Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, începe luni un turneu diplomatic în Ucraina și Rusia, în contextul consolidării militare ruse în proximitatea graniței cu Ucraina, după ce securitatea europeană a reprezentat principalul subiect al discuțiilor derulate pe parcursul săptămânii trecute, atât în format bilateral, Washington-Moscova sau NATO-Rusia, dar și în format extins, în cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).

Potrivit unui comunicat al Ministerului german de Externe, Baerbock este pregătită să își ”asculte cu atenție interlocutorii, atât la Moscova, cât și la Kiev. Dar voi explica, de asemenea, în mod clar poziția noastră în UE, în G7 și la nivelul relației transatlantice”, a punctat oficialul german, în contextul în care anul 2022 a reprezentat debutul președinției germane a G7, grupul celor mai industrializate ţări.

Așadar, Germania este pregătită pentru un dialog susținut referitor la măsurile necesare în vederea garantării unei arhitecturi de securitate solide în Europa.

În viziunea Berlinului, elementele de referință rămân principiile de bază ale acordurilor de la Helsinki, care au asigurat pacea și securitatea în Europa în ultimii 50 de ani și care prevăd, printre altele, inviolabilitatea frontierelor, respectarea drepturilor inerente ale suveranității sau neintervenția în afacerile interne.

”Suntem determinați să reacționăm dacă Rusia alege calea escaladării”, a avertizat Annalena Baerbock, făcând trimitere la opoziția Moscovei față de dreptul suveran al Ucrainei de a-și alege propriile alianțe.

De altfel, poziția Germaniei vine să o dubleze pe cea a Franței, care respinge încercările Kremlinului de reconstruire a zonelor de influență, militând în schimb pentru o ”strategie Helsinki II” de destindere pentru securitatea pe continent.

30 de ani de relații diplomatice germano-ucrainene

Vizita ministrului german de externe vine în contextul aniversării a trei decenii de relații diplomatice pe care țara sa le are cu Ucraina.

Aceasta va oferi posibilitatea consolidării cooperării între cele două țări și va prilejui întâlniri pe care oficialul german urmează să le aibă cu omologul ucrainean, Dmitro Kuleba și cu președintele Volodimir Zelenski, scopul fiind acela de a transmite mesajul clar că Ucraina se află în centrul eforturilor diplomatice.

”Vreau să vorbesc despre inițiativele de modernizare durabilă a sectorului energetic ucrainean, despre dezvoltarea pieței hidrogenului și despre ofertele de sprijin pentru apărarea cibernetică”, este mesajul transmis de Annalena Baerbock, în armonie cu obiectivele președinției G7 și în urma recentelor atacurilor cibernetice asupra Guvernului de la Kiev, condamanate de UE și NATO și despre care Ucraina spune că are ”dovezi” privind implicarea Rusiei.

Oficialul german se va întâlni, de asemenea, cu reprezentanţi ai misiunii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).

Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, prima întâlnire la Moscova cu omologul rus, Serghei Lavrov

Chestiunile față de care Berlinul și Moscova au poziții antipodice și pe care oficialii trebuie să le discute este una lungă.

Ministrul adjunct de externe al Rusiei, Serghei Riabkov, a declarat joi că discuțiile cu Occidentul privind garanțiile de securitate se află ”într-un punct mort” și că Moscova nu vede deocamdată utilitatea continuării acestora.

Făcând apel la rațiune și maturitate, Baerbock a transmis că ”diplomația, mai ales perioade de criză, necesită multă perseverență, răbdare și nervi de oțel”, potrivit Politico Europe. ”Nu au existat discuții comune cu Rusia în cadrul Consiliului NATO-Rusia  timp de doi ani și nu cred că cineva a venit la masa negocierilor și s-a gândit: <<Nu am vorbit unul cu celălalt timp de doi ani, acum vom rezolva în câteva ore tot ceea ce nu s-a discutat în ultimii ani>>”, le-a spus ministrul german de externe reporterilor înainte de reuniunea informală a miniștrilor de externe și ai apărării din UE.

Discuțiile dintre Occident și Rusia au debutat la 10 ianuarie într-o atmosferă tensionată, în urma cărora Statele Unite au specificat cu fermitate că resping propunerile de securitate ale Moscovei, pe care le-au calificat drept inacceptabile, dovadă a unei poziții coordonate între aliați, și au anunțat că nu vor precupeți niciun angajament pentru a-și consolida ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”.

De altfel, consolidarea flancului estic reprezintă unul dintre obiectivele de politică externă a României, enunțate de președintele Klaus Iohannis în discursul anual susținut în fața ambasadorilor acreditați la București.

Mesaje similare au fost transmise și de Jens Stoltenberg după reuniunea Consiliului NATO-Rusia, care a reafirmat ”politica ușilor deschise a NATO și dreptul fiecărei țări de a-și alege propriile acorduri de securitate”, respingând astfel solicitările Moscovei, ce dorește, printre altele, retragerea forțelor din estul Alianței și garanții că aceasta nu va mai accepta niciun nou membru.

În  cea de-a treia rundă a discuțiilor, desfășurate sub auspiciile Organizaţiei pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Statele Unite au respins ”șantajul” Rusiei, care amenință cu acțiuni în lipsa unui ”răspuns constructiv” din partea Occidentului asupra cererilor sale privind securitatea europeană, printre acestea aflându-se inclusiv desfăşurarea unei infrastructuri militare în Cuba şi Venezuela, potrivit mențiunilor ministrului adjunct de externe rus Serghei Riabkov. 

Săptămâna s-a încheiat cu reuniunea miniștrilor apărării și de externe, găzduită de orașul france Brest, context în care Vasile Dîncu și Bogdan Aurescu au pledat pentru coordonarea UE cu NATO și SUA și pregătirea de măsuri ferme pentru descurajarea Rusiei.

Estonia este pregătită să primească pe teritoriul său până la 5.000 de soldaţi ai Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (VJTF) a NATO, a transmis luni secretarul permanent al Ministerului Apărării estonian, Kusti Salm, informează Radiodifuziunea publică estonă ERR, potrivit Agerpres. 

„Vedem foarte clar că, în conformitate cu politica de descurajare, regiunea baltică trebuie întărită. Există planuri precise, cum să fie făcut acest lucru în caz de necesitate”, a spus oficialul estonian.

Totodată, Kusti Salm a declarat că, dacă NATO va decide să trimită pe flancul estic mai mulţi militari, aceştia ar putea fi amplasaţi într-o altă ţară.  „Din punct de vedere al eficienţei militare, ar fi înţelept ca unele unităţi să fie amplasate, de exemplu, în România”, a adăugat acesta.

Kusti Salm a informat că în oraşul estonian Tapa există deja o zonă pentru primirea aliaţilor, unde pot fi depozitate tehnică, armament şi de unde acesta ar putea fi distribuit unităţilor. El a dat asigurări că Estonia este gata să construiască noi cazărmi pentru aliaţi, dacă aceştia vor fi desfăşuraţi în republica baltică pe bază permanentă.

Mai mult, secretarul Ministerului Apărării estonian a amintit că decizia de a trimite în Estonia un grup militar al NATO sub conducerea Regatului Unit a fost luată la sfârşitul lui 2016 şi că deja în aprilie 2017 aliaţii au ajuns în republică.

„În acest răstimp s-a reuşit crearea de infrastructură. Nu mă îndoiesc nicio secundă că vom putea repeta această performanţă dacă în viitorul apropiat va apărea o asemenea necesitate”, a mai spus el.

Reamintim că președintele Estoniei, Alar Karis, a solicitat săptămâna trecută o creștere a numărului de efective NATO în țara sa, pe fondul intensificării acțiunilor agresive ale Rusiei pe flancul estic al Europei. Într-o declarație pentru Politico Europe în urma discuțiilor cu secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, Karis și-a exprimat profunda îngrijorare față de comasarea, de către Moscova, a trupelor ruse la granița cu Ucraina, apreciind că NATO ar trebui să acționeze cu celeritate pentru a-și spori apărarea.

Discuțiile dintre Occident și Rusia au debutat săptămâna trecută într-o atmosferă tensionată, în urma cărora Statele Unite au specificat cu fermitate că resping propunerile de securitate ale Moscovei, pe care le-au calificat drept inacceptabile, dovadă a unei poziții coordonate între aliați, și au anunțat că nu vor precupeți niciun angajament pentru a-și consolida ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”.

De altfel, consolidarea flancului estic reprezintă unul dintre obiectivele de politică externă a României, enunțate de președintele Klaus Iohannis în discursul anual susținut în fața ambasadorilor acreditați la București.

Mesaje similare au fost transmise și de Jens Stoltenberg după reuniunea Consiliului NATO-Rusia, care a reafirmat ”politica ușilor deschise a NATO și dreptul fiecărei țări de a-și alege propriile acorduri de securitate”, respingând astfel solicitările Moscovei, ce dorește, printre altele, retragerea forțelor din estul Alianței și garanții că aceasta nu va mai accepta niciun nou membru.

Ministrul francez al finanțelor, Bruno Le Maire, a cărui țară asigură președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, a apreciat duminică ca fiind ”învechite” regulile europene referitoare la datoria publică a statelor membre, informează AFP, citat de Agerpres.

Oficialul francez a nuanțat opiniile sale într-un interviu acordat mai multor publicații europene explicând că Pactul de stabilitate şi creştere ”în ansamblu nu este învechit, dar regula datoriei publice este”.

”Înainte de criză, era un decalaj de aproape 40 de puncte din PIB între cei mai îndatoraţi şi cei mai puţin îndatoraţi membri ai zonei euro. Acum există un decalaj de peste 100% între ei”, a subliniat Bruno Le Maire.

Pentru a reforma Pactul, ”sunt pe masă mai multe propuneri, în special cea de a avea calendare şi obiective diferite pentru fiecare ţară”, a explicat ministrul francez.

”Alţii au avansat conceptul (…) potrivit căruia ar trebui să le revină statelor membre definirea etapelor şi schimbărilor necesare politicilor lor economice, care să le permită revenirea la finanţe sănătoase”, o pistă ”interesantă” pentru Bruno Le Maire.

În cele din urmă, va fi necesar ”să se găsească echilibrul potrivit între investiţiile necesare pentru a face faţă provocărilor secolului al XXI-lea şi nevoia de a reveni la finanţe publice sănătoase”.

Acesta reia pledoaria președintelui francez, Emmanuel Macron, și a premierului italian, Mario Draghi, de la finalul lunii decembrie.

Într-un editorial intitulat ”Regulile fiscale ale UE trebuie revizuite”, publicat în ediția online a Financial Times, cei doi lideri subliniau că ”avem nevoie de mai mult spațiu de manevră și suficiente investiții cheie pentru viitor astfel încât să ne asigurăm suveranitatea”.

”În aceeaşi manieră în care aceste reguli nu au îngrădit răspunsul nostru la pandemie, ele nu trebuie să ne împiedice de acum înainte să realizăm toate investiţiile necesare”, afirmau Macron și Draghi, președinte al Băncii Centrale Europene în perioada 2011-2019.

Președintele Franței și-a exprimat deja la 9 decembrie dorința de a reforma criteriile de la Maastricht, făcând din acest scop una dintre prioritățile președinției Consiliului Uniunii Europene, care demarează la 1 ianuarie, arătând că problema de a fi ”pentru sau contra lui 3%”, pragul de deficit admis, este ”depăşită”.

Comisia Europeană a lansat în 2021 o revizuire a Pactului de stabilitate și de creștere înainte de a prezenta o propunere. Normele fiscale sunt în prezent suspendate în contextul pandemiei de COVID-19, dar UE se pregătește să le reintroducă de la începutul anului 2023.

Acest apel al Parisului nu este singular. Strigătul pentru revizuirea normelor fiscale care ar trebui să țină seama de necesitatea investițiilor în mai multe sectoare strategice cheie și de dubla tranziție, verde și digitală, s-a auzit în trecut.

În pofida acestor apeluri, Germania este refractară la a relaxa regulile, noul cancelar Olaf Scholz argumentând în timpul unei vizite la Roma că prevederile actuale se dovedesc a fi suficient de flexibile. Să uităm de intransigența așa-numitelor ”țări frugale” (Țările de Jos, Austria, Suedia și Danemarca) din timpul lungilor tratative purtate în cadrul summitului Consiliului European din iulie 2020 asupra pachetului de redresare NextGenerationEU.

Macron și Draghi și-au exprimat speranța că dezbaterea nu va fi ”întunecată de ideologie” și că se va putea găsi o abordare ”comună” în timpul președinției rotative a Franței la Consiliul UE.

De asemenea, ei au afirmat că sistemul utilizat pentru controlul cheltuielilor și al reformelor în cadrul planului de redresare al UE ar putea servi drept ”un model util” pentru cheltuielile viitoare.