Connect with us

RUSIA

Nord Stream 2: UE a transmis o notă de protest SUA pentru interferențele în politica energetică europeană sub amenințarea cu sancțiuni

Published

on

© Nord Stream 2 / Wolfram Scheible

Uniunea Europeană a depus la Departamentul de Stat al SUA o notă de protest la adresa interferențelor Washingtonului în construcția gazoductului Nord Stream 2 care traversează Marea Baltică, argumentând că acesta încalcă dreptul internațional, informează POLITICO.

Potrivit unor surse oficiale din cadrul guvernului de la Berlin, 24 de state membre au susținut demersul diplomatic inițiat marți de Reprezentanța UE în SUA pe langă Departamentul de Stat pe fondul amenințărilor repetate cu sancțiuni extrateritoriale din partea administrației americane asupra companiilor implicate în construcția conductei Nord Stream 2 susținută de Rusia.

„Putem confirma că pe data de 12 august a avut loc un demers lansat la invitaţia delegaţiei UE la Departamentul de Stat american, referitor la politica SUA de sancţiuni. Douăzeci şi patru de state membre UE s-au alăturat iniţiativei, care s-a derulat prin videoconferinţă”, au declarat surse diplomatice de la Bruxelles, citate de publicaţia germană Die Welt.

„Suntem foarte preocupaţi de avertismentele Statelor Unite privind sancţiuni asupra companiilor şi intereselor europene. Uniunea Europeană consideră aplicarea extrateritorială de sancţiuni drept o încălcare a reglementărilor internaţionale”, se transmite în nota de protest consultată de Die Welt. 

Proiectul, în valoare de peste 11 miliarde de dolari și finanţat jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall Dea, Engie, Uniper şi Shell), vine în sprijinul relației sensibile dintre Rusia şi Germania și ar putea aduce Berlinul în poziţia de punct central al pieţei europene a gazelor.

De asemenea, un diplomat european citat de POLITICO a confirmat că mișcarea diplomatică de miercuri s-a bazat pe declarația șefului politicii externe a UE, Josep Borrell, din 17 iulie, în care acesta transmitea că este „profund preocupat de utilizarea tot mai mare a sancțiunilor sau de amenințarea cu sancțiuni de către Statele Unite împotriva companiilor și intereselor europene.” Totodată, Borrell sublinia că „UE este de principiu împotriva impunerii de sancțiuni asupra companiilor europene care desfășoară activități legitime”. 

La rândul său, Nabila Massrali, un purtător de cuvânt al Serviciului European de Acțiune Externă, a confirmat inițiativa: „A fost o acţiune informală la care statele membre s-au putut ralia pe bază de voluntariat”, relatează Digi24. Ameninţările cu sancţiuni „se înscriu într-o tendinţă mai largă, una îngrijorătoare”, a explicat aceasta, făcând referire la declarația Înaltului Reprezentant Josep Borrell, în care atragea atenția că același tipar este aplicat și în cazul Cubei, Iranului, Curții Penale Internaționale sau proiectului energetic Turkstream dezvoltat de Rusia în cooperare cu Turcia. 

Potrivit POLITICO, inițiativa pentru un răspuns coordonat a început în urmă cu trei săptămâni în rândul unui număr mic de țări din UE, dar în ultimele două săptămâni, majoritatea statelor membre din UE au adoptat aceeași poziție, au declarat oficialii germani. Totuși, trei state membre au refuzat să se ralieze la acest demers.

Reprezentanța Poloniei la UE a confirmat ca țara a fost unul dintre cele trei state, poziție justficată de faptul că Polonia consideră Nord Stream 2  o ameninţare la adresa securităţii energetice a Europei, însă nu se cunoaște încă care ar fi celelalte două țări.

Citiți și Nord Stream 2: Polonia amendează Gazprom cu 57 milioane de dolari din cauza lipsei de transparență privind lucrările de construcție a gazoductului

Cu toate acestea, Washingtonul și-ar fi exprimat surpriza față de numărul mare de țări participante la demers, au adăugat oficialii. Ulterior, Ambasada SUA din Germania a replicat la nota de protest, avertizând că nu va accepta dominaţia energetică a Rusiei în Europa, conform publicaţiei Frankfurter Allgemeine Zeitung, citată de Digi24.

La rândul său, Departamentul de Stat american a explicat, potrivit agenţiei Bloomberg, că „poziţia SUA are rolul limitării activităţilor negative exercitate de Rusia”. „Continuăm colaborarea cu partenerii noştri europeni pentru a le clarifca faptul că proiectul Nord Stream 2 permite Rusiei să utilizeze resursele energetice ca armă politică în Europa şi să submineze securitatea Ucrainei”, a mai transmis Departamentul de Stat de la Washington.

Amintim că Secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, amenința la 15 iulie cu noi sancțiuni americane companiile implicate în construcția gazoductului Nord Stream 2, în încercarea de a opri finalizarea conductei pe care Rusia o construiește spre Germania, precum și companiile energetice implicate în alte proiecte de energie dezvoltate de Rusia.

Totodată, Pompeo a anunțat că administrația Trump plasează acum Nord Stream 2 sub incidența „Legii privind contracararea adversarilor Americii prin sancțiuni”, o lege separată care permite impunerea de sancțiuni asupra persoanelor sau entităților care efectuează anumite investiții sau care se angajează în alte activități în ceea ce privește conductele de export de energie din Rusia.

UE, Rusia și Germania au denunţat în mod repetat ingerinţa Statelor Unite în politica energetică europeană și în dezvoltarea economiei altor state. Recent, Germania a condamnat din nou intenția Statelor Unite de a aplica noi sancțiuni privind gazoductul Nord Stream 2 acuzând SUA de „ingerință în securitatea energetică europeană și în suveranitatea Uniunii Europene”.

Mai mult, ministrul german de externe Heiko Maas, declara marți pentru presa rusă, înaintea unei vizite la Moscova, că situația din jurul construirii gazoductului Nord Stream 2 reprezintă o problemă de suveranitate energetică europeană. Maas a subliniat cu această ocazie că politica energetică a Europei este decisă în capitalele europene și la Bruxelles și, prin urmare, Germania respinge ferm sancțiunile extrateritoriale ale SUA.

Citiți și Heiko Maas critică sancțiunile SUA împotriva Nord Stream 2 în presa rusă: Politica energetică a Europei este decisă în capitalele Europei și la Bruxelles

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

Directorul FBI: Rusia bate ”toba dezinformării” pentru a submina campania candidatului democrat Joe Biden și încrederea americanilor în procesul electoral

Published

on

© Joe Biden/ Facebook

Rusia ”interferează” în alegerile prezidențiale din SUA din acest an prin utilizarea ”zgomotului de tobe al dezinformării”, care îl vizează pe candidatul democrat Joe Biden, a avertizat joi directul FBI, Christopher Wray. De asemenea, Rusia încearcă, în plus, să submineze, cu această ocazie, încrederea americanilor în procesul electoral, anunță Reuters, citat de Agerpres.

În cadrul unei audieri în Comisia pentru securitate internă din Camera Reprezentanților, unde Partidul Democrat deține majoritatea, șeful Biroului Federal de Investigații a spus că Moscova încearcă de asemenea să submineze ceea ce consideră că ar fi establishmentul antirusesc în SUA.

Declarația oficialului american aparte în contextul în care, la data de 7 august, directorul Centrului național de contraspionaj și securitate, avertiza că Rusia, China și Iranul vor încerca să se amestece în alegerile prezidențiale organizate în prima zi de marți a lunii noiembrie, adică pe data de 3 noiembrie.

La aceste afirmații se adaugă recenta dezvăluire a Microsoft Corp, care informa la 11 septembrie că a detectat atacuri cibernetice din Rusia şi China care vizau persoane şi organizaţii politice legate de pregătirile pentru alegerile prezidenţiale din SUA.

Hackeri au vizat echipele de campanie ale preşedintelui republican Donald Trump şi ale candidatului democrat Joe Biden, a precizat Microsoft la acela moment pe blogul său, precizând că a detectat 200 de atacuri legate de grupuri de hackeri ruşi.

Numeroase analize ale agenţiilor de informaţii americane au conchis că Rusia a acţionat pentru a stimula campania din 2016 a preşedintelui Donald Trump şi a o submina pe cea a rivalei sale Hillary Clinton. Trump a respins mult timp această acuzaţie, iar Rusia a negat orice implicare.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Emmanuel Macron i-a solicitat lui Vladimir Putin clarificări cu privire la ”tentativa de asasinare” a opozantului rus Aleksei Navalnîi: Este imperios să se facă lumină, fără întârziere

Published

on

©Kremlin.ru

Președintele francez Emmanuel Macron i-a solicitat omologului rus Vladimir Puțin să facă urgent lumină în cazul ”tentativei de asasinare” a opozantului rus Aleksei Navalnîi, informează France24 și The Moscow Times.

În cadrul unei convorbiri telefonice, liderul de la Palatul Elysee i-a precizat președintelui Puțin că ”este imperios să se facă lumină, fără întârziere, asupra circumstanțelor acestei tentative de asasinat” în vederea identificării ”celor responsabili”, precizează Administrația Prezidențială franceză. ”Este necesară o clarificare din partea Rusiei, în cadrul unei anchete credibile şi transparente”, i-a spus Emmanuel Macron lui Vladimir Putin, conform cotidianului Le Figaro, citat de TVR

În plus, Macron i-a adus la cunoștință liderului de la Kremlin că investigațiile Franței au confirmat că opozantul rus, Aleksei Navalnîi, a fost otrăvit cu agentul neurotoxic Noviciok.

Tot luni, guvernul german a confirmat că două laboratoare din Franța și Suedia au confirmat rezultatele inițiale din Germania, potrivit Reuters și DPA, citat de Agerpres.

”Facem din nou apel către Rusia să dea explicaţii cu privire la evenimente. De asemenea, suntem în strâns contact cu partenerii noştri europeni pentru următorii paşi”, a adăugat Seibert, amintind că această otrăvire constituie ”o gravă încălcare” a Convenţiei privind Armele Chimice.

Săptămâna trecută, secretarul de stat american, Mike Pompeo, a precizat că otrăvirea opozantului rus, Aleksei Navalnîi, a fost probabil orchestrată de ”înalți oficiali” din cadrul guvernului rus.

”Când oamenii văd eforturile făcute pentru a otrăvi un disident şi recunosc că există şanse mari ca aceasta să vină de la înalţi oficiali ruşi, cred că nu este bine pentru poporul rus”, a declarat secretarul de stat al SUA.

”Acesta este un lucru pe care îl vom analiza, evalua şi ne vom asigura că facem ceea ce trebuie să facem pentru a reduce probabilităţile ca aşa ceva să se întâmple din nou”, a explicat Mike Pompeo.

De altfel, miniștrii de externe ai statelor membre G7 au condamnat ferm otrăvirea opozantului rus Aleksei Navalnîi și au solicitat Rusiei, care a fost exclusă din acest format ca urmare a anexării ilegale a peninsulei ucrainene Crimeea, să aducă ”făptașii” în ”fața justiției”.

În ultimul an, Franța a dus o politică de reapropiere față de Rusia, urmărind progrese în stingerea conflictului din estul Ucrainei, fiind parte a Formatului Normandia, o strategie care a ridicat semne de întrebare în rândul aliaților din cadrul UE.

Cu toate acestea, analiștii subliniază că prin această otrăvire a opozantului rus Navalnîi, care se află în cotinuare în Berlin sub tratament medical după ce i s-a făcut rău în timp ce se deplasa de la Tomsk la Moscova, a afectat puternic legăturile pe axa Paris-Moscova.

Încă de la început Franța a adoptat un ton ferm, solicitând Rusiei să explice circumstanțele în care au avut loc acest eveniment.

Amintim că opozantul rus Alexei Navalnîi unul dintre cei mai vehemenţi critici ai Kremlinului, se deplasa de la Tomsk la Moscova cu avionul când i s-a făcut rău. Avionul a trebuit să aterizeze de urgenţă la Omsk, în vestul Siberiei. Opozantul a fost internat la spital, plasat la reanimare şi conectat la un aparat de ventilare pulmonară.

În urma insistențelor apropiaților acestuia, Comisiei Europene și disponibilității, din partea Germaniei, de a-l trata, Navalnîi a fost transferat la un spital din Berlin pentru a primi îngrijiri medicale. Recent, acesta a ieșit din comă indusă iar starea sa este stabilă.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Serbia renunță la exercițiile militare cu Rusia din Belarus, fiind nevoită să pună în balanță perspectiva aderării la UE

Published

on

© European Union

Serbia a fost nevoită să renunțe la exercițiile militare prevăzute împreună cu Belarus și Rusia după ce Uniunea Europeană i-ar fi amintit de aspirațiile privind apartenența la blocul european, a anunţat miercuri ministrul sârb al apărării, Aleksandar Vulin, relatează AFP, preluat de Agerpres.

„Ni s-a cerut, cu preţul unui abandon al viitorului nostru european, să renunţăm la exerciţiile militare prevăzute să aibă loc împreună cu Belarus”, a declarat ministrul.

Exercițiile „Fraternității slave 2020” au fost programate să înceapă joi, 10 septembrie, și să se desfășoare până marți, 15 septembrie la poligonul de antrenament Brestsky de lângă orașul Brest, situat la granița de vest a țării cu Polonia.

Serbia este neutră din punct de vedere militar și dorește aderarea la Uniunea Europeană, dar întreține legături strânse cu Rusia.

Antrenamentul trilateral anual între Belarus, Rusia și Serbia a alternat între cele trei țări participante de la implementarea acestuia în 2015, însă miercuri, Ministerul Sârb al Apărării a fost nevoit să-și anuleze participarea în ultimul minut, invocând „presiunea teribilă și nemeritată din partea Uniunii Europene” care a împins Belgradul să suspende toate exercițiile militare cu partenerii pentru următoarele șase luni.

Exercițiile „Fraternității Slave” din acest an vor avea loc într-un moment dificil pentru Belarus, întrucât protestele în masă continuă în țară ca răspuns la acuzațiile potrivit cărora ultimele alegeri, în urma cărora Aleksandr Lukashenko a câștigat un al șaselea mandat prezidențial, ar fi fost fraudate. 

Amintim că Serbia a fost complimentată în august de ambasadorii occidentali atunci când a susţinut o declaraţie a UE care critica alegerile prezidenţiale controversate din Belarus.

Exercițiile „Fraternității Slave” au avut loc în format trilateral pentru prima dată în Rusia, în 2015. În noiembrie 2016, Serbia a  fost țara carea le-a găzduit, iar Belarus a făcut-o în 2017. În 2018, exercițiile au avut loc din nou în Rusia.

Continue Reading

Facebook

POLITICĂ14 hours ago

Klaus Iohannis avertizează: Dacă majorarea pensiilor cu 40% intră în vigoare, România va pierde 3 miliarde de euro fonduri europene. Este un scenariu de groază

PARLAMENTUL EUROPEAN15 hours ago

Deputații europeni solicită măsuri pentru reducerea decalajului digital în educație: Egalitatea de șanse trebuie să fie în centrul politicii de educație a UE

MAREA BRITANIE15 hours ago

Negociatorul-șef al UE Michel Barnier: Uniunea Europeană este hotărâtă să ajungă la un acord comercial cu Regatul Unit, dar va fi fermă

INTERNAȚIONAL15 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, convorbire telefonică cu omologul din Arabia Saudită pentru extinderea dialogului politico-diplomatic și a relațiilor sectoriale

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Comisia Europeană: Raportul european privind drogurile 2020 arată că infractorii amenință sănătatea și securitatea celor care trăiesc în Europa

U.E.17 hours ago

Migrație: Comisia Europeană înființează un grup de lucru însărcinat cu rezolvarea situației de pe insula elenă Lesbos

Dan Motreanu17 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu solicită CE mai multă transparență pentru comisioanele pe care le plătesc românii din străinătate atunci când transferă bani în România

INTERNAȚIONAL18 hours ago

Studiu: Un Brexit fără un acord comercial va fi de trei ori mai scump pe termen lung decât pandemia de coronavirus pentru Regatul Unit

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Ursula von der Leyen, despre noua politică de migrație și azil a UE: Reflectă un echilibru între responsabilitate și solidaritate în rândul statelor membre

JUSTIȚIE19 hours ago

Avocatul general al CJUE: Înființarea Secției Speciale în România încalcă legislația UE. Rapoartele MCV nu sunt obligatorii, dar trebuie luate în considerare

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA7 days ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

U.E.1 week ago

Grecia: Președintele Consiliului European îndeamnă statele membre să se mobilizeze pentru primirea de migranți după incendiul din tabăra Moria

U.E.2 weeks ago

Statele membre din sudul UE susțin îndemnul Franței la sancțiuni economice suplimentare împotriva Turciei

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, amendament care prevede alocarea a 10% din planurile de redresare economică ale statelor din UE pentru măsuri care vizează tinerii

Advertisement
Advertisement

Trending