Negocierea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, finalizarea Brexit-ului, consolidarea valorilor europene și definirea viitorului Uniunii Europene, se numără printre principalele așteptări pe care eurodeputații români legate de prima președinție a României la Consiliul UE, care a debutat marți, 1 ianuarie 2019, la 12 ani de la aderarea țării la Uniunea Europeană.
Într-un comunicat al Parlamentului European, eurodeputații români au scos în evidență câteva teme care ar trebui abordate pe durata președinției române a Consiliului UE.
Marian-Jean Marinescu: ”Bugetul multianual este marele test al României”

FOTO: European Parliament
„Președinția României se suprapune cu o agendă europeană cu mize mari, precum migrația, Brexit, cadrul financiar multianual şi desigur, redefinirea viitorului Uniunii Europene, în urma summit-ului de la Sibiu. Din perspectiva mea, negocierea bugetului multianual pentru exercițiul financiar 2021-2027 este marele test atât al României, cât şi al UE, pentru că redefinirea viitorului comunității europene are nevoie de transpunerea concretă în politici și în finanțarea acestora. De aceea, aștept putere de negociere din partea președinției române astfel încât să asigure ajungerea la un consens asupra bugetului între toate statele membre. Uniunea Europeană funcționează prin negociere şi consens, iar când vorbim despre bugetul multianual aceste două mecanisme sunt aduse la maximul potențialului lor”, a spus Marian-Jean Marinescu, vicepreședinte al grupului PPE.
Victor Boștinaru: ”Vor trebui definite direcțiile privitoare la politica europeană de apărare”

Victor Boștinaru, vicepreședintele grupului S&D, a afirmat că se așteaptă ”să se convină asupra unei viziuni pentru Europa care să excludă două viteze, mai multe viteze și elementele de tensiune care pot să dăuneze proiectului european. De aceea, vreau să cred că summit-ul de la Sibiu va consfinți o viziune în care solidaritatea și unitatea să prevaleze”.
”Mă aștept ca acest summit să binecuvânteze acordul referitor la buget. Este previzibil ca acordul privind Brexit să fie confirmat la summit-ul de la Sibiu. Tot aici ar trebui luată o decizie majoră privind reafirmarea politicii de extindere către Balcanii de Vest și redefinirea cu elemente mai pragmatice a parteneriatului estic. Cred că în timpul președinției românești vor trebui să fie definite riguros direcțiile privitoare la politica europeană de apărare”, a mai spus acesta.
Laurențiu Rebega: ”Ar fi grozav dacă România ar relansa proiectele politicii de coeziune”

„Îmi doresc, în primul rând, o gestionare activă și inteligentă a trei subiecte principale: cadrul financiar multianual, problemele legate de Brexit și alegerile europene din mai. În plus, ar fi grozav dacă România ar relansa proiectele politicii de coeziune, ceea ce ar relansa și speranțele și încrederea tuturor cetățenilor în Uniunea Europeană”, a punctat și Laurențiu Rebega, membru din grupul CRE.
Norica Nicolai: ”Sper că rolul României va consolida valorile pro-europene”

Norica Nicolai, vicepreședintă al grupului ALDE, consideră că „prima președinție rotativă a Consiliului asigurată de România intervine, din păcate, într-o perioadă dificilă pentru Uniunea Europeană și pentru țara mea. Cele două dosare, Brexitul și bugetul multianual al Uniunii, vor marca viitorul Uniunii Europene. În contextul unei creșteri a populismului și extremismului în interiorul Uniunii, sper că rolul României va consolida valorile pro-europene, astfel încât summitul UE de la Sibiu din 9 mai să fie un eveniment care să medieze dorința tuturor statelor membre de a consolida UE. Eu am încredere în capacitatea României de a gestiona această președinție și voi sprijinii politic eforturile depuse în finalizarea adoptării legislației”.
Citiți și 1 ianuarie 2019: România a preluat, la 12 ani de la aderare, președinția Consiliului Uniunii Europene, un pariu major sinonim cu probarea aspirației că putem fi parte a nucleului dur al UE
Pe durata mandatului de șase luni, România își propune să stimuleze creșterea economică a UE, să îmbunătățească nivelul de competitivitate și să consolideze securitatea internă. De asemenea, guvernul român se va concentra asupra promovării valorilor europene comune, precum democrația, libertatea și respectarea drepturilor omului, atât în UE, cât și dincolo de granițele sale. O altă prioritate a României va fi combaterea rasismului, a xenofobiei, a antisemitismului, a intoleranței și a populismului.
În plus, printre temele care vor fi dezbătute la nivel european pe durata președinției române a Consiliului UE se numără negocierile privind bugetul pe termen lung al UE și Brexit.
Pe 9 mai, la Sibiu, România va găzdui un summit informal al Consiliului European în cadrul căruia liderii statelor membre vor discuta despre planurile privind viitorul UE. Aceasta va fi prima lor întâlnire după retragerea Marii Britanii din UE și ultima înainte de alegerile europene care vor avea loc în perioada 23-26 mai.
.