Connect with us

U.E.

Noul ministru britanic pentru Brexit anunță că Regatul Unit nu va plăti factura separării de UE în lipsa unui acord comercial

Published

on

Marea Britanie nu va plăti factura părăsirii Uniunii Europene decât în condițiile existenței unui acord comercial, a precizat noul ministru britanic pentru Brexit, Dominic Raab, în cadrul unui interviu publicat duminică de Sunday Telegraph, anunță AFP, citat de Agerpres.

Foto: Exiting the EU Dept/ Twitter

Euroscepticul Dominic Raab, care l-a succedat pe David Davis la 9 iulie după ce acesta și-a dat demisia, a precizat că este necesară o ”anumită condiționare între cele două părți”.

Articolul 50 (din Tratatul de la Lisabona, privind procesul de ieşire din UE) cere (…) existenţa unui viitor acord-cadru pentru relaţia pe care o vom avea (cu UE) în viitor, deci cele două părţi sunt legate”, a menționat Dominic Raab pentru Sunday Telegraph.

”Nu puteţi avea o parte care să îndeplinească toate condiţiile şi cealaltă să nu le îndeplinească sau să acţioneze lent sau să nu-şi asume răspunderea”, a completat ministrul.

Guvernul birtanic a trimis mesaje contradictorii referitoare la obligațiile financiare pe care Marea Britanie va trebui să le respecte odată cu Brexit-ul.

Premierul britanic, Theresa May, a acceptat în luna decembrie a anului trecut un acord financiar care se încadrează între sumele 35-39 de miliarde de lire sterline ( 39-44 de miliarde de euro) care, în viziunea miniștrilor, depinde în mare măsură de relațiile comerciale UE-Marea Britanie. Acest acord a fost rapod contestat de membri ai guvernului.

În lumina noilor avertismente venite din partea Comisiei Europene, și anume că există posibilitatea unui scenariu în care Bruxelles-ul nu va ajunge la un acord cu Londra privind Brexit-ul, principalul blocaj al negocierilor fiind frontiera irlandeză, se ridică întrebarea dacă va exista suficient timp pentru negocieri privind viitoarele relații comerciale UE-Marea Britanie.

Executivul european a publicat o broșură de 15 pagini privind posibile eșecuri. Aceasta prevede că ține de responsabilitatea fiecărei naţiuni şi instituţii din Uniunea Europeană de a angaja personal şi de a ajunge la înţelegeri pentru a face faţă retragerii Marii Britanii din UE fără un acord.

Documentul avertizează că trebuie intensificate imediat pregătirile la toate nivelurile, pentru a include toate consecinţele posibile, enumerând potenţiale probleme în domenii precum frontierele, transportul, datele şi circulaţia medicamentelor.

Guvernul britanic a prezentat la 12 iulie, în parlament, detaliile planului său în ce priveşte relaţiile între Marea Britanie şi Uniunea Europeană după Brexit, ce propune în primul rând o nouă uniune vamală cu Uniunea Europeană.

Documentul indică faptul că guvernul speră că Marea Britanie va menţine relaţii strânse cu UE după ieşirea oficială din blocul comunitar, în martie 2019.

Gestionarea  negocierilor de către Theresa May privind Brexit-ul, contestată de britanici 

Potrivit unui sondaj realizat de YouGov publicat de Reuters, doar 16% dintre respondenți au precizat că May gestionează bine negocierile privind Brexit, în vreme ce 34% dintre aceștia au menționat că Boris Johnson, fostul ministru de Externe care și-a dat demisia tocmai pentru că, în viziunea sa, Theresa May nu a adoptat o poziție fermă în negocierile cu Bruxelles-ul, ar fi făcut o treabă mult mai bună.

Cu doar opt luni până la ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, programată pentru 29 martie 2019, perioadă în care România, care va deține președinția rotativă a Uniunii Europene, va avea de gestionat acest dosar sensibil, guvernul de la Londra, societatea civilă și mediul de afaceri au o poziție divizată când vine vorba de Brexit.

Membrii Executivului de la Londra, în turneu în Europa

FOTO: Donald Tusk/ Facebook

Prim-ministrul Theresa May a avertizat că ”timpul trece”, iar ritmul negocierilor trebuie accelerat dacă se dorește ca în toamnă să se încheie un acord care să fie în beneficiul cetățenilor europeani, dar și în beneficiul celor britanici.
Downing Street este conștient că, în eventualitatea în care ofensiva diplomatică eșuează, iar luna octombrie va trece fără ca un acord privind Brexitul să fie convenit între Bruxelles și Londra, credibilitatea Theresei May va avea de suferit, mai ales în contextul intern extrem de tensionat.

Un calendar detaliat al vizitelor pe care le vor întreprinde membrii Cabinetului May a fost realizat de Downing Street 10, Londra fiind conștientă că, după vacanța politică, va mai avea la dispoziție doar patru săptămâni pentru a negocia un acord cu Bruxelles-ul, anunță The Guardian.

Astfel, tonul turneului european va fi dat de Theresa May, care va avea săptămâna aceasta mai multe întâlniri. cancelarul austriac, Sebastian Kurz, al cărui stat deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, prim-ministrul ceh, Andrej Babis și premierul estonian, Juri Ratas se numără printre oficialii europeni cu care șefa executivului britanic va avea întrevederi. 

Noul ministru de Externe, Jeremy Hunt, se va afla în Germania, ministrul britanic de Interne, Sajid Javid, va merge în Spania, în vreme ce ministrul pentru mediul de afaceri, Greg Clark, va călători în Italia.

Marea Britanie are un termen prevăzut de tratat de doi ani pentru a părăsi Uniunea Europeană de la data notificării intenției sale de retragere, acesta find fixat la 29 martie 2019.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI EUROPENE 2019

Premierul Viorica Dăncilă: Voi vota duminică și pentru alegerile europarlamentare și pentru referendum. Sunt un susţinător al statului de drept

Published

on

©️ European Parliament

Premierul Viorica Dăncilă a anunţat miercuri, la Bacău, că va merge duminică la urne şi va vota atât pentru alegerile europarlamentare, cât şi pentru referendum.

Aflată într-o vizită în municipiul Bacău, Dăncilă a afirmat că va participa la referendum, pe motiv că este un susţinător al statului de drept şi al independenţei justiţiei.

Da. Voi participa duminică la vot şi voi vota la ambele, şi pentru alegerile europarlamentare, voi vota pentru imaginea României, voi vota pentru câştigarea demnităţii României pentru că, ştiţi, am fost europarlamentar nouă ani de zile, ştiu ce înseamnă lucrul în instituţiile europene, ştiu cât de important este să avem acolo oameni implicaţi, oameni care să lucreze pe directive, pe regulamente, în care să se regăsească şi obiectivele României şi ale românilor. (…) Voi vota şi pentru referendum. Aşa cum am spus de fiecare dată, sunt un susţinător al statului de drept, al independenţei justiţiei, dar şi al drepturilor cetăţenilor, pentru că şi acest lucru trebuie să îl avem în vedere de fiecare dată şi între toate trebuie să existe un echilibru”, a afirmat Dăncilă, potrivit Agerpres, relatează Știrile Pro TV.

Cetățenii români sunt așteptați duminică la urne pentru a vota atât pentru alegerile europene, cât și pentru referendumul național pe tema justiției convocat de președintele Klaus Iohannis în care șeful statului cere sprijinul cetățenilor pentru a interzice amnistia și grațierea în cazuri de corupție și pentru a bloca posibilitatea ca guvernul să mai emită ordonanțe de urgență în materie de infracțiuni

Pe 25 aprilie, președintele Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției” și a semnat decretul prin care a decis organizarea referendumului național pentru justiție la data de 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.

Referendumul, primul convocat de un președinte după cel din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari la 300 de membri și optarea pentru un Parlament unicameral, are loc în condițiile în care șeful statului a solicitat Guvernului și majorității politice să nu mai legifereze netransparent și în favoarea unei amnistii și grațieri a faptelor de corupție.

”Luând act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției şi a consecințelor acestuia, a asigurării integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, precum și de nevoia unui cadru legislativ coerent și stabil”, este prima motivație care reiese din decretul semnat de Klaus Iohannis.

Decretul are trei articole, precizându-se că ”poporul român este chemat să își exprime voința cu privire la următoarele probleme de interes național: 1. interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție; 2. interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe”.

Referendumul din 26 mai presupune chemarea cetățenilor români la vot pentru a opta cu ”Da” sau ”Nu” la cele două întrebări care se vor regăsi pe buletinul de vot:


1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Autoritatea Electorală Permanentă a făcut o simulare a procesului de votare la alegerile europene și la referendumul pentru justiție. Ce pașii trebuie să urmăm duminică când ne vom prezenta la vot

Published

on

Autoritatea Electorală Permanentă a făcut miercuri o simulare a procesului de votare la alegerile europarlamentare şi la referendumul naţional care se vor desfăşura în data de 26 mai, context în care au fost prezentaţi paşii pe care alegătorii trebuie să îi urmeze atunci când se vor prezenta la urne, relatează Agerpres.

Duminică, alegătorii vor primi trei buletine de vot – unul pentru alegerile europarlamentare şi două pentru referendum.

Introducerea unui buletin de vot în altă urnă decât cea destinată nu atrage nulitatea acestuia.

La sosirea în secţia de votare, alegătorul va prezenta actul de identitate sau documentul de identitate, după caz, operatorului de calculator al biroului electoral al secţiei de votare. Operatorul de calculator va scana actul de identitate sau va introduce în Sistemul Informatic de Monitorizare a Prezenţei la Vot (SIMPV) – tabletă – datele personale ale alegătorului în cazul în care nu se poate folosi scanarea, pentru a verifica dacă cetăţeanul îşi poate exercita dreptul de vot.

Dacă tableta nu semnalează niciun impediment la exercitarea dreptului de vot sau nu indică necesitatea dirijării alegătorului la o altă secţie de votare, va aduce la cunoştinţa alegătorului faptul că tableta înregistrează prezenţa la vot, separat pentru fiecare scrutin în parte, şi că acesta poate opta pentru a-şi exercita dreptul de vot atât la alegerile europarlamentare, cât şi pentru referendumul naţional sau doar pentru unul dintre aceste scrutine.

Operatorul de calculator al biroului electoral al secţiei de votare va înregistra în tabletă opţiunea alegătorului de a vota numai pentru un singur tip de scrutin sau pentru ambele scrutine, aşa cum a fost comunicată de către acesta; operatorul de calculator al biroului electoral al secţiei de votare aduce la cunoştinţa preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare atât mesajele furnizate de tabletă, cât şi opţiunile alegătorului, astfel încât alegătorul să primească buletinele de vot conform opţiunii exprimate şi înscrise în tabletă; alegătorul care doreşte să îşi exercite dreptul de vot la referendumul naţional va primi în mod obligatoriu ambele buletine de vot corespunzătoare celor două întrebări de la referendum, neavând posibilitatea de a opta pentru una sau alta din întrebări.

De asemenea, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau membrul desemnat de acesta va indica alegătorului să semneze în rubrica dedicată semnăturii în lista electorală permanentă corespunzătoare sau, după caz, pe lista electorală suplimentară corespunzătoare.

Alegătorii comunitari, înscrişi în listele electorale speciale, nu pot vota pentru referendumul naţional din data de 26 mai.

În cazul în care alegătorul optează pentru participarea la un singur tip de scrutin, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau membrul desemnat de către acesta va bara, în prezenţa alegătorului, cu o linie orizontală, rubrica destinată semnăturii din lista electorală permanentă, aferentă tipului de scrutin pentru care nu a optat. În cazul în care alegătorul este dintre cei care trebuie înscrişi în lista electorală suplimentară, acesta va fi înscris doar în lista suplimentară corespunzătoare tipului de scrutin pentru care a optat.

Urnele de vot vor fi inscripţionate separat pentru alegerile europarlamentare, întrebarea nr. 1 şi întrebarea nr. 2 din cadrul referendumului naţional.

În secţiile de votare din ţară se utilizează o singură urnă specială pentru persoanele netransportabile. În aceasta vor fi introduse atât buletinul de vot de la alegerile pentru Parlamentul European, cât şi buletinele de vot de la referendum, urmând a fi separate după deschiderea urnelor.

În cazul în care tableta semnalează faptul că alegătorul care s-a prezentat la vot figurează deja înscris în SIMPV, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va lua următoarele măsuri: informează alegătorul că SIMPV a semnalat că s-a mai prezentat la vot la acelaşi scrutin; aduce la cunoştinţa alegătorului prevederile art. 387 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora fapta unei persoane care votează de două sau mai multe ori constituie infracţiunea de fraudă la vot care se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi; în secţiile de votare din ţară, în cazul în care alegătorul stăruie în solicitarea de a-şi exercita dreptul de vot, chiar şi după ce i s-au făcut precizările de la lit. a) şi b), preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va apela, folosind telefonul care i-a fost pus la dispoziţie de către Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, serviciul 112 şi va solicita să i se facă legătura cu secţia de votare cu numărul şi din judeţul sau, după caz, statul arătate în mesaj.

Alegătorii care au optat pentru a-şi exercita dreptul de vot, în data de 26 mai, la un singur scrutin şi cărora li s-a aplicat pe actul de identitate timbrul autocolant sau, după caz, ştampila cu menţiunea “VOTAT” şi data scrutinului vor mai putea să îşi exercite dreptul de vot, pentru scrutinul la care nu au optat iniţial, în data de 26 mai, până la ora 21,00, ora închiderii secţiilor de votare.

Dacă cetăţeanul se află în localitatea de domiciliu, el va vota la aceeaşi secţie de votare, caz în care va semna pe lista electorală permanentă corespunzătoare scrutinului pentru care nu a optat iniţial, pe locul de semnătură barat anterior, preşedintele urmând a scrie în dreptul acestuia menţiunea “revenire”, să semneze şi să aplice ştampila de control a secţiei de votare.

În cazul în care alegătorul nu se află în localitatea de domiciliu, acesta va fi înscris în lista electorală suplimentară corespunzătoare scrutinului pentru care iniţial nu a optat, de la secţia de votare unde se prezintă.

Alegătorilor le este interzis să părăsească localul secţiei de votare cu buletine de vot.

Cererile pentru urna specială, indiferent dacă sunt numai pentru alegerile europarlamentare sau pentru referendumul naţional, se fac în preziua votării, între orele 18:00 şi 20:00.

Echipa care se deplasează cu urna specială va lua buletine de vot, atât pentru alegerile europarlamentare, cât şi pentru referendum, corespunzătoare cererilor aprobate (câte un buletin de vot pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European, referendumul naţional – întrebarea 1 şi referendumul naţional – întrebarea 2, pentru fiecare cerere aprobată, astfel încât alegătorul să îşi poată manifesta opţiunea de a vota pentru unul sau ambele scrutine).

În cazul în care alegătorul a optat să voteze pentru un singur scrutin, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va menţiona în formular şi tipul de scrutin la care acesta votează, prin înscrierea menţiunii “alegeri” sau “referendum”, după caz. 

Continue Reading

U.E.

O organizație civică a semnalat peste 500 de pagini și grupuri de Facebook care răspândesc discursul urii și știri false către milioane de persoane în Europa

Published

on

Organizația civică Avaaz, care întreprinde acțiuni de militantism cibernetic, a anunțat mierucri că odată cu apropierea alegerilor europene a semnalat peste 500 de pagini și grupuri de Facebook suspectate că difuzează informații false în Uniunea Europeană, anunță AFP, citat de Agerepres.

Atenționările au permis eliminarea unor postări care totalizau peste 500 de milioane de vizualizări în ultimele trei luni, potrivit ONG-ului.

Organizația, datorită căreia Facebook a închis zeci de conturi din mai multe state europene, printre care și Italia și Polonia, ca urmare a semnalărilor sale, a publicat un raport online paneuropean care detaliază amploarea unor rețele, de extremă dreapta sau anti-UE, care partică dezinformarea sau difuzează conținut ce îndeamnă la ură pe rețeaua de socializare.

Citiți și:
Rețeaua socială Facebook a închis 23 de pagini din Italia care difuzau știri false sau propagandă pro-guvernamentală

Astfel, Avaaz a semnalat Facebook peste 500 de pagini și grupuri suspecte, care sunt urmărite în total de aproape 32 de milioane de utilizatori şi care au generat peste 67 de milioane de interacţiuni (comentarii, like-uri şi share-uri) în ultimele trei luni.

În aceeaşi perioadă, postările legate de aceste pagini şi grupuri, care urmăresc deseori să instige la ură faţă de migranţi sau să denigreze Bruxellesul, au generat 533 de milioane de vizualizări, a calculat ONG-ul.

Potrivit Avaaz, Facebook a eliminat deja 77 de pagini şi conturi care i-au fost semnalate (în aprilie sau în mai), ”care numărau în total de trei ori mai mulţi abonaţi (5,9 milioane) decât principalele şase partide europene de extremă-dreapta sau anti-UE”, mai exact Liga, AfD, VOX, Brexit Party RN şi PiS, care totalizează două milioane.

ONG-ul salută decizia Facebook de a închide aceste conturi, dar face apel la reţeaua de socializare să îşi intensifice eforturile.

”Facebook a permis ca mult prea multe activităţi suspecte şi materiale dăunătoare să fie răspândite. Trebuie să facă ordine şi să efectueze imediat verificări, la nivelul UE, pentru a detecta alte activităţi suspecte pe platforma sa”, cum ar fi conturi duble care contribuie la amplificarea unui mesaj sau paginile care îşi schimbă des numele pentru a-şi şterge urmele, concluzionează ONG-ul.

Continue Reading

Referendumul național din 26 mai

#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Dragi români,Cu toții ne dorim să trăim într-o țară în care hoții și corupții stau la pușcărie, nu în fruntea statului. Pe 26 mai, să spunem răspicat DA pentru România europeană, DA pentru România pe care o iubim, țara oamenilor cinstiți și integri, în care nimeni nu este mai presus de lege. Votați DA la referendum și nu îi lăsați pe alții să decidă în locul vostru! Românii votează pentru că românii contează!#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Publicată de Klaus Iohannis pe Joi, 16 mai 2019

”Alege-ți viitorul” – dedataastavotez.eu

Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending