Președintele Franței Emmanuel Macron a apreciat marţi drept „utilă” Conferinţa ONU privind schimbările climatice (COP26) încheiată la sfârşitul săptămânii trecute, cu „regrete, dar şi cu progrese” în compromisul final pentru a încerca limitarea încălzirii climatice, informează AFP, potrivit Agerpres. 

Șeful statului francez şi-a exprimat mulţumirea în legătură cu angajamentul a circa 200 de ţări pentru „accelerarea diminuării recurgerii la cărbune. „Rămânem mobilizaţi pentru a reuşi următoarea etapă: un anunţ pentru renunţarea la cărbune semnat de marii emițători  de dioxid de carbon”, a continuat Macron într-o serie de tweet-uri.

„COP26 a reafirmat importanța îndeplinirii de către noi toți a obiectivului de mobilizare a 100 de miliarde de dolari pentru a sprijini tranziția țărilor sărace. Solidaritatea nu poate aștepta”, a punctat acesta.

La #COP26 a réaffirmé l’importance que nous soyons tous au rendez-vous des 100 milliards de dollars de mobilisation pour accompagner la transition des pays qui ont moins. J’ai appelé à ce que l’on rattrape le retard pris en 2020 et 2021. La solidarité ne peut pas attendre.

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) November 16, 2021

Emmanuel Macron a amintit că metanul este cel mai important gaz cu efect de seră rezultat din activitatea umană, după CO2. Mai mult de 100 de țări care reprezintă jumătate din totalul emisiilor de metan s-au angajat să își reducă emisiile cu 30% până în 2030. „Acum avem nevoie ca cealaltă jumătate să se angajeze”, a spus el.

Le méthane est le gaz à effet de serre lié à l’activité humaine le plus important après le CO2. Plus de 100 pays qui représentent la moitié des émissions de méthane se sont engagés à réduire leurs émissions de 30 % d’ici 2030. Il faut maintenant que l’autre moitié s’engage !

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) November 16, 2021

COP26 s-a încheiat sâmbătă seară la Glasgow, unde țările participante au aprobat ,două săptămâni de discuții intense și negocieri, un acord pentru accelerarea luptei împotriva încălzirii globale. „Pactul climatic de la Glasgow”, combinat cu o ambiție sporită din partea țărilor, își propune să limiteze încălzirea globală la 1,5 grade Celsius. 

Peste 100 de țări s-au alăturat eforturilor depuse de Statele Unite și Uniunea Europeană privind reducerea emisiilor de metan – gaz responsabil pentru efectul de seră – cu cel puțin 30% până în 2030 în raport cu nivelul global din 2020, în cadrul unui acord care vizează una dintre principalele cauze ale schimbărilor climatice.

Parteneriatul a fost lansat în urmă cu două săptămâni, după ce, peste 100 de lideri mondiali, printre care președinții SUA, Comisiei Europene și României, Joe Biden, Ursula von der Leyen și Klaus Iohannis, și-au luat angajamentul de a pune capăt defrișărilor până în 2030. 

În concluziile Consiliului UE adoptate în cadrul reuniunii de luni privind agricultura și pescuitul, miniștrii au salutat noua strategie forestieră a Uniunii și au evidențiat rolul esențial al pădurilor pentru sănătatea umană, sănătatea animalelor și pentru un mediu natural sănătos în cadrul abordării “O singură sănătate”, informează comunicatul oficial. 

Miniștrii agriculturii din UE au convenit, de asemenea, că silvicultura poate juca un rol esențial în tranziția Uniunii Europene către o bioeconomie circulară ecologică, neutră din punctul de vedere al climei și competitivă și au subliniat importanța cooperării și a unui dialog constructiv între statele membre, Comisie, părțile interesate și societatea civilă.

Cu toate acestea, concluziile Consiliului UE au evidențiat necesitatea unui echilibru între aspectele de mediu și cele sociale și economice și au subliniat importanța respectării și menținerii diversității pădurilor și a practicilor de gestionare a pădurilor în diferite state membre și regiuni.

„Fiind una dintre cele mai dens împădurite țări din Europa, Slovenia a apreciat întotdeauna importanța gestionării durabile a pădurilor. Concluziile Consiliului reflectă necesitatea ca toate părțile interesate să colaboreze și să adopte o abordare echilibrată pentru a face față provocărilor fără precedent cu care se confruntă pădurile noastre, protejând în același timp comunitățile ale căror mijloace de trai depind de resursele forestiere”, a transmis Jože Podgoršek, ministrul sloven al agriculturii.

În plus, țările membre și-au exprimat îndoiala cu privire la elaborarea planurilor strategice naționale pentru silvicultură și au încurajat utilizarea proceselor internaționale existente de monitorizare și raportare. În cele din urmă, miniștrii au fost de părere că o nouă strategie forestieră a UE ar trebui să includă o dimensiune internațională menită să reducă defrișările la nivel mondial.

Comisia Europeană a luat deja decizii pentru a proteja și reface pădurile din Uniunea Europeană, stabilind prin strategia lansată la mijlocul lunii iulie o serie de măsuri pentru atingerea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030 și a neutralității climatice în UE până în 2050.

Recent, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat în cadrul celei de-a 26-a Conferințe a părților la schimbările climatice (COP26) de la Glasgow, un miliard de euro reprezentând contribuția Uniunii Europene la angajamentul de finanțare a pădurilor la nivel mondial. 

În urma acordului la care au ajuns țările participante la Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice, deputații europeni din delegația oficială a Parlamentului European la COP26 au analizat rezultatul negocierilor. Delegația a fost condusă de Pascal Canfin (Renew, FR), avându-l ca vicepreședinte pe Peter Liese (PPE, DE), potrivit comunicatului oficial. 

„Paharul este cu siguranță mai mult decât pe jumătate plin, dar mai sunt încă multe de făcut. Deși este foarte pozitiv faptul că toți acceptă acum neutralitatea climatică, este o mare problemă faptul că există prea puține ambiții până în 2030. De asemenea, rămâne problematic faptul că o țară precum China nu dorește să fie neutră din punct de vedere al emisiilor de CO2 înainte de 2060, ceea ce este în mod clar prea târziu. Trebuie să acționăm mai repede, astfel încât copiii și nepoții noștri să aibă o șansă de a controla schimbările climatice”, a declarat Peter Liese, vicepreședintele delegației.

Citiți și: COP26: Reprezentanții PE la Glasgow vor insista pentru obținerea unor angajamente care să evite „o catastrofă climatică”

În timpul COP26, deputații europeni s-au întâlnit cu miniștri, parlamentari și alți delegați din mai multe țări din afara UE, printre care China, Brazilia, SUA, Rusia, Pakistan, Africa de Sud, Turcia, Bangladesh și Maldive, precum și cu reprezentanți ai unor organizații internaționale și ONG-uri din Europa și din țările în curs de dezvoltare. 

Mai mult, săptămâna trecută Parlamentul European a organizat un eveniment privind stabilirea unui preț pentru emisiile de dioxid de carbon în UE. Sesiunea a analizat, de asemenea, taxa vamală pe CO2 propusă de UE și sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) pentru sectorul aviatic și cel maritim.

Reamintim că în urmă cu două săptămâni, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a anunțat că  UE este pregătită să se angajeze cu partenerii internaționali în vederea impunerii unui preț pentru emisiile de dioxid de carbon. 

COP26 s-a încheiat sâmbătă seară la Glasgow, unde țările participante au aprobat ,două săptămâni de discuții intense și negocieri,un acord pentru accelerarea luptei împotriva încălzirii globale. „Pactul climatic de la Glasgow”, combinat cu o ambiție sporită din partea țărilor, își propune să limiteze încălzirea globală la 1,5 grade Celsius. 

Mai mult, acordul menționează în mod explicit cărbunele, care este cel mai mare contribuitor la schimbările climatice. Niciun acord de la cele 25 de conferințe COP dinainte de Glasgow nu a menționat cărbunele, petrolul sau gazul, sau chiar combustibilii fosili în general, ca factori ai crizei climatice. 

China și Rusia două dintre ţările cu cele mai mari emisii de carbon nu au fost prezente la COP26. Președintele chinez, Xi Jinping, liderul celei mai poluante țări din lume a transmis o declarație scrisă la Conferința ONU privind schimbările climatice, în vreme ce președintele Rusiei, Vladimir Putin, a înregistrat un mesaj video pentru participanţii la conferinţa privind silvicultura şi utilizarea pământurilor. 

Parlamentul a făcut presiuni pentru o legislație mai ambițioasă a UE în domeniul climei și a declarat o urgență climatică la 28 noiembrie 2019. În iunie 2021, Legea europeană privind clima a fost adoptată de Parlament. Aceasta transformă angajamentul politic al Pactului verde european privind neutralitatea climatică a UE până în 2050 într-o cerință obligatorie pentru UE și statele membre. De asemenea, aceasta mărește obiectivul UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 de la 40 % la cel puțin 55 %, comparativ cu nivelul din 1990. În iulie 2021, Comisia a prezentat pachetul “Fit for 55 in 2030” pentru a permite UE să atingă obiectivul mai ambițios pentru 2030.