Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola a fost prezentă astăzi, 29 noiembrie, la inaugurarea expoziției fotografice “Drumul european al Republicii Moldova”, de la Bruxelles, la invitația eurodeputatului Eugen Tomac, se arată într-o postare a acestuia.

„Parcursul european al Republicii Moldova, pas cu pas, se vede astăzi, în imagini, la Parlamentul European de la Bruxelles. Sunt profund onorat că președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a acceptat invitația mea de a participa la festivitatea de deschidere a expoziției. Îi mulțumesc pentru cuvintele calde adresate românilor prezenți, dar mai ales pentru sprijinul, ajutorul și implicarea sa în procesul deloc ușor al aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană”, a transmis Eugen Tomac.

Potrivit acestuia, expoziția a fost organizată în săptămâna în care sărbătorim Ziua Națională a României „pentru a arăta din nou sprijinul total și necondiționat pe care îl oferim Republicii Moldova”.

„Îi mulțumesc cu acest prilej domnului Siegfried Mureșan, Președintele Delegației Parlamentare Uniunea Europeană – Republica Moldova pentru sprijin și participarea la acest eveniment inedit. Îi mulțumesc cu precădere domnului Președinte Traian Băsescu care a militat, în calitate de șef al statului român, pentru apropierea celor două state românești și a reușit. Iar astăzi continuă să promoveze perspectiva europeană a R. Moldova în Parlamentul European. Îi sunt recunoscător și doamnei ambasador Daniela Morari, șefa misiunii Republicii Moldova pe lângă Uniunea Europeană, pentru că a dat curs invitației noastre și ne-a împărtășit câteva gânduri”, a mai scris eurodeputatul român.

Această expoziție a fost organizată în colaborare cu Arhivele Naționale ale Republicii Moldova prin implicarea directă a directorului instituției, Igor Cașu.

„Imaginile de arhivă din anii procesului de desprindere de URSS sunt un adevărat tezaur și mă bucur că am reușit împreună să mai facem un pas spre apropierea ținutului minunat de dincolo de Prut de Europa, de România!”, a subliniat, la final, Eugen Tomac.

Uniunea Europeană își reactualizează și consolidează reglementările privind protejarea structurilor critice în fața atacurilor hibride, în contextul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, a subliniat eurodeputatul Marian-Jean Marinescu într-o declarație pentru CaleaEuropeană.ro.

”De la începutul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, Uniune Europeană își reconsideră, reactualizează și consolidează o importantă parte a politicilor. Este și cazul reglementărilor privind protejarea structurilor critice în fața atacurilor hibride. În ultima perioadă, tot mai multe state membre au fost ținta atacurilor hibride care au vizat infrastructura critică. Pentru a răspunde cât mai bine acestor noi provocări, a fost necesară completarea Directivei privind măsurile pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică”, a susținut europarlamentarul, membru al Comisiei pentru transport și turism din Parlamentul European. 

Acesta a explicat că Directiva privind reziliența structurilor critice ”actualizează cadrul legal existent privind protecția entităților critice împotriva atacurilor fizice, prin armonizarea în continuare a normelor în întreaga Uniune, definirea obligațiilor suplimentare pentru statele membre și extinderea domeniului de aplicare la 11 noi sectoare: energie, transport, infrastructură digitală, bancar, infrastructură pieței financiare, sănătate, apă potabilă, apă uzată, administrație publică, spațiu și alimentație”.

”La inițiativa Parlamentului European, textul adoptat în sesiunea plenară include în lista entităților critice care trebuie protejate și producția, procesarea și distribuția alimentelor, precum și administrația publică la nivel central. În plus, directiva definește criteriile minime pentru controlul persoanelor care au acces direct sau de la distanță la o entitate critică sau la sistemele sale de informații și de control”, a completat Marian-Jean Marinescu.

Parlamentul European a adoptat la 22 noiembrie o nouă lege pentru a proteja mai eficient infrastructura esențială a Uniunii.

Cu 595 voturi pentru, 17 împotrivă și 24 abțineri, deputații europeni au confirmat acordul încheiat cu Consiliul referitor la consolidarea protecției infrastructurilor critice în UE. Noile reguli vor armoniza definiția ”infrastructurii critice”, astfel încât să fie coerentă între țările Uniunii.

Potrivit noilor norme, țările Uniunii vor trebui să adopte strategii naționale de reziliență, iar comunicațiile transfrontaliere vor trebui efectuate prin puncte unice de contact desemnate în fiecare țară a UE.

În același timp, trebuie evitată dubla raportare în cazul suprapunerilor acestei legi cu alte inițiative, pentru ca actorii esențiali să nu se confrunte cu sarcini administrative nenecesare.

Pentru a asigura transparența, actorii esențiali vor trebui să informeze autoritățile naționale despre orice incidente sau perturbări, iar autoritățile vor trebui să informeze populația atunci când acest lucru este de interes public.

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu susține că extinderea Uniunii Europene rămâne soluția pentru consolidarea geopolitică în noua realitate creată de războiul din Ucraina. 

„În noua realitate creată de războiul purtat de Rusia în Ucraina, devine și mai evident pentru statele europene candidate și partenere că singura soluție viabilă rămâne intrarea în Uniunea Europeană. Iar porțile Uniunii sunt și vor rămâne deschise pentru aceste state, câtă vreme aderă la valorile și principiile acestei comunități”, a transmis eurodeputatul liberal într-o declarație pentru CaleaEuropeana.ro. 

Potrivit eurodeputatului Marinescu, „la o nouă realitate avem nevoie și de o nouă strategie privind extinderea Uniunii, iar raportul adoptat în această sesiune plenară stabilește principalele direcții de urmat în procesul de extindere.”

„În primul rând, salutăm și sprijinim decizia excepțional de rapidă a Consiliului European cu privire la cererile de aderare la UE ale Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei și continuăm să le oferim sprijin politic și tehnic în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, a mai adăugat acesta. 

De asemenea, deoutatul european precizează că noua strategie ar trebui să asigure că progresul fiecărei țări pe calea aderării este evaluat în funcție de propriile merite și depinde de progresul său în adoptarea și punerea în aplicare a reformelor fundamentale și a acquis-ului UE: „În același timp, este foarte important ca în procesul de extindere, Uniunea să își păstreze relevanța și credibilitatea geostrategică și geopolitică, ceea ce nu se poate obține decât dacă există același numitor comun cu statele candidate și potențial candidate în domeniile politicilor externe, de securitate și de apărare comune.”

„Această nouă strategie acordă importanță sporită alinierii țărilor candidate la politica externă și de securitate comună a UE și îndeamnă să avanseze negocierile de aderare cu Serbia numai dacă țara se aliniază la sancțiunile UE împotriva Rusiei și face progrese semnificative în reformele legate de UE. Din această perspectivă, este solicitată reconsiderarea fondurilor UE pentru Serbia, în special orice proiecte finanțate în cadrul Planului economic și de investiții pentru Balcanii de Vest, pentru a ne asigura că toate cheltuielile UE sunt pe deplin în concordanță cu propriile obiective și interese strategice ale UE”, a conchis Marian-Jean Marinescu în declarația sa.