimele săptămâni, SUA au sporit presiunile asupra Germaniei, secretarul de stat al SUA Antony Blinken având o primă, dar “scurtă întrevedere” cu ministrul german de externe Heiko Maas la Bruxelles, în marja participării la reuniunea miniștrilor de externe din țările NATO. În acest cadru, Blinken i-a transmis omologului german opoziția SUA față de conducta Nord Stream 2, afirmând că Washingtonul consideră acest proiect”o idee proastă, atât pentru Europa, cât şi pentru Statele Unite”.

Discuțiile Blinken – Maas pe acest subiect au avut loc după ce șeful diplomației germane a afirmase într-un interviu că stoparea proiectului gazoductului Nord Stream 2, care ar trebui să lege Rusia de Europa, prin Germania, ar duce la izolarea economică a Moscovei, împingând-o, din perspectivă geostrategică, în braţele Chinei.

Secretarul american de stat Antony Blinken a făcut apel recent la “toate entităţile implicate” în proiectul controversat al gazoductului Nord Stream 2 dintre Rusia şi Germania să se retragă “imediat”, pentru că în caz contrar riscă sancţiuni din partea SUA.

De altfel, înainte de participarea sa la NATO, Blinken a declarat într-o scurtă conferință de presă cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, că va discuta cu omologul german despre conducta Nord Stream 2 pe care SUA o consideră o “afacere proastă” și care contravine obiectivelor de securitate energetică ale Europei. La rândul său, Jens Stoltenberg a subliniat că există și alte state europene, în special din est, care privesc proiectul Nord Stream 2 ca pe o încercare geopolitică de a diviza Europa.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

SUA

Joe Biden a transmis sprijinul SUA pentru securitatea Israelului și pentru dreptul său de a se apăra

Published

on

© The White House/ Flickr

Într-o convorbire telefonică, miercuri, cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, președintele american Joe Biden  i-a transmis sprijinul SUA pentru securitatea Israelului și pentru dreptul său de a se apăra, informează un comunicat al Casei Albe.

Șeful de la Casa Albă a condamnat atacurile cu rachete lansate de Hamas și de alte grupări teroriste, inclusiv împotriva Ierusalimului și a Tel Avivului.

El a transmis sprijinul său de neclintit pentru securitatea Israelului și pentru dreptul legitim al Israelului de a se apăra și de a-și apăra poporul, protejând în același timp civilii. A transmis, de asemenea, încurajarea Statelor Unite pentru o cale spre restabilirea unui nivel durabil de liniște.

El și-a împărtășit convingerea că Ierusalimul, un oraș atât de important pentru credincioșii din întreaga lume, trebuie să fie un loc al păcii.

Totodată, l-a informat pe prim-ministru cu privire la implicarea diplomatică a Statelor Unite cu țările din regiune, inclusiv cu Egiptul, Iordania și Qatar, precum și cu oficialii palestinieni.

Cei doi lideri au convenit să mențină consultările strânse între echipele lor, care au inclus implicarea consecventă a miniștrilor de externe, miniștrilor apărării, șefilor apărării și consilierilor de securitate națională, și să păstreze legătura personal în zilele următoare.

Tensiunile și violențele dintre israelieni și palestinieni s-au intensificat după ce militanții celor din urmă au lansat rachete asupra Israelului luni seara, iar Israelul a răspuns lovind ținte în teritoriu. Au fost efectuate sute de atacuri aeriene și atacuri cu rachete.

Netanyahu a spus că guvernul își va folosi toată puterea pentru a proteja Israelul de dușmani din exterior și de cei care provoacă revolte în interior. Autoritatea Palestiniană a condamnat „agresiunea militară” a Israelului într-un tweet, spunând că „traumatizează o populație deja asediată de 2 milioane de oameni”, relatează Digi24.

Miercuri, militanții din Gaza au declarat că au lansat 130 de rachete asupra Israelului după ce avioanele de luptă israeliene au distrus a doua cea mai mare clădire din orașul Gaza. Aceasta avea 17 etaje și găzduia numeroase instituții media, magazine și apartamente.

Ministerul sănătății din Gaza, condus de gruparea militantă Hamas, susține că peste 360 ​​de persoane au fost rănite acolo de la începerea conflictului, și că 65 au murit.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Relațiile SUA-Rusia: Antony Blinken și Serghei Lavrov se vor întâlni pentru prima oară săptămâna viitoare la Reykjavik, unde a avut loc și summitul Reagan – Gorbaciov din 1986

Published

on

© Official Photos Collage (US Department of State & Russian MFA/ Flickr)

Şefii diplomaţiilor rusă şi americană, Serghei Lavrov şi Antony Blinken, au convenit miercuri la capătul unei convorbiri telefonice să se întâlnească săptămâna viitoare în Islanda, la Reykjavik, în marja summitului Consiliului Arcticii, a anunţat Moscova, potrivit France Presse.

“Serghei Lavrov şi Antony Blinken au convenit să organizeze o reuniune separată în cadrul acestui summit pentru a examina problemele cheie ale relaţiilor bilaterale şi ale agendei internaţionale”, a indicat Ministerul de Externe rus într-un comunicat, potrivit Agerpres.

Potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat, Blinken i-a reiterat lui Lavrov hotărârea președintelui Biden de a proteja cetățenii SUA și de a acționa ferm în apărarea intereselor SUA ca răspuns la acțiunile Rusiei care provoacă prejudicii intereselor americane și ale aliaților.

Reuniunea ministerială a Consiliului Arcticii va avea loc pe 20 mai.

Prima întâlnire bilaterală între Antony Blinken și Serghei Lavrov va avea loc astfel în același oraș unde liderii american și sovietic, Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov, s-au întâlnit pentru a doua oară, în 1986, în anii de final ai Războiului Rece.

De asemenea, întrevederea se va desfășura și în contextul în care preşedintele american Joe Biden a afirmat în mai multe rânduri că speră să se întâlnească cu Vladimir Putin în timpul călătoriei sale în Europa în iunie, unde liderul de la Casa Albă va participa la summit-urile G7 și NATO și la un summit UE-SUA.

Relaţiile dintre SUA şi Rusia au continuat să se deterioreze în ultimii ani pe fondul acuzaţiilor Washingtonului de ingerinţă în alegerile prezidenţiale americane din 2020, spionaj şi atacuri cibernetice.

Administraţia preşedintelui american Joe Biden a ordonat în aprilie noi sancţiuni împotriva unor entităţi legate de Rusia, expulzarea a zece diplomaţi şi o interdicţie ca băncile americane să mai cumpere direct datorii emise de Rusia.

Moscova a reacţionat expulzând zece diplomaţi americani, interzicând accesul pe teritoriul rus pentru înalţi responsabili de la Washington şi interzicând misiunilor diplomatice americane să angajeze cetăţeni ruşi.

În pofida acestui schimb de măsuri punitive, cele două ţări discută cu privire la organizarea unui eventual summit între preşedinţii Joe Biden şi Vladimir Putin într-o ţară terţă în iunie, state precum Austria, Elveția și Finlanda manifestându-și disponibilitatea de a găzdui o astfel de reuniune.

Continue Reading

NATO

România salută aniversarea a 5 ani de la operaționalizarea scutului antirachetă de la Deveselu, parte a sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice

Published

on

© Naval Support Facility Deveselu/ Facebook

Ministerul Afacerilor Externe salută aniversarea astăzi, 12 mai 2021, la cinci ani de la atingerea capacității operaționale depline a Facilității de Apărare împotriva Rachetelor Balistice Aegis Ashore, la Baza Militară Deveselu, parte a sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice (NATO Ballistic Missile Defence – NATO BMD), informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acest moment reconfirmă angajamentul substanțial al României  pentru sporirea profilului său în cadrul NATO și pentru întărirea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, două coordonate cheie ale politicii noastre externe.

Dezvoltarea capabilității NATO de apărare împotriva rachetelor balistice reprezintă un proiect transatlantic de primă importanță, fiind, totodată, o reconfirmare a voinței colective aliate de a consolida apărarea comună și demersurile de adaptare continuă la realitățile mediului internațional de securitate.

Sistemul de apărare antirachetă al NATO are un caracter în întregime defensiv, vizează amenințări din afara spațiului euro-atlantic și reflectă atât contribuția majoră a SUA la securitatea europeană, cât și determinarea României de a sprijini consolidarea securității Aliate, fiind în același timp una din componentele esențiale ale apărării colective a NATO și un element cheie al relației transatlantice.

Dezvoltarea acestui sistem respectă deplin atât principiul fondator al NATO, de solidaritate între Aliați, prin asigurarea indivizibilității securității Aliate și prin acoperirea teritoriului Aliat, cât și angajamentul democrațiilor care formează Alianța pentru respectarea dreptului internațional și consolidarea arhitecturii de securitate cu scopul asigurării unui mediu internațional de securitate stabil și predictibil.

„În calitate de aliat responsabil și activ în cadrul NATO, poziționat în sudul Flancului Estic al Alianței, și partener strategic al Statelor Unite ale Americii, România s-a implicat în acest proiect pentru a-și aduce contribuția la protejarea de potențiale atacuri cu rachete balistice a populațiilor, teritoriului și forțelor armate ale NATO,  într-o lume în care proliferarea amenințărilor cu rachete balistice și interesul unor actori statali și nestatali din afara spațiului euro-atlantic de a dobândi tehnologii de acest tip reprezintă provocări de securitate care nu pot fi ignorate. Prin găzduirea, la Deveselu, a facilității Aegis Ashore, România s-a alăturat, astfel, eforturilor comune la nivelul NATO, într-un context internațional complicat, aflat în continuă schimbare, asigurând consolidarea securității naționale și a capabilităților de apărare colectivă la nivelul Alianței. Găzduirea și operaționalizarea Facilității de la Deveselu reprezintă unul dintre cele mai semnificative repere pentru securitatea României, dar și la nivel Aliat, din ultimii ani, proiect în care am avut onoarea să fiu implicat personal de la bun început, prin negocierea, în numele României, a Acordului privind amplasarea în România a sistemului de apărare al Statelor Unite împotriva rachetelor balistice, de la a cărui semnare vom marca în luna septembrie 10 ani”, a declarat cu acest prilej ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, fost negociator-șef pentru România al Acordului din 2011.

România și SUA au semnat Acordul privind amplasarea în România a sistemului de apărare al Statelor Unite împotriva rachetelor balistice (BMDA) la data de 13 septembrie 2011, acesta intrând în vigoare la 23 decembrie 2011, în acest an urmând să se împlinească un deceniu de la acel moment.

La 18 decembrie 2015 a fost declarată Capacitatea Tehnică a Facilității Antirachetă, iar ceremonia de inaugurare (declararea capacității operaționale depline) a Facilității Aegis Ashore din cadrul Bazei Militare Deveselu, parte a NATO BMD, a avut loc la 12 mai 2016.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

POLITICĂ10 hours ago

Klaus Iohannis anunță “relaxarea pas cu pas” a restricțiilor și îi îndeamnă pe români să se vaccineze: Am suferit și am învățat mult. România post-pandemie trebuie să fie o Românie mai bună

Alin Mituța11 hours ago

Eurodeputatul Alin Mituța, desemnat de grupul Renew Europe în Adunarea plenară a Conferinței privind viitorul Europei

ROMÂNIA12 hours ago

New Strategy Center a finalizat cursul privind securitatea energetică a României, dedicat noilor parlamentari și consilieri din comisiile de specialitate ale Parlamentului

MAREA BRITANIE12 hours ago

MAE: De la 1 ianuarie 2021, Marea Britanie a refuzat intrarea pe teritoriul său a unui număr de 150 de români din cauza lipsei vizei de muncă sau a nerespectării măsurilor anti-COVID-19

FONDURI EUROPENE12 hours ago

Ce reforme au agreat România și Comisia Europeană: 50% din fondurile PNRR merg în domeniile transporturilor, educației și sănătății; 600 de milioane de euro alocate digitalizării mediului de afaceri

Dragoș Pîslaru13 hours ago

Dragoș Pîslaru susține crearea unei Bănci Naționale de Dezvoltare care să reducă dependența de instituțiile financiare internaționale

POLITICĂ13 hours ago

Marcel Ciolacu: Am discutat cu Frans Timmermans. Comisia Europeană a dat dreptate PSD și l-a trimis pe Florin Cîțu să prezinte PNRR în Parlament

FONDURI EUROPENE14 hours ago

Florin Cîțu, după vizita la Bruxelles: România va depune la Comisia European un PNRR cu toată suma alocată – 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Comisia Europeană lansează o consultare publică cu privire la principiile și valorile UE în spațiul digital

U.E.15 hours ago

Organizația Europeană de Cancer: Din cauza pandemiei, un milion de cazuri de cancer au rămas nediagnosticate, la nivel european

Mircea Hava2 days ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO3 days ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO4 days ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru5 days ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru7 days ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

Advertisement
Advertisement

Trending