Connect with us

INTERNAȚIONAL

Noua prezență avansată a NATO în Europa. Jens Stoltenberg explică cum au evoluat angajamentele Alianței pentru securitatea flancului estic și a României după anexarea Crimeei de către Rusia

Published

on

Corespondență de la NATO – Robert Lupițu

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a explicat vineri într-o declarație pentru CaleaEuropeana.ro cum a evoluat postura de adaptare, descurajare și apărare colectivă a NATO pe flancul estic, culminând cu deciziile pe care miniștrii Apărării din țările aliate le-au pregătit pentru summitul de la Bruxelles din 11-12 iulie și între care se disting înființarea a două noi comandamente în SUA și în Germania și adoptarea Readiness Initiative, un plan prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile, instituind o ”o cultură a pregătirii”.

”Ne-am crescut prezența în partea estică a Alianței, dar și capacitatea de a muta forțe în toate direcțiile dacă este nevoie”, a spus Stoltenberg, răspunzând unei întrebări din partea corespondentului CaleaEuropeana.ro cu privire la evoluția măsurilor pe flancul estic al Alianței de la o ”prezență înaintată avansată” în Polonia și țările baltice și o ”prezență înaintată adaptată” în România și Bulgaria către o ”prezență înaintată” la nivelul întregii Alianțe.

”Ceea ce am făcut noi este adaptarea NATO și a posturii de apărare și am făcut-o pas cu pas. Aceasta se referă parțial la prezența în zona de est a Alianței, în țările baltice și în Polonia, dar și ceea ce numim o prezență adaptată în regiunea Mării Negre. Apoi, principalul punct asupra căruia ne-am concentrat a fost capacitatea noastră de a consolida iar asta este parte a triplării Forței de Răspuns a NATO, dar și corelat cu ce am decis ieri ceea noi numim ”cei patru treizeci” – 30 de batalioane, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă pregătite de luptă în 30 de zile sau mai puțin. Ele se pot mișca în orice direcție, depinzând de locul unde este nevoie, în sud sau în est, oriunde. Deci asta se referă la abilitatea NATO de a răspunde amenințărilor și provocărilor venite din orice direcție. Ne-am crescut prezența în partea estică a Alianței, dar și capacitatea de a muta forțe în toate direcțiile dacă este nevoie”, a declarat înaltul oficial aliat.

Astfel de măsuri intervin ca urmare a deciziilor adoptate și implementate la summit-urile NATO din Țara Galilor și din Polonia pe această linie. În 2014, aliații au anunțat măsuri de adaptare și asigurare ca urmare a anexării Crimeei de către Rusia și a destabilizării estului Ucrainei, în vreme ce în 2016, țările NATO au avansat spre măsuri de descurajare și apărare colectivă, decizia din prezent avansând conceptul de reîntărire a Alianței prin forțe suplimentare, capabile să fie dislocate în caz de alertă.

În exemplificarea măsurilor cu privire la noua prezență avansată a Alianței, Jens Stoltenberg s-a referit și la proiectul mobilității militare.

Citiți și Jens Stoltenberg pentru Calea Europeană: NATO cere coerență în investițiile din infrastructura europeană pentru mobilitate militară și pentru a-și putea apăra aliații

”Cu privire la mobilitatea militară, care se leagă de asta (n.r. – prezența înaintată aliată), trebuie să ne asigurăm că pentru a deține abilitatea de a ne reîntări trebuie să putem desfășura forțe. De aceea, mult din ceea ce facem acum este legat de asta prin înființarea noului comandament pentru Atlantic și noului comandament logistic pentru Europa, cel care va pregăti exerciții pentru desfășurarea forțelor și pentru reîntăriri, dar se va ocupa și de mobilitatea militară, care este legată de infrastructură, dar și de îndepărtarea barierelor legale, vămi, birocrație, pentru a muta cu ușurință forțele noastre în Europa. Ar trebui să fie ușor să mutăm forțe de la Toulouse la Tallin, dacă este nevoie”, a completat acesta. 

Citiți și Secretarul general al NATO anunță că România va fi un beneficiar major al deciziilor Alianței pentru flancul estic, inclusiv prin inițiativa de desfășurare a 30 de batalioane, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave în caz de alertă

România va fi un beneficiar major al deciziilor pe care NATO le-a anunțat la reuniunea miniștrilor Apărării și care vor fi adoptate la masa summitului celor 29 de lideri euro-atlantici din 11-12 iulie de la Bruxelles, arătase secretarul general al NATO într-o declarație pentru CaleaEuropeana.ro în data de 6 iunie.

Referitor la modul cum transformarea structurii de comandă a NATO va asigura un lanț de comandă eficient și coerent pe flancul estic, Jens Stoltenberg a făcut trei referiri explicite la România și cum va beneficia țara noastră de deciziile care vizează înființarea a două noi structuri de comandă, cea pentru comandă maritimă care va avea sediul în SUA (Norfolk, Virginia) și cea logistică și pentru mobilitate militară din Germania (Ulm), dar și de planul ”celor patru 30”.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Fostul lider sovietic Mikhail Gorbaciov denunță ,,o epocă a politicii militarizate” și face apel la Rusia și SUA să poarte discuții privind controlul armelor nucleare

Published

on

Fostul lider sovietic Mikhail Gorbaciov a avertizat vineri că lumea se aruncă într-o epocă periculoasă a politicii militarizate și făcut apel la Moscova și Washington să se reunească de urgență pentru discuții legate de controlul armelor nucleare, potrivit cotidianului Izvestia, preluat de Reuters

Gorbaciov, ale cărui reforme privind controlul armelor în anii ’80 au contribuit la încetarea Războiului Rece, a făcut aceste declarații pentru cotidianul Izvestia la două luni de la încetarea Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare (INF) semnat în 1987.

„Există tendințe periculoase – toate sunt la vedere. Aș sublinia două dintre ele: nerespectarea dreptului internațional și  militarizarea politicii mondiale ”, a spus Gorbaciov.

SUA au testat o rachetă de croazieră cu rază medie, la câteva săptămâni după ce s-au retras dintr-un tratat-cheie cu Rusia, care interzicea astfel de arme nucleare.

SUA și NATO au acuzat Rusia de încălcarea acestui acord strategic prin producerea și deținerea rachetei de croazieră 9M729/ SSC-8, despre care Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică spun că este mobilă, dificil de depistat și că poate lovi orice oraș european.

Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare încheiat în 1987 între SUA și URSS a intrat în istorie pe 2 august 2019, după ce Statele Unite și Rusia și-au anunțat aproape concomitent retragerea din acordul ce prezerva echilibrul strategic în Europa, un deznodământ anticipat în urmă cu șase luni când Washington-ul a anunțat începerea procesului de retragere, acuzând Rusia că a încălcat în ultimii ani acest tratat.

În replică, Rusia a testat la câteva zile distanță de testul similar al amercanilor două rachete balistice Sineva și Bulava, lansate de pe două submarine din regiunea polară a Oceanului Arctic și din Marea Barents. Potrivit Ministerului Apărării rus, exerciţiul a fost ordonat de președintele Vladimir Putin.

De asemenea, liderul rus declara în urmă cu două luni că ,,Rusia va fi constrânsă să dezvolte rachete similare” cu cele ale SUA, în același timp dând ordin ministerelor Apărării şi de Externe, precum şi serviciilor de informaţii ruse, să urmărească ,,cu atenţie” iniţiativele luate de Washington în acest domeniu.

Președintele rus a mai spus că, până la dezvoltarea unor noi sisteme de rachete, Rusia se va apăra împotriva ameninţărilor apărute după încetarea Tratatului INF cu mijloacele pe care le are deja la dispoziţie: rachete cu lansare aeriană X-101 şi Kinjal, cu lansare de pe mare Kalibr, precum şi cu sisteme de perspectivă, între care sistemul hipersonic Zircon.

 

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Banca Mondială și FMI transmit că deblocarea impasului privind Brexit va întări perspectivele de creștere ale economiei globale

Published

on

© Pete Linforth/Pixabay

Deblocarea impasului privind Brexitul, prin încheierea unui noi acord de retragere între Uniunea Europeană și Regatul Unit,va întări perspectivele de creştere ale economiei mondiale, atât pentru statele bogate, cât şi pentru cele în curs de dezvoltare, a declarat preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass, potrivit Reuters, preluat de Agerpres

Uniunea Europeană și Marea Britanie au anunțat joi dimineață că au ajuns la un acord privind Brexit-ul, după negocieri-maraton care s-au prelungit târziu în noapte.

Protocolul revizuit oferă o soluție operativă din punct de vedere legal, care evită o frontieră dura pe insula irlandeză, protejează economia și Acordul de Vinerea Mare (Belfast) sub toate dimensiunile sale și protejează integritatea pieței unice a UE.

,,Dacă va exista claritate în acest proces, va fi stimulată puţin şi creşterea economică”, le-a spus jurnaliştilor Malpass, după acordul anunţat joi de UE şi Marea Britanie, a cincea mare economie mondială.

Incertitudinile legate de Brexit au afectat comerţul şi perspectivele economice atât în cazul Marii Britanii cât şi al UE. Rezolvarea acestei probleme va aduce beneficii atât pentru Regatul Unit şi blocul comunitar, cât şi pentru economiile în curs de dezvoltare, a apreciat Malpass.

Şi directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a numit acordul ,,o veste bună”, exprimându-şi speranţa că voinţa de a finaliza acordul este comună tuturor părţilor implicate.

Georgieva le-a declarat jurnaliştilor că FMI a estimat o creştere a economiei Marii Britanii cu 3,5%-5% mai redusă în cazul unui Brexit fără acord, care ar afecta cu 0,5% avansul PIB-ului UE. Chiar şi cu un acord, economia britanică va pierde 2%, a avertizat Georgieva.

Noul acord prevede că Irlanda de Nord va fi o parte a teritoriului vamal al Marii Britanii, însă va respecta regulile vamale ale Uniunii Europene pentru produsele exportate către UE. De asemenea, în cazul frontierei irlandeze va exista și un mecanism de rabat, detaliile find încă necunocute, însă această soluție pare agreată de ambele părți, în contextul în care guvernul Johnson a respins fără echivoc mecanismul de backstop (plasa de siguranță) negociată de fostul executiv al Theresei May.

Principala schimbare în Declarația politică, care însoțește acordul de retragere, se referă la viitoarea relație economică UE-Marea Britanie, în care actualul guvern britanic a optat pentru un model bazat pe un acord de liber schimb. Declarația politică confirmă ambiția de a încheia un acord de liber schimb, fără tarife, între UE și Marea Britanie și afirmă că angajamentele solide, asumate de cele două părți, bazate pe un mediu concurețial echitabil, ar trebui să asigure o concureță echitabilă.

Majoritatea celorlalte prevederi ale acordului – drepturile cetățenilor, angajamentele financiare ale Regatului Unit și perioada de tranziție – au rămas în termenii negociați anterior.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene reuniți în formatul articolului 50, fără Marea Britanie, și-au dat acceptul cu privire la Acordul privind retragerea Marii Britanii din UE și invită Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene să adopte toți pașii necesari pentru ca acest acord să intre să intre în vigoare la data de 1 noiembrie 2019.

În acest context, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a respins varianta acordării unei noi prelungiri pentru Brexit, explicând că nu mai există un motiv care să susțină o prelungire, acordul la care negociatorii britanici și cei europeni au ajuns după runde de discuții-maraton fiind unul ”corect, echilibrat”, care garantează pacea și stabilitea pe insula irlandeză.

Această poziție pare menită să pună presiune pe parlamentarii britanici, dar și să fie un mesaj care ar putea însemna că, după trei ani de la referendumului din 23 iunie 2016 și un acord respins deja de trei ori de Camera Comunelor, Bruxelles-ul nu mai are dorința de a deschide din nou negocierile. 

De altfel, în conferința de presă comună cu premierul britanic Boris Johnson, Juncker a precizat că UE va începe negocierile cu Marea Britanie privind viitoarele relații imediat după ratificarea acordului, la 1 noiembrie. 

Camera Comunelor va avea sâmbătă o reuniune extraordinară în cadrul căreia noul acord va fi supus la vot. Premierul conservator Boris Johnson le-a cerut deputaţilor să voteze documentul care permite o retragere ordonată a Regatului Unit din UE pe 31 octombrie.

Citiți și Acordul pentru Brexit coincide cu moștenirea lui Tusk și a lui Juncker, aflați la final de mandat: Ușa va fi întotdeauna deschisă dacă prietenii noștri britanici decid să se întoarcă într-o zi

Dar refuzul laburiştilor lui Jeremy Corbyn şi al unioniştilor nord-irlandezi (DUP) de a susţine acordul, plus opoziţia liberal-democraţilor faţă de ieşirea din UE, reduc considerabil şansele ca acesta să treacă de votul Camerei Comunelor. Conservatorii dețin 288 de mandate în Camera Comunelor, în timp ce numărul total al membrilor este 650. Astfel, o majoritate simplă poate fi constituită din minim 326 de parlamentari.

În această eventualitate, reamintim că la 4 septembrie parlamentarii britanici au aprobat o lege prin care îl obligă pe Boris Johnson să ceară prelungirea Brexit-ului până la 31 ianuarie 2020 dacă un acord nu este adoptat. De asemenea, o eventuală solicitare din partea lui Boris Jonson, care exclude această opțiune și avertizează că Marea Britanie va părăsi UE la 31 octombrie chiar și fără un acord, trebuie aprobată şi de liderii europeni.

Continue Reading

NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg: Voi lucra cu Mircea Geoană, noul meu secretar general adjunct, pentru consolidarea Alianței Nord-Atlantice

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a transmis joi, într-o postare pe Twitter că va lucra cu Mircea Geoană, noul secretar general adjunct al organizației, pentru consolidarea Alianței Nord-Atlantice.

Un călduros bun venit pentru noul meu secretar general adjunct, Mircea Geoană! Aștept cu nerăbdare să lucrăm împreună pentru a consolida NATO mai departe. Vei construi în baza moștenirii solide pe care a lăsat-o Rose Gottemoeller, o campioană al Alianței noastre transatlantice. Ne va lipsi tuturor”, scris Stoltenberg, pe Twitter.

 

Mircea Geoană și-a preluat joi, 17 octombrie, mandatul de secretar general adjunct al NATO, cea mai înaltă poziție ocupată de un român în ierarhia Alianței Nord-Atlantice, conform unei decizii anunțată în vara acestui an de secretarul general Jens Stoltenberg.

Diplomatul român Mircea Geoană își preia poziția de secretar general adjunct al NATO. El este primul secretar general adjunct care provine din Europa Centrală și de Est”, se arată într-un comunicat al NATO, în care este menționat că Geoană o înlocuiește în funcție pe Rose Gottemoeller, din SUA, prima femeie secretar general adjunct din istoria Alianței.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a decis la 17 iulie 2019 să-l numească pe Mircea Geoană din România în calitate de următor secretar general adjunct. 

Sunt bucuros să anunț numirea lui Mircea Geoană drept următorul secretar general adjunct. Este un avocat ferm al legăturii transatlantice și va aduce o experiență îndelungată în calitate de om de stat și diplomat acestui post. El va fi primul român care va deține această poziție de rang înalt”, a transmis Jens Stoltenberg, cu acea ocazie, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.


Citiți și 

România dă primul est-european în conducerea NATO: Mircea Geoană a fost numit secretar general adjunct al NATO

Jens Stoltenberg, după ce l-a numit pe Mircea Geoană în funcția de secretar general adjunct al NATO: Va fi primul român care va deține această poziție

Mircea Geoană, prima reacție după ce a fost numit numărul doi în NATO: Reprezintă o recunoaștere a contribuției României în cadrul Alianței Nord-Atlantice

Ce responsabilități va avea Mircea Geoană în calitate de secretar general adjunct al NATO

MAE: Numirea lui Mircea Geoană ca secretar general adjunct, cea mai înaltă poziție ocupată de România în ierarhia NATO


Până în prezent, poziția de secretarul general adjunct al NATO a fost ocupată de oficiali și reprezentanți din Olanda, Italia, Turcia, Canada și Statele Unite.

Anterior lui Mircea Geoană, cea mai importantă poziție deținută de România în cadrul NATO a fost postul de asistent al secretarului general al NATO pentru provocări de securitate emergente din cadrul Alianței Nord-Atlantice, deținut de ambasadorul Sorin Ducaru. Totodată, din anul 2010, purtătorul de cuvânt al NATO este o româncă, fosta jurnalistă BBC Oana Lungescu.

Mircea Geoană este fondatorul și președintele Institutului Aspen România. A fost anterior președinte al Senatului României (2008-2011), ministru al Afacerilor Externe (2000-2004) și ambasador al României în Statele Unite (1996-2000). El își va ocupa noua funcție la mijlocul lunii octombrie 2019.

În perioada în care Geoană a fost ambasador al României în SUA, Washington-ul și Bucureștiul au lansat Parteneriatului Strategic bilateral, iar Emil Constantinescu a devenit primul și singurul președinte român care s-a adresat Congresului SUA.

Numirea lui Geoană în această poziție are loc în același an în care NATO aniversează șapte decenii de la înființare, iar România 15 ani de când este membru al Alianței.

Mai mult, în calitate de ministru de Externe al României în perioada 2000-2004, Mircea Geoană a reprezentat țara noastră la ceremonia de arborare pentru prima dată a drapelului național la sediul NATO, la 2 aprilie 2004.

Puteți citi pe larg despre
Aniversarea a 70 ani de la înființarea NATO
Aniversarea a 15 ani de la aderarea României la NATO

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending