Disidenții din perioada comunistă „au suferit pentru demnitatea poporului român” și pentru aceasta „trebuie să-i cunoaștem mai bine”, a transmis eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE), de Ziua Națională de Cinstire a Martirilor din Închisorile Comuniste. 

„În noaptea de 14/15 mai 1948, sub coordonarea sovieticilor a început o amplă campanie de arestare în toată țara. Au fost astfel aruncați în închisoare politicieni, preoți, profesori, jurnaliști, scriitori și studenți. În total, peste zece mii de români. Printre cei arestați pe 14 mai și apoi chinuit în închisorile comuniste a fost părintele Arsenie Boca. Tot în anul 1948 a fost arestat și episcopul greco-catolic Iuliu Hossu, cel care a citit la 1 Decembrie 1918 Declarația Unirii la Adunarea de la Alba Iulia. Toți cei care au fost considerați un pericol pentru regimul comunist au fost întemnițați și torturați prin înfometare și muncă forțată. În sistemul de învățământ, epurarea a vizat profesorii care își făcuseră studiile în străinătate. Acești oameni au suferit pentru demnitatea poporului român. Trebuie să-i cunoaștem mai bine și să le cinstim memoria”, a scris Eugen Tomac, pe Facebook.

Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste este marcată la 14 mai, în amintirea nopţii de 14 spre 15 mai 1948, când au fost arestaţi numeroşi tineri, intelectuali, români care s-au opus regimului comunist.

Această zi a fost instituită prin Legea nr. 127/2017, care prevede că sărbătorirea anuală a zilei de 14 mai poate fi marcată de autorităţile centrale şi locale, precum şi de instituţiile publice de cultură din ţară, prin organizarea de comemorări oficiale, depuneri de coroane şi alte manifestări menite să cinstească memoria acestor martiri, în limita alocaţiilor bugetare aprobate. Totodată, instituţiile de presă ale statului vor transmite emisiuni şi materiale informative dedicate acestei zile.

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) a primit joi, la sediul Parlamentului European din Bruxelles, vizita unui grup de reprezentanți ai administrației locale din România, potrivit unei postări publicate pe Facebook.

Eurodeputatul român le-a prezentat cum funcționează democrația parlamentară europeană și activitatea pe care o desfășoară în comisii, în plen și la grupul politic PPE.

De asemenea, Dan Motreanu a  dezbătut împreună cu vizitatorii români politici la nivelul Uniunii, dar și problemele din teritoriu, în special în ceea ce privește capacitatea de absorbție a fondurilor europene și situația administrației publice în România.

Eurodeputatul Dan Motreanu este membru în Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI) și membru al Delegației la Comisia parlamentară mixtă UE-Chile (D-CL) și al Delegației  la Adunarea Parlamentară Euro-Latinoamericană (DLAT). 

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European semnalează că Planurile Naționale Strategice trebuie adaptate la contextul actual pentru asigurarea rezilienței fermierilor mici și mijlocii.

Acesta a participat la un schimb de opinii cu directorul general al DG AGRI din partea Comisiei Europene, Wolfgang Burtscher, care le-a prezentat eurodeputaților comisiei parlamentare omonime situația generală a Planurilor Naționale Strategice.

În cursul reuniunii din februarie, Comisia a prezentat situația actuală și o primă analiză. Astăzi, ne așteptăm la o prezentare completă și detaliată a elementelor-cheie ale reformei, a situației în care Comisia se află în procesul său de examinare și validare a planurilor și a principalelor dificultăți.

”Previziunile prezentate de către experții Comisiei legate de declinul fermelor mici și mijlocii nu sunt optimiste. Am prevăzut în regulamentul PAC ca minim 10% din fonduri să fie alocate fermelor mici și mijlocii și am ridicat întrebarea alocări sumelor aferente de către fiecare stat membru pentru combaterea scăderii numărului de ferme. De la an la an putem observa un trend descendent deoarece nu reușim să venim cu cele mai bune mecanisme pentru a-i sprijini pe cei mai vulnerabili în fața unor schimbări majore, cum ar fi conflictul din Ucraina”, a subliniat Buda.

Un alt aspect semnalat de acesta este ”consumul de îngrășăminte chimice sau substanțe, pe care statele membre trebuie să îl reducă, pentru a ne atinge țintele asumate”.

Referindu-se la aceste aspecte, eurodeputatul a adresat o întrebare cu privire la punctul de plecare, având în vedere că ”avem cantități diferite de îngrășăminte folosite de diverse state, iar punctul de referință pentru atingerea obiectivelor trebuie clar menționat, fie o medie europeană, fie în funcție de fiecare țară”.

”Totodată, avem probleme legate de asigurarea furajelor proteice, spre exemplu 50% provin din importuri. Trebuie să știm dacă s-a reconfigurat strategia UE pentru ceea ce înseamnă asigurarea necesarului de furaje proteice provenite din afara blocului comunitar”, a mai spus Daniel Buda.

De cealaltă parte, oficialul Comisiei Europene i-a informat pe eurodeputați despre ”importanța implementării PNS într-un interval de timp benefic statelor membre”.

”Principiile flexibilității și subsidiarității sunt necesare pentru implementarea cu succes a Planurilor naționale Strategice. Problema declinului fermelor mici și mijlocii este abordată în conținutul acestor documente prin sumele aferente redistribuirii, obiectivul fiind de minim 10% pentru fiecare stat membru, acordat prin plăți directe. Directorul General DG AGRI ne-a transmis faptul că trebuie să analizăm diferitele modele de exploatare agricolă din statele membre, unele fiind bazate într-o mare măsură pe importurile din state terțe. Echilibrul sănătos între cereale, culturi pentru furaje și creșterea animalelor are la bază găsirea unui model de bune practici. Impactul situației din Ucraina asupra PNS este legat de asigurarea lanțului de aprovizionare privind îngrășămintele, furajele proteice, materiale prime extrem de importante pentru siguranța alimentară”, a conchis Wolfgang Burtscher.