Connect with us

INTERNAȚIONAL

Noul Guvern al Spaniei a declarat ”stare de urgență climatică și de mediu”

Published

on

© La Moncloa/ Facebook

Guvernul spaniol a declarat marți ”stare de urgență climatică și de mediu” și s-a angajat pentru primele 100 de zile de mandat să demareze acțiuni, precum trimiterea în Parlament a Legii privind Schimbarea Climatică şi să definitiveze măsurile pentru a neutraliza emisiile de carbon până în 2050, relatează EFE, citat de Agerpres.

Decizia a fost anunţată de vicepremierul şi ministrul pentru Tranziţia ecologică şi provocarea demografică, Teresa Ribera, în cadrul conferinţei de presă organizată după Consiliul de miniştri în care s-a anunţat, de asemenea, înfiinţarea unei Adunări civice pentru schimbarea climatică, cu participarea tinerilor.

Teresa Ribera a justificat acest angajament ferm citând ”trei motive”, precum justiţia climatică, viitorul ţării care necesită un proiect de mediu pentru o transformare inclusivă, alături de responsabilitatea faţă de provocările generate de schimbarea climatică.

Într-un raport intitulat ”Mediul european – situația actuală și perspective 2020” (SOER 2020), publicat la finalul anului trecut, Agenția Europeană de Mediu (AEM) semnalează că Europa a înregistat progrese semnificative privind utilizarea eficientă a resurselor și economiei circulare, însă tendințele recente evidențiază o încetinire în domenii precum reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, a emisiilor industriale, a deșeurilor generate, dar și a creșterii eficienței energetice și a ponderii energiei regenerabile.

ONU a avertizat  în cadrul unui plan de acțiune prezentat în timpul Convenției ONU pentru Biodiversitate că poluarea trebuie diminuată până în 2030 pentru a salva de la dispariție numeroase specii de animale.

Acțiunea Guvernului spaniol este în armonie cu demersul președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a face trecerea la o economie circulară, încurajând utilizarea eficientă a resurselor.

La 11 decembrie, anul trecut, aceasta a prezentat o inițiativă ambițioasă a Executivului european – Pactul Ecologic European – prin care acesta dorește să transforme Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

Pactul Ecologic European oferă o foaie de parcurs care conține acțiuni menite să încurajeze utilizarea eficientă a resurselor prin trecerea la o economie circulară curată și să pună capăt schimbărilor climatice, să inverseze declinul biodiversității și să reducă poluarea. Acest pact prezintă investițiile necesare și instrumentele de finanțare disponibile și explică modul în care se va asigura o tranziție justă și favorabilă incluziunii.

Prin rezoluția adoptată de Parlamentul European la 15 ianuarie 2020 cu 482 de voturi pentru, 136 împotrivă și 95 de abțineri, europarlamentarii și-au exprimat susținerea pentru ”un plan ambițios de investiții durabile pentru a contribui la reducerea deficitului de investiții”, solicitând, în același timp, un mecanism pentru tranziție echitabilă finanțat în mod corespunzător.

Pactul Ecologic European va fi pus în aplicare printr-un plan de investiții, care va mobiliza fonduri UE și va crea un cadru favorabil care să faciliteze și să stimuleze investițiile publice și private necesare pentru tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, verde, competitivă și incluzivă. Venind în completarea altor inițiative anunțate în cadrul Pactului ecologic, planul se bazează pe trei dimensiuni:

  1. Finanțare: mobilizarea, în următorul deceniu, a unui cuantum de minimum o mie de miliarde de euro reprezentând investiții durabile. Cea mai mare proporție de până acum de cheltuieli din bugetul UE pentru acțiuni climatice și de mediu va face posibilă atragerea de fonduri private, un rol-cheie urmând a fi jucat de Banca Europeană de Investiții.
  2. Facilitare: oferirea de stimulente pentru deblocarea și redirecționarea investițiilor publice și private. UE va furniza investitorilor instrumente, plasând resursele financiare durabile în centrul sistemului financiar, și va facilita realizarea de investiții durabile de către autoritățile publice, încurajând „înverzirea” bugetului și achizițiile publice ecologice și concepând modalități de a facilita procedurile de aprobare a ajutoarelor de stat destinate regiunilor vizate de tranziția justă.
  3. Sprijin practic: Comisia va acorda sprijin autorităților publice și promotorilor proiectelor pentru planificarea, conceperea și executarea de proiecte sustenabile.

Mecanismul pentru o tranziție echitabilă este un instrument-cheie creat pentru a se asigura că tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic are loc în mod echitabil și că nimeni nu este lăsat în urmă. Deși toate regiunile vor avea nevoie de finanțare, iar Planul de investiții pentru Pactul ecologic european o va furniza, mecanismul asigură un sprijin țintit care să ajute la mobilizarea unui cuantum de cel puțin 100 de miliarde de euro în perioada 2021-2027 în cele mai afectate regiuni, în scopul de a se atenua impactul socioeconomic al tranziției. Mecanismul va crea investițiile necesare pentru a ajuta lucrătorii și comunitățile care se bazează pe lanțul valoric al combustibililor fosili. Mecanismul va suplimenta contribuția substanțială de la bugetul UE prin intermediul tuturor instrumentelor care sunt relevante în mod direct pentru tranziție.

Mecanismul pentru o tranziție echitabilă va consta în trei surse principale de finanțare: 1. un fond pentru o tranziție justă, care va primi fonduri noi din partea UE în cuantum de 7,5 miliarde de euro, 2. o schemă specifică pentru o tranziție justă în cadrul InvestEU, pentru mobilizarea de investiții în cuantum de până la 45 de miliarde de euro, 3. un mecanism de împrumut pentru sectorul public, în colaborare cu Banca Europeană de Investiții, cu garanții de la bugetul UE, pentru mobilizarea unor investiții de 25-30 de miliarde de euro.

Criza climatică va fi abordată și în cadrul reuniunii Forumului Economic Mondial de la Davos, aflat la a 50-a ediție, care aduce laolaltă, începând de marți până vineri (21-24 ianuarie), peste 3.000 de participanți din aproape 120 de state – una din patru participanți este femeie – 53 de șefi de stat sau de guvern, aproximativ 1.700 de lideri din mediul de afaceri.

Vor fi peste 350 de sesiuni și workshopuri. 88% dintre mașinile utilizate la World Economic Forum sunt hibride sau electrice.

 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

Ministrul Bogdan Aurescu: O democrație digitală pozitivă poate fi consolidată prin schimbul de bune practici și lecții învățate pentru combaterea dezinformării

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Fenomenul fake news, dezinformarea şi confuzia “sunt mai prezente decât oricând în societăţile noastre, în contextul crizei actuale”, a afirmat ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, marţi, în deschiderea videoconferinţei organizate de Comunitatea Democraţiilor (CoD) şi a vorbit de necesitatea unei “democraţii digitale”.

Videoconferinţa a avut tema “Îmbunătăţirea guvernanţei democratice prin tehnologie (Enabling Democratic Governance Through Technology)”, în contextul deţinerii de către România a Preşedinţiei în exerciţiu a CoD. Obiectivul central al evenimentului a vizat împărtăşirea bunelor practici privind utilizarea tehnologiei pentru îmbunătăţirea şi sprijinirea guvernanţei democratice.

Ministrul Bogdan Aurescu a salutat abordarea acestei teme esenţiale pentru susţinerea şi promovarea proceselor democratice, precizând că aceasta este una dintre priorităţile Preşedinţiei României la conducerea CoD.

“Fenomenul fake news, dezinformarea şi confuzia sunt mai prezente decât oricând în societăţile noastre, în contextul crizei actuale. O democraţie digitală pozitivă poate fi consolidată prin schimbul de bune practici şi lecţii învăţate despre cum să contracarăm dezinformarea online, despre cum să dezvoltăm funcţii de auto-reglementare în social media, toate acestea fiind mai proactivi în ceea ce priveşte responsabilitatea şi standardele de transparenţă”, a spus ministrul, potrivit discursului transmis de MAE, informează Agerpres.

Şeful diplomaţiei române a prezentat experienţa ţării noastre în domeniul transformărilor digitale, cu accent pe efortul de a asigura sporirea transparenţei, eficienţei şi responsabilităţii la nivelul administraţiei publice, precum şi a unei interoperabilităţi eficiente a sistemelor IT.

“Suntem convinşi că digitalizarea acestor domenii va contribui la diminuarea birocraţiei, atragerea investiţiilor şi la un grad sporit de satisfacţie din partea cetăţenilor cu privire la serviciile publice – ceea ce va duce la consolidarea contractului social pe care se bazează democraţia noastră”, a susţinut şeful diplomaţiei române.

El a vorbit şi de faptul că “România se mândreşte adesea cu serviciile de internet din ţară ca fiind printre cele mai rapide din UE”. “Credem că digitalizarea este o oportunitate pentru toţi şi credem într-un internet deschis, liber şi sigur”, a adăugat el.

Potrivit MAE, ministrul Aurescu a salutat crearea la nivelul CoD a Grupului de Lucru dedicat problematicii Democraţiei şi Tehnologiei, mandatat să analizeze soluţiile tehnologice pentru sprijinirea unei guvernanţe democratice eficiente şi responsabile la nivel internaţional, precum şi să formuleze recomandări pentru Consiliul Guvernator al CoD pe teme specifice.

La eveniment au mai participat secretarul general al Comunităţii Democraţiilor, Thomas Garrett, directorul Iniţiativei privind impactul digital şi guvernanţa din cadrul New America Foundation, Tomicah Tillemann, ministrul adjunct al afacerilor externe al Georgiei, Lasha Darsalia, subsecretarul adjunct din cadrul Oficiului pentru democraţie, drepturile omului şi muncă din cadrul Departamentului de Stat american, Scott Busby, precum şi reprezentanţi ai mediului guvernamental, ai celui privat şi ai societăţii civile.

România asigură Preşedinţia Comunităţii Democraţiilor în perioada septembrie 2019 – septembrie 2021, având ca principale obiective facilitarea implicării tinerilor în procesele democratice, promovarea democraţiei pe plan global, ca unic sistem care garantează prosperitatea şi dezvoltarea durabilă, precum şi relaţia dintre procesele democratice şi tehnologia informaţiei. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ministrul german de externe atacă Rusia la ONU: Otrăvirea lui Aleksei Navalnîi trebuie să aibă consecințe. UE își rezervă dreptul de a impune sancțiuni

Published

on

© United Nations

Ministrul german de externe Heiko Maas a numit otrăvirea disidentului rus Aleksei Navalnîi “o problemă pentru întreaga comunitate internaţională”, în discursul său pre-înregistrat pentru Adunarea Generală a ONU, care urmează să fie difuzat marţi seară, relatează dpa, potrivit Agerpres.

Maas, a cărui țară este membru în Consiliul de Securitate al ONU până la finele lui 2020, a criticat presupusul atac drept o încălcare a legislaţiei privind armele chimice. Laboratoare din Germania, Franţa şi Suedia au stabilit că Navalnîi a fost otrăvit cu un agent neurotoxic de tip Noviciok.

Fac apel la Rusia să facă mai mult pentru a investiga acest caz. Un astfel de caz trebuie să aibă consecinţe“, a spus şeful diplomaţiei germane, adăugând că Uniunea Europeană îşi rezervă dreptul de a impune sancţiuni.

El a mulţumit partenerilor internaţionali ai Germaniei pentru “sprijinul lor lipsit de echivoc”, conform discursului publicat de Ministerul de Externe de la Berlin.

Navalnîi a fost adus la Berlin în comă pentru tratament pe 22 august, la două zile după ce i s-a făcut rău în timpul unui zbor intern în Rusia.

Politicianul rus în vârstă de 44 de ani a fost externat din spitalul Charite săptămâna trecută şi s-a angajat să se întoarcă în Rusia, unde este militant proeminent anti-corupţie şi unul dintre oponenţii cei mai vocali ai preşedintelui Vladimir Putin. De altfel, Aleksei Navalnîi a fost vizitat la spital de cancelarul german Angela Merkel.

Kremlinul neagă orice implicare în otrăvirea lui Aleksei Navalnîi.

Într-o rezoluție adoptată la 17 septembrie cu 532 de voturi pentru, 84 împotrivă și 72 de abțineri Parlamentul European a condamnat cu fermitate încercarea de a-l asasina pe proeminentul politician rus de opoziție și activistul anticorupție Aleksei Navalnîi cu un agent neurotoxic.

Germania, țara care asigură președinția Consiliului UE și care s-a oferit să-l trateze pe Navalnîi, a anunțat la data de 2 septembrie că analizele toxicologice de sânge efectuate în cadrul unui laborator militar german au relevat ”dovezi fără echivoc” că Aleksei Navalnîi a fost otrăvit cu Noviciok.

După acest anunț, cancelarul german Angela Merkel a condamnat în termenii cei mai duri otrăvirea lui Navalnîia cerut explicații din partea Rusiei și a menţionat de asemenea că Berlinul, care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, va contacta în această chestiune Organizaţia Internaţională pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC), precum şi partenerii europeni şi aliaţii din cadrul NATO, cu care ”va discuta un răspuns comun adecvat”, dat fiind că este vorba despre un atac la adresa ”drepturilor şi valorilor fundamentale”.

De asemenea, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis în primul său discurs privind Starea Uniunii Europene că nicio conductă de gaz nu va schimba modul Rusiei de a opera, referindu-se la cazul Navalnîi, cazul Skripal sau anexarea ilegală a Crimeei.

Cancelarul german Angela Merkel și ministrul de externe din cabinetul său Heiko Maas au dat de înțeles că Germania nu exclude impunerea de sancțiuni asupra gazoductului Nord Stream 2 după otrăvirea lui Aleksei Navalnîi, în contextul în care au apărut tot mai multe solicitări în acest sens, subliniindu-se că sancțiuni de tipul celor aplicate în ce privește cazul Skripal, anumă expulzări diplomatice, ar putea să nu fie suficiente.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ministrul Bogdan Aurescu, mesaj la Adunarea Generală ONU: România rămâne preocupată de multitudinea de conflicte nerezolvate din regiunea Mării Negre

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a susținut marți, 29 septembrie 2020, Declarația națională la Dezbaterile Generale din plenul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (AGONU75), în cadrul segmentului la nivel înalt al celei de-a 75-a sesiuni a Adunării Generale.

Tema actualei sesiuni a Adunării Generale este “Viitorul pe care îl dorim, Organizația Națiunilor Unite de care avem nevoie: reafirmarea angajamentului comun pentru multilateralism – combaterea COVID-19 prin acțiune multilaterală eficientă (The future we want, the United Nations we need: reaffirming our collective commitment to multilateralism – confronting COVID-19 through effective multilateral action)”.

Cea de-a 75-a sesiune a Adunării Generale a Națiunilor Unite a debutat la 15 septembrie și are o durată de un an, segmentul de dezbateri generale la nivel înalt, desfășurat pentru prima dată în format online, fiind cel mai important eveniment anual de diplomație multilaterală.

 

În Declarația națională susținută în cadrul Dezbaterilor Generale din plenul Adunării Generale, șeful diplomației române a evidențiat contribuția vitală a ONU la dezvoltarea societăților noastre, precum și rolul său dinamic în încurajarea dialogului, cooperării și responsabilității comune, pe baza valorilor și principiilor universale înscrise în Carta ONU. În acest context, ministrul afacerilor externe a dat asigurări că România rămâne un ferm susținător al multilateralismului și al ordinii internaționale bazate pe norme, menținându-și angajamentul de a coopera pentru un viitor mai sigur pentru toți.

Șeful diplomației române a subliniat că, în contextul pandemiei de COVID-19, provocările globale necesită acțiuni comune, solidaritate și cooperare. A lansat un apel statelor membre ONU pentru transformarea crizei de COVID-19 într-o oportunitate, prin continuarea reformei Organizației și prin revitalizarea agendei de pace și securitate, cu accent pe prevenirea conflictelor și consolidarea proceselor de pace.

Ministrul Bogdan Aurescu a subliniat că România este un contributor tradițional la pacea și securitatea globală, inclusiv prin participarea la operațiunile de menținere a păcii sub egida ONU din întreaga lume. În același timp, a afirmat că “România rămâne în continuare preocupată de multitudinea de conflicte nerezolvate din regiunea Mării Negre, care afectează stabilitatea și cooperarea în vecinătatea noastră. Continuăm să promovăm cooperarea între Organizația Națiunilor Unite și diferite organizații din regiunea noastră, inclusiv în calitate de președinție în exercițiu a Organizației pentru Cooperare Economică la Marea Neagră”. Astfel, ministrul român a reiterat angajamentul țării noastre pentru menținerea ordinii internaționale bazate pe norme, în consolidarea arhitecturii globale pentru controlul armamentelor, neproliferării și dezarmării.

Șeful delegației României a punctat importanța multilateralismului în valorificarea oportunităților de dezvoltare “mai bună și mai verde”, pentru economii incluzive și durabile și societăți în care “nimeni nu rămâne în urmă”, abordând astfel importanța implementării depline a Agendei de Dezvoltare 2030 și a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. A făcut apel la acțiuni ferme pentru gestionarea situațiilor de urgență climatică și de mediu și a protejării biodiversității, referindu-se inclusiv la angajamentul asumat prin Pactul Ecologic European.

Ministrul român a subliniat că ONU trebuie să asigure un multilateralism eficient, care să mobilizeze, la nivel global, toate părțile interesate, de la guverne, sectoarele de afaceri și financiare, până la mediul academic și societatea civilă. Totodată, șeful diplomației române a punctat că în “viitorul pe care îl dorim” drepturile omului sunt promovate, protejate și îndeplinite, iar respectarea acestora, inclusiv a egalității de gen, este esențială.

Făcând referire la importanța sectorului digital în PIB-ul național, șeful delegației României a afirmat că tehnologia digitală este esențială pentru adaptarea răspunsului la pandemie și o condiție prealabilă pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă. Totodată, șeful diplomației române a evidențiat necesitatea unui angajament politic universal față de securitatea digitală.

Ministrul Bogdan Aurescu a precizat că actuala pandemie a dovedit că dezinformarea și acțiunile ostile din mediul informațional amenință atât securitatea internațională, cât și cea a fiecărui individ, necesitând măsuri eficiente care să permită accesul vital al publicului la informații fiabile, exacte, bazate pe știință.

Rolul mass-media libere, independente, responsabile și pluraliste este crucial în consolidarea transparenței, responsabilității și încrederii”, a afirmat Bogdan Aurescu.

Vorbind despre lecțiile învățate din actuala pandemie, a contextualizat principiul solidarității ca premisă indispensabilă a acestor deziderate, precum și necesitatea cooperării multilaterale eficiente și inovatoare. Astfel, a arătat că “sănătatea reprezintă o investiție în viitor și este o cheie a dezvoltării durabile” și a menționat că România s-a alăturat inițiativei de “Răspuns global la coronavirus (The Coronavirus Global Response)”, reorientând mai multe proiecte din asistența oficială pentru dezvoltare înspre urgențele sanitare ale unor state partenere, în special din Vecinătatea Estică și în Africa sub-sahariană. A precizat, totodată, că România a inclus refugiații în sistemul național de asigurări de sănătate, inclusiv pe durata stării de urgență cauzate de epidemia de COVID-19.

În Declarația națională, ministrul român a arătat că România acordă o atenție deosebită tinerilor, atât privind educația și formarea profesională, cât și prin promovarea rolului tinerilor în procesele democratice. Astfel, a reamintit că Declarația de la București, adoptată la cea de-a 20-a aniversare a Comunității Democrațiilor, găzduită de România în iunie anul acesta și Forumul Tinerilor din cadrul Comunității Democrațiilor, desfășurat în contextul deținerii de către România a Președinției acestui for, au pus accent pe importanța participării semnificative a tinerilor la luarea deciziilor în sistemele democratice, aspect esențial pentru bunăstarea societăților noastre.

În încheiere, ministrul Bogdan Aurescu a menționat că România aniversează 65 de ani de la aderarea la ONU, reiterând angajamentul țării noastre față de valorile universale ale Organizației Națiunilor Unite, precum și de a contribui la obiectivele asumate.

Viitorul pe care îl dorim trebuie să îndeplinească aspirațiile noastre pentru pace, libertate și justiție, egalitate și prosperitate, sănătate și mediu curat – un viitor în care drepturile omului, democrația și statul de drept ne oferă cadrul adecvat pentru a ne atinge aspirațiile” a afirmat ministrul român de externe.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a mai participat, în marja segmentului la nivel înalt al Adunării Generale a ONU (21 septembrie – 2 octombrie), la Reuniunea de nivel înalt a Adunării Generale a ONU pentru marcarea celei de-a 75-a aniversări a Organizației Națiunilor Unite, desfășurată la 21 septembrie.

Totodată, în acest context, șeful diplomației române a prezidat, la 25 septembrie 2020, în calitate de Președinte-în-Exercițiu al Organizaţiei pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN), Reuniunea informală a Consiliului Miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre ale OCEMN.

Ministrul Bogdan Aurescu a mai participat la Reuniunea ministerială a Alianței pentru Multilateralism, la 25 septembrie 2020.

În continuarea activităților din marja segmentului la nivel înalt, la 1 octombrie 2020, ministrul afacerilor externe va lua parte la Reuniunea de nivel înalt a Adunării Generale ONU cu ocazia aniversării a 25 de ani de la cea de-a 4-a Conferinţă Mondială privind Femeile, care va avea ca temă “Accelerarea îndeplinirii egalității de gen și împuternicirii tuturor femeilor și fetelor”.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA2 hours ago

Studiu FMI dedicat Inițiativei celor Trei Mări: Decalaj de investiții în infrastructură de 1.150 de miliarde de euro între Europa de Est și cea Occidentală

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu: O democrație digitală pozitivă poate fi consolidată prin schimbul de bune practici și lecții învățate pentru combaterea dezinformării

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Ministrul german de externe atacă Rusia la ONU: Otrăvirea lui Aleksei Navalnîi trebuie să aibă consecințe. UE își rezervă dreptul de a impune sancțiuni

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu, mesaj la Adunarea Generală ONU: România rămâne preocupată de multitudinea de conflicte nerezolvate din regiunea Mării Negre

U.E.6 hours ago

Franța, Lituania și Letonia propun UE un plan de protejare a alegerilor în Europa împotriva atacurilor cibernetice

Cristian Bușoi6 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi: România dependentă de cărbune are nevoie de timp pentru a asigura securitatea energetică în vederea tranziției ecologice

POLITICĂ7 hours ago

Ambasadoarea Franței în România, decorată de președintele Klaus Iohannis pentru contribuţia excepţională avută la dezvoltarea relaţiilor politico-diplomatice

U.E.7 hours ago

UE reia negocierile privind aderarea la Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Cetățenii europeni ar putea contesta acțiunile UE la CEDO

ROMÂNIA8 hours ago

România susține o abordare coordonată în UE pentru restricționarea liberei circulații ca răspuns la pandemia COVID-19

U.E.8 hours ago

Germania transmite Regatului Unit că UE nu va accepta redeschiderea Acordului de retragere: Acest tratat internațional a fost semnat cu doar nouă luni în urmă și deja îl puneți sub semnul întrebării ?

SUA1 day ago

Alegeri prezidențiale SUA: Ambasadorul Adrian Zuckerman explică procedura de vot prin corespondență pentru cetățenii americani din România

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Uniunea Vamală: Comisia Europeană, nou plan de acțiune care să creeze condiții mai bune de funcționare, inovare și eficiență pentru vămile din UE

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu susține reducerea emisiilor de carbon în toate domeniile, dar cu condiția protejării locurilor de muncă în zonele afectate

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA2 weeks ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș2 weeks ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

Advertisement
Advertisement

Trending