Connect with us

RUSIA

Nord Stream 2: Un tribunal din Germania obligă Rusia să împartă gazoductul cu concurenții din Europa pentru a limita monopolul energetic

Published

on

© Kremlin

Rusia va trebui să împartă controlul asupra noului său gazoduct Nord Stream 2 către Germania, în conformitate cu normele antitrust ale Uniunii Europene, în urma unei hotărâri judecătorești luate de un tribunal din Düsseldorf.

Gazprom, furnizorul rus de gaze naturale care deține gazoductul, va trebui să cedeze gestionarea zilnică a operațiunilor sale unei terțe părți independente, în conformitate cu legislația UE menită să limiteze monopolurile energetice, a declarat miercuri (25 august) un tribunal german din Düsseldorf, informează EU Observer.

De asemenea, Gazprom va trebui să scoată la licitație jumătate din capacitatea sa pentru a fi utilizată de concurenții din Europa, potrivit hotărârii judecătorești.

Această decizie judecătorească este în conformitate cu noua directivă europeană privind gazele naturale, negociată de președinția română a Consiliului Uniunii Europene în anul 2019 și care a intrat în vigoare în același an. Directiva a scutit conductele existente, însă ea se aplică celor noi.

Noile reguli prevăd că ”principiile legislației UE în materie de energie vor fi aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe”. Practic, scopul modificării propuse a Directivei privind gazele naturale este de a se asigura faptul că liniilor de transport al gazelor dintre un stat membru și o țară terță li se aplică normele care reglementează piața internă a UE a gazelor naturale. 

Consorțiul Nord Stream 2, deținut de Gazprom, a susținut că gazoductul său este “finalizat”, deoarece finanțarea de 10 miliarde de euro pentru acesta era deja în vigoare până atunci. Dar, având în vedere că aproximativ 15 km din cei 1.230 km de conductă mai trebuie să fie instalați în Marea Baltică, tribunalul din Düsseldorf a respins solicitarea consorțiului.

“Conducta nu a fost construită complet și, prin urmare, nu a fost finalizată în conformitate cu legea”, a declarat miercuri tribunalul într-o declarație.

“Pe baza cadrului legal aplicabil la acel moment, compania a făcut investiții în valoare de miliarde de euro cu mult înainte ca Comisia Europeană să își anunțe planul de modificare [a legislației UE privind energia]”, a precizat Nord Stream 2.

Iar hotărârea de la Düsseldorf “demonstrează impactul discriminatoriu al directivei UE modificate privind gazele naturale”, a adăugat aceasta.

Gazprom poate face apel la verdictul de la Düsseldorf la Curtea Supremă din Germania.

Decizia tribunalului din Düsseldorf vine în contextul în care gazoductul Nord Stream 2 a primit și undă verde politică transatlantică pentru a fi finalizat, după ce Statele Unite și Germania au ajuns la 22 iulie la un acord privind gazoductul Nord Stream 2, Berlinul asumându-și obligația de a impune sancțiuni Rusiei în cazul în care Moscova va amenința securitatea energetică a vecinilor săi și a aliaților SUA din Europa.

Acordul respectiv, asemenea directivei europene a gazului, reprezintă instrumente prin care europenii și americanii caută să se asigure că Moscova nu va putea utiliza gazoductului ca o “armă geopolitică”, sporind monopolul european de gazul rusesc și vulnerabilitățile de securitate energetică.

Decizia tribunalului din Düsseldorf poate reprezenta și o victorie pentru Ucraina, atât Kievul, cât și capitalele occidentale urmărind ca Ucraina să rămână o țară de tranzit a gazului rusesc către Europa. Această hotărâre urmează și vizitelor pe care Angela Merkel, cancelarul german aflat pe finalul carierei sale politice, le-a întreprins săptămâna trecută la Moscova și la Kiev pentru întrevederi cu președinții Vladimir Putin și Volodimir Zelenski.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Unitatea pentru combaterea dezinformării din cadrul SEAE avertizează: Kremlinul continuă să desfășoare campanii de dezinformare privind lupta împotriva COVID-19

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Timp de mai bine de 20 de luni, de la sfârșitul lunii ianuarie 2020, pandemia de COVID-19 a fost unul dintre subiectele principale în fluxul de dezinformare al Kremlinului, a avertizat joi unitatea pentru combaterea dezinformării East Stratcom din cadrul Serviciul European de Acțiune Externă. 

Potrivit comunicatului East Stratcom, prima dezinformare a fost publicată de un post de stat rusesc cu câteva luni înainte ca Organizația Mondială a Sănătății să declare epidemia drept pandemie. Știrea susținea că virusul fusese conceput artificial în laboratoarele NATO. De atunci, au fost răspândite informații conform cărora virusul afectează doar persoanele asiatice sau că virusul este conceput pentru a crea o „Nouă Ordine Mondială”.

COVID-19 continuă să fie un subiect popular pentru producătorii de dezinformare. Unitatea pentru combaterea dezinformării a documentat săptămâna aceasta mai multe cazuri de răspândire a minciunilor despre vaccinul anti-COVID-19 – „un atac biochimic asupra umanității din partea globaliștilor” sau „vaccinurile sunt inutile”.

„Pe parcursul istoriei COVID-19 am văzut cum accentul s-a mutat de la virusul propriu-zis la vaccinuri și măsuri de combatere a bolii. În acest context, se remarcă o publicație – Geopolitica.ru. Site-ul este reprezentat cu peste 250 de cazuri în baza de date EUvsDisinfo privind dezinformarea. Geopolitica.ru a oferit o platformă pentru cei care se opun vaccinări și pentru adepții teoriei conspirației încă de la începutul pandemiei. Un an și jumătate mai târziu, Geopolitica continuă să răspândească știri false în mai multe limbi cu privire la virus și la eforturile de combatere. Afirmația privind inutilitatea vaccinului este repetată în italiană, în spaniolă, în engleză, în olandeză și în rusă”, se arată în comunicatul citat. 

În prezent, lumea are acces la mai multe vaccinuri anti-COVID-19 de mai bine de un an, Rusia fiind prima țară care a declarat că are un vaccin disponibil. La sfârșitul anului 2020 și la începutul anului 2021 au început campanii pe scară largă de vaccinare în mai multe țări, iar situația s-a schimbat rapid, 49% din populația mondială fiind acum cel puțin parțial vaccinată.

Rusia este o țară cu un nivel ridicat de reticență în ceea ce privește vaccinarea și, în prezent, cu cel mai mare număr de decese din lume, având peste 1.000 de cazuri pe zi. Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, a declarat la începutul pandemiei că dezinformarea poate ucide. „Acest lucru ar trebui reținut atunci când vedem că mass-media de la Kremlin continuă să răspândească minciuni cu privire la COVID-19 și la vaccinuri, chiar și în timp ce numărul de decese în Rusia crește vertiginos”, avertizează East Stratcom.

Citiți și: Șeful diplomației UE solicită un mandat mai larg pentru combaterea dezinformării dincolo de Rusia

În ceea ce privește România, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat luni că, în ritmul actual, țara noastră va avea abia în 2 ani și jumătate 70% din populație vaccinată anti-COVID. Pentru a evita acest scenariu, OMS a arătat că este nevoie de soluții adaptate și bazate pe dovezi pentru ca vaccinurile care salvează vieți să ajungă la persoanele cele mai vulnerabile de a dezvolta forme grave de boală și cu risc de deces. 

Vaccinarea în populația generală în România este scăzută și stagneazăfiind sub media generală a vaccinării regionale. Vaccinarea este mai mică decât se aștepta la grupurile prioritare vulnerabile (> 80 de ani). Potrivit datelor oficiale ale CNCAV, acoperirea vaccinală la 5 octombrie era de 31,2% în mediul urban (33,03% în municipii) și de doar 16,31% în mediul rural. Media de vaccinare cu ambele doze la nivelul UE/SEE era la 18 octombrie de 74,1%, potrivit datelor Centrului European pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (ECDC).

Barometrul Securității Naționale din octombrie 2021 arată că în general 12,8% din români nu cred în vaccinare; 21,8% nu au o problemă cu vaccinarea în general, dar nu au încredere în vaccinarea împotriva COVID-19; 23,3% nu sunt nici convinși, nici nu sunt împotrivă deocamdată; 32,3% cred că este bine să ne vaccinăm; iar 9,6% cred că vaccinarea împotriva COVID-19 ar trebui să fie obligatorie pentru adulții care nu au contraindicații medicale.

Obiectivul României este de a vaccina 2 milioane de persoane împotriva COVID-19 (prima doză) până la sfârșitul acestui an (45% din populație) și 70% din populație până în primul trimestru al anului 2022. Totuși, modelarea OMS arată că, dacă se menține ritmul de vaccinare din ultimele 6 săptămâni și strategiile de vaccinare în vigoare, România va ajunge în aproximativ 7 luni la o acoperire vaccinală de 40% pentru populația totală și în aproximativ 31 de luni la o acoperire de 70%.

Continue Reading

NATO

Serghei Lavrov anunță că Rusia suspendă misiunea sa la NATO și misiunea Alianței la Moscova: Condiţiile de bază pentru conlucrare nu mai sunt întrunite

Published

on

© mid.ru

Rusia a anunţat luni suspendarea misiunii sale de reprezentare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) şi a misiunii NATO la Moscova, după ce Alianţa Nord-Atlantică a retras acreditarea a opt membri ai misiunii ruse la sediul Alianţei, acuzaţi de spionaj, informează AFP.

“În urma unor măsuri luate de NATO, condiţiile de bază pentru conlucrare nu mai sunt întrunite”, a declarat ministrul afacerilor externe rus Serghei Lavrov, precizând că aceste decizii vor intra în vigoare pe 1 noiembrie, relatează Agerpres.

Mai exact, Rusia va suspenda pe termen nedefinit misiunea sa la Bruxelles de pe lângă alianţa nord-atlantică, precum şi misiunea NATO găzduită de ambasada Belgiei la Moscova. Aceasta din urmă are rolul de a asigura legătura între Alianţa Nord-Atlantică şi Ministerul Apărării al Federaţiei Ruse.

De asemenea, Lavrov a anunţat că “se pune capăt activităţii biroului de informaţii al NATO”. Acesta din urmă este definit de Alianţă ca având misiunea de “a îmbunătăţi cunoaşterea şi înţelegerea mutuale”.

Aceste anunţuri intervin după noi acuzaţii de spionaj.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a confirmat la începutul lunii octombrie că Alianța Nord-Atlantică a retras acreditarea a opt membri ai misiunii permanente al Rusiei pe lângă organizația nord-atlantică, subliniind că aceștia “erau ofițeri de informații ruși nedeclarați”.

Înaltul oficial aliat a asigurat că această decizie nu este legată de niciun eveniment anume, ci bazată pe o creștere a activității rusești rău intenționate.

“Relația dintre NATO și Rusia se află la cel mai scăzut nivel de la sfârșitul Războiului Rece. Și asta din cauza comportamentului rusesc”, a spus Stoltenberg, după o reuniune a consilierilor pe probleme de securitate națională ai țărilor aliate.

“Decizia de a retrage acreditarea a 8 membri ai delegației ruse la NATO a fost luată pe baza unor informații, a fost luată pentru că aceștia sunt ofițeri de informații ruși nedeclarați. Și am văzut o creștere a activităților maligne rusești, cel puțin în Europa și, prin urmare, trebuie să acționăm”, a explicat acesta.

Alianţa Nord-Atlantică a luat o decizie similară în 2018, atunci când a expulzat şapte diplomaţi ca răspuns la atacul cu Noviciok, un agent neurotoxic, asupra fostului spion rus Serghei Skripal şi fiicei sale la Salisbury, în Marea Britanie. În plus, NATO a respins trei solicitări de acreditare şi a redus mărimea delegaţiei ruse la 20 de membri.

Continue Reading

RUSIA

Vladimir Putin și-a exprimat interesul pentru continuarea discuțiilor privind problema ucraineană, în format Normandia, într-o convorbire telefonică cu Angela Merkel și Emmanuel Macron

Published

on

©️ Bundesregierung/Kugler

Președintele rus Vladimir Putin, cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron au discutat despre problema ucraineană în cadrul unei convorbiri telefonice, a anunțat luni Kremlinul într-un comunicat.

„S-a discutat în detaliu despre impasul îngrijorător în efortul de a pune capăt conflictului intern din Ucraina, cei trei lideri remarcând importanța implementării acordurilor de la Minsk din 2015 ca singura bază posibilă pentru o soluționare”, se arată în declarație. „De asemenea, a fost exprimat interesul pentru coordonarea în continuare a eforturilor în formatul Normandia al Rusiei, Germaniei și Franței”, mai precizează sursa citată.

Vladimir Putin consideră că autoritățile de la Kiev „refuză să își onoreze angajamentele asumate în cadrul acordurilor de la Minsk și al acordurilor încheiate la summiturile anterioare din Normandia, inclusiv la cel de la Paris (la 9 decembrie 2019)”.

Având în vedere dificultatea soluționării conflictului din sud-estul Ucrainei, liderii și-au însărcinat consilierii politici și ministerele de externe să intensifice contactele și să lucreze în formatul Normandia Patru, având ca rezultat o reuniune la nivel de miniștri de externe în acest cadru. De asemenea, liderii au convenit să continue să utilizeze diferite canale pentru a evalua condițiile pentru convocarea unui alt summit Normandia, dacă va fi necesar.

În timpul convorbirii au fost discutate și alte chestiuni internaționale, inclusiv eforturile de combatere a terorismului pe continentul african.

Din 2014, Ucraina este în război cu separatiştii pro-ruşi din estul ţării, care sunt susţinuti de Rusia, conform Kievului şi statelor occidentale. Conflictul s-a soldat cu peste 13.000 de morţi.

Formatul „Normandia” se află în impas de ani de zile, toate părţile respingând responsabilitatea acestui eşec.

În aprilie, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut apel la organizarea un summit în patru în contextul înregistrării unei creşteri a confruntărilor în estul ţării de la începutul anului, potrivit Agerpres.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ROMÂNIA25 mins ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

U.E.1 hour ago

Comisia Europeană stabilește portofoliul celor mai promițătoare 10 mijloace terapeutice împotriva COVID-19

U.E.1 hour ago

Premierul Poloniei acuză UE că are ”un pistol îndreptat spre tâmpla” țării sale: Ne vom apăra drepturile cu toate armele de care dispunem

ROMÂNIA2 hours ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO2 hours ago

Premierul desemnat și ministrul apărării Nicolae Ciucă, de Ziua Armatei României: Vom continua să întărim rolul României de pol de stabilitate în regiunea Mării Negre

Marian-Jean Marinescu3 hours ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia de mai multă transparență din partea CE privind vaccinurile: Va creștere încrederea oamenilor că vaccinarea este cea mai sigură măsură de protecție

U.E.3 hours ago

Charles Michel a încurajat din nou comunitatea globală să susțină un tratat internațional privind pandemiile în cadrul Summitului Mondial al Sănătății

Daniel Buda4 hours ago

Comisia de anchetă privind protecția animalelor în timpul transportului din Parlamentul European va dezbate două proiecte al căror raportor este eurodeputatul Daniel Buda

POLITICĂ4 hours ago

Ziua Armatei României. Cristian Diaconescu: România respectată este o țară care elogiază eroii și faptele lor de curaj pentru apărarea țării

U.E.4 hours ago

Viktor Orban acuză UE și SUA de amestec în politica internă a Ungariei pentru ca el să piardă alegerile din 2022: Este timpul să înțeleagă că nici măcar comuniștii nu ne-au putut învinge

ROMÂNIA25 mins ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA2 hours ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO3 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ4 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu4 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi4 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi4 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi5 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO5 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

Team2Share

Trending