Negocierea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, finalizarea Brexit-ului, consolidarea valorilor europene și definirea viitorului Uniunii Europene, se numără printre principalele așteptări pe care eurodeputații români legate de prima președinție a României la Consiliul UE, care a debutat marți, 1 ianuarie 2019, la 12 ani de la aderarea țării la Uniunea Europeană.

Într-un comunicat al Parlamentului European, eurodeputații români au scos în evidență câteva teme care ar trebui abordate pe durata președinției române a Consiliului UE.

Marian-Jean Marinescu: ”Bugetul multianual este marele test al României”

FOTO: European Parliament

„Președinția României se suprapune cu o agendă europeană cu mize mari, precum migrația, Brexit, cadrul financiar multianual şi desigur, redefinirea viitorului Uniunii Europene, în urma summit-ului de la Sibiu. Din perspectiva mea, negocierea bugetului multianual pentru exercițiul financiar 2021-2027 este marele test atât al României, cât şi al UE, pentru că redefinirea viitorului comunității europene are nevoie de transpunerea concretă în politici și în finanțarea acestora. De aceea, aștept putere de negociere din partea președinției române astfel încât să asigure ajungerea la un consens asupra bugetului între toate statele membre. Uniunea Europeană funcționează prin negociere şi consens, iar când vorbim despre bugetul multianual aceste două mecanisme sunt aduse la maximul potențialului lor”,  a spus Marian-Jean Marinescu, vicepreședinte al grupului PPE.

Victor Boștinaru: ”Vor trebui definite direcțiile privitoare la politica europeană de apărare”

Victor Boștinaru, vicepreședintele grupului S&D, a afirmat că se așteaptă ”să se convină asupra unei viziuni pentru Europa care să excludă două viteze, mai multe viteze și elementele de tensiune care pot să dăuneze proiectului european. De aceea, vreau să cred că summit-ul de la Sibiu va consfinți o viziune în care solidaritatea și unitatea să prevaleze”.

”Mă aștept ca acest summit să binecuvânteze acordul referitor la buget. Este previzibil ca acordul privind Brexit să fie confirmat la summit-ul de la Sibiu. Tot aici ar trebui luată o decizie majoră privind reafirmarea politicii de extindere către Balcanii de Vest și redefinirea cu elemente mai pragmatice a parteneriatului estic. Cred că în timpul președinției românești vor trebui să fie definite riguros direcțiile privitoare la politica europeană de apărare”, a mai spus acesta.

Laurențiu Rebega: ”Ar fi grozav dacă România ar relansa proiectele politicii de coeziune”

„Îmi doresc, în primul rând, o gestionare activă și inteligentă a trei subiecte principale: cadrul financiar multianual, problemele legate de Brexit și alegerile europene din mai. În plus, ar fi grozav dacă România ar relansa proiectele politicii de coeziune, ceea ce ar relansa și speranțele și încrederea tuturor cetățenilor în Uniunea Europeană”, a punctat și Laurențiu Rebega, membru din grupul CRE.

Norica Nicolai:  ”Sper că rolul României va consolida valorile pro-europene”

Norica Nicolai, vicepreședintă al grupului ALDE, consideră că „prima președinție rotativă a Consiliului asigurată de România intervine, din păcate, într-o perioadă dificilă pentru Uniunea Europeană și pentru țara mea. Cele două dosare, Brexitul și bugetul multianual al Uniunii, vor marca viitorul Uniunii Europene. În contextul unei creșteri a populismului și extremismului în interiorul Uniunii, sper că rolul României va consolida valorile pro-europene, astfel încât summitul UE de la Sibiu din 9 mai să fie un eveniment care să medieze dorința tuturor statelor membre de a consolida UE. Eu am încredere în capacitatea României de a gestiona această președinție și voi sprijinii politic eforturile depuse în finalizarea adoptării legislației”.

Citiți și 1 ianuarie 2019: România a preluat, la 12 ani de la aderare, președinția Consiliului Uniunii Europene, un pariu major sinonim cu probarea aspirației că putem fi parte a nucleului dur al UE

Pe durata mandatului de șase luni, România își propune să stimuleze creșterea economică a UE, să îmbunătățească nivelul de competitivitate și să consolideze securitatea internă. De asemenea, guvernul român se va concentra asupra promovării valorilor europene comune, precum democrația, libertatea și respectarea drepturilor omului, atât în UE, cât și dincolo de granițele sale. O altă prioritate a României va fi combaterea rasismului, a xenofobiei, a antisemitismului, a intoleranței și a populismului.

În plus, printre temele care vor fi dezbătute la nivel european pe durata președinției române a Consiliului UE se numără negocierile privind bugetul pe termen lung al UE și Brexit.

Pe 9 mai, la Sibiu, România va găzdui un summit informal al Consiliului European în cadrul căruia liderii statelor membre vor discuta despre planurile privind viitorul UE. Aceasta va fi prima lor întâlnire după retragerea Marii Britanii din UE și ultima înainte de alegerile europene care vor avea loc în perioada 23-26 mai.

.

Situația pescuitului din Marea Neagră este tema dezbaterii pe care europarlamentarul Norica Nicolai (ALDE), membră a Comisiei de Pescuit din legislativul european, o organizează sâmbătă, 27 octombrie 2018, în incinta Hotelului Ramada din Constanța. Evenimentul propune tuturor celor interesați de acest subiect o discuție cu privire la situația din acest moment a industriei de pescuit, modul în care aceasta a evoluat în ultimii ani și predicțiile specialiștilor cu privire la viitoarea dezvoltare a acestui sector economic în contextul noului exercițiu bugetar european multianual.

„Având în vedere importanța economică, socială și culturală pe care o are pescuitul pentru comunitățile românești de la Marea Neagră, este primordial să fie cunoscute, discutate și căutate soluții în zona fondurilor europene, să se știe mai exact informațiile corecte cu privire la cofinanțare, limitările de ordin legislativ și birocratic cu care ne confruntăm în România și, nu în ultimul rând, cotele de pescuit aplicate țării noastre”, a explicat Norica Nicolai motivele pentru care a decis să inițieze acest proiect.

Pentru a atinge toate aceste subiecte și pentru a crea un dialog între toate părțile implicate, au fost invitați să ia cuvântul: doamna Pinelopi Belekou de la Comisia Europeană – DG MARE, reprezentantul din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, reprezentantul din partea Ministerul Mediului și Schimbării Climatice, Autoritatea Națională pentru Pescuit și Acvacultură prin vocea domnului Sorinel Țăranu, directorul Gărzii de Coastă – domnul Laurențiu Cristian Cicu, domnul Guvernator al Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării Mălin-Matei Mușetescu, domnul Laurențiu Mirea președintele Federației Organizațiilor de pescari de la Marea Neagră, domnul Marian Sorinel Mănăilă președinte al Consiliului Consultativ pentru Marea Neagră și domnul Simion Nicolaev directorul general al Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină ”Grigore Antipa” Constanța.

De asemenea, în sală se vor afla mai mulți reprezentanți ai autorităților locale și județene, dar și parlamentari români implicați în comisiile de specialitate ale Parlamentului României. În urma prezentărilor susținute, programul evenimentului propune o sesiune prelungită de întrebări și răspunsuri pentru a oferi posibilitatea celor prezenți de a discuta direct cu reprezentanții acestor instituții și a ridica problemele reale cu care se confruntă pe teren.

.

Comisia Europeană (CE) şi preşedintele ei, Jean-Claude Juncker, doresc ridicarea MCV-ului în privinţa României, în contextul în care ţara noastră va trebui să aibă o poziţie de putere în negocierea Brexit-ului cu Marea Britanie, din 2019, când va prelua preşedinţia rotativă a Consiliului UE, a declarat, sâmbătă, europarlamentarul Norica Nicolai (ALDE).

”Vă pot spune că actuala Comisie Europeană şi preşedintele Junker îşi doresc ridicarea MCV pentru că rolul României, în 2019, este foarte important, pentru că la masa negocierilor pe Brexit vor sta Comisia Europeană, Marea Britanie şi preşedinţia rotativă. Or, să ai o ţară cu o astfel de etichetare, de corupţie, îşi creează dificultăţi în negociere şi nu este deloc uşor să negociezi cu Marea Britanie, care ştiţi cât de vehement se opune pe anumite capitole pe care noi le dorim să fie corect reglementate – libera circulaţie a persoanelor şi piaţa unică în care România are mari interese şi din care cred că vom ieşi uşor şifonaţi, pentru că noi avem un excendent de balanţă comercială cu Marea Britanie de un milliard de euro şi nu e uşor să pierdem acest avantaj competitiv la exportul produselor româneşti pe piaţa britanică”, a arătat Norica Nicolai, citată de Agerpres.

Totodată, ea a anunţat că a solicitat la Bruxelles, împreună cu europarlamentarul Mircea Diaconu, organizarea unei dezbateri în Parlamentul European pe tema conduitei Comisiei Europene în raport cu statele membre privind mecanismele Justiţiei.

Cel mai recent raport MCV a fost publicat pe 15 noiembrie 2017, iar în cazul României, experții Comisiei Europene au recomandat Guvernului să evite regresul pentru a putea finaliza MCV până în anul 2019.

.