Parlamentul European se reunește într-o nouă sesiune plenară, în perioada 10-13 februarie. Deputații europeni vor dezbate cu privire noua Busolă a Comisiei Europene privind Competitivitatea. De asemenea, Legislativul European va marca cei trei ani de război al Rusiei împotriva Ucrainei și vor evalua impactul acestuia, informează un comuicat al PE.

Trei ani de război: PE își reiterează sprijinul de neclintit pentru Ucraina

Marți dimineață, în cadrul unei dezbateri cu reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Consiliului, eurodeputații vor marca trei ani de când Moscova a lansat invazia militară brutală asupra Ucrainei.

O rezoluție va fi supusă la vot în cadrul sesiunii plenare din martie. Într-o rezoluție adoptată în ianuarie 2025, Parlamentul și-a reiterat sprijinul ferm pentru Kiev, a solicitat Rusiei să înceteze imediat toate activitățile militare și să se retragă din Ucraina. Eurodeputații au solicitat, de asemenea, UE să își extindă sancțiunile împotriva canalelor massmedia ruse care desfășoară campanii de dezinformare și de manipulare a informațiilor care justifică războiul de agresiune al Kremlinului. Miercuri dimineață, în cadrul unei dezbateri separate, deputații vor examina represiunea continuă a Kremlinului împotriva opoziției politice ruse, la un an după asasinarea lui Alexei Navalnîi.

Navalnîi, unul dintre cei mai cunoscuți activiști anticorupție din Rusia, politician din opoziție și un critic înflăcărat al lui Vladimir Putin, a murit în circumstanțe misterioase într-o colonie penală îndepărtată din regiunea arctică a Rusiei pe 16 februarie 2024, în timp ce executa o pedeapsă lungă cu închisoarea pe baza unor acuzații false. După moartea sa, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care trage la răspundere statul rus, în special pe președintele Putin, pentru moartea sa. Miercuri după-amiază, Parlamentul va dezbate cu reprezentanți ai Președinției poloneze a Consiliului și ai Comisiei Europene necesita.

PE va dezbate foaia de parcurs a Comisiei privind competitivitatea și prioritățile pentru 2025

Miercuri, Ursula von der Leyen va prezenta programul de lucru al Comisiei pentru 2025, principalele sale acțiuni de politică și inițiative legislative planificate pentru acest an. Într-o altă dezbatere miercuri după-amiază, deputații vor discuta cu reprezentanții Comisiei și ai Consiliului despre strategia UE recent prezentată pentru recâștigarea competitivității și asigurarea prosperității durabile.

Această așa-numită „Busolă pentru competitivitate” conține trei domenii principale de acțiune: inovarea, decarbonizarea și securitatea. Acesta identifică, de asemenea, cinci așa-numiți factori orizontali care favorizează competitivitatea: simplificarea, reducerea barierelor din calea pieței unice, finanțarea competitivității, promovarea competențelor și a locurilor de muncă de calitate, precum și o mai bună coordonare a politicilor la nivelul UE și la nivel național. Programul de lucru stabilește în detaliu modul în care Comisia intenționează să pună în aplicare orientările politice prezentate Parlamentului European de Ursula von der Leyen în iulie 2024. Acestea s-au axat pe prosperitate și competitivitate durabile, apărare și securitate, consolidarea modelului social al UE, calitatea vieții, protejarea democrației și susținerea valorilor UE, o Europă globală și adaptarea UE la exigențele viitorului.

     Citiți și: “Este timpul să repornim motorul inovării din Europa”: Comisia von der Leyen a lansat Busola competitivității, axată pe inovare, decarbonizare, securitate, simplificare, piața unică, finanțare și competențe

Deputații vor discuta despre amenințările tarifare ale administrației Trump

Marți, PE va evalua situația actuală a relațiilor comerciale UE-SUA, multilateralismul și potențialele răspunsuri ale UE în cazul în care SUA impune tarife asupra produselor europene.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va introduce „în mod sigur” tarife care vizează UE, invocând nemulțumirile legate de acțiunile UE împotriva firmelor de tehnologie din SUA și de deficitul comercial de bunuri. El a amenințat, de asemenea, că va folosi tarifele pentru a presa Danemarca să predea Groenlanda.

Președintele Trump a anunțat recent un tarif de 25% pentru mărfurile din Canada și Mexic, pe care l-a amânat ulterior cu o lună, precum și un tarif de 10% pentru importurile din China. Parlamentul s-a angajat în favoarea multilateralismului și a solicitat reformarea urgentă a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).Deputați europeni au declarat recent că este „imperativ ca SUA și UE să colaboreze îndeaproape pentru a apăra multilateralismul și ordinea internațională bazată pe norme”. Între timp, UE și-a consolidat instrumentele de care dispune pentru a proteja comerțul UE, printre care se numără în prezent Instrumentul de contracarare a acțiunilor coercitive conceput pentru a permite UE să răspundă, în ultimă instanță, șantajului economic din partea unei țări străine.

Potrivit Comisiei, UE are un excedent comercial de bunuri în valoare de 154 de miliarde EUR cu SUA, în timp ce SUA menține un excedent comercial de servicii în valoare de 104 miliarde EUR cu UE, ceea ce duce la un excedent comercial global al UE de trei procente dintr-un flux comercial total de 1,5 mii de miliarde EUR. În 2023, SUA a fost cel mai mare partener pentru exporturile de mărfuri ale UE și al doilea partener ca mărime pentru importurile de mărfuri ale UE.

Eurodeputata Gabriela Firea pledează pentru adaptarea metodelor de predare la realitățile actuale din domeniul tehnologiei și comunicării, subliniind că educația trebuie să țină pasul cu generațiile digitale.

„Suntem în generația vitezei, a platformelor sociale, a tehnologiei și acolo trebuie să meargă și școala. Nu spre incultură, false modele, fake news și superficialitate”, a transmis Firea într-o postare pe Facebook.

În contextul dezbaterii privind modificarea planului-cadru pentru liceu, eurodeputata a atras atenția că Istoria și Geografia sunt discipline fundamentale care trebuie să rămână în programa școlară: „Istoria românilor și Geografia României sunt esența națională și trebuie să rămână printre materiile predate tuturor copiilor. Să schimbăm cum și cât predăm, nu ce predăm!”

Discuțiile referitoare la schimbările din sistemul educațional au generat controverse între specialiștii din Ministerul Educației, profesori, academicieni și părinți. Firea consideră că orice reformă trebuie făcută prin echilibru și dialog: „Avem mare nevoie de reformă, dar aceasta se poate face prin dialog și cale de mijloc.”

Referindu-se la dificultățile elevilor, eurodeputata a subliniat că problema nu este legată de numărul de ore alocat diferitelor discipline, ci de modul în care acestea sunt predate: „Mulți dintre elevi au lipsuri… nu pentru că li s-a predat prea multă Istorie sau Geografie și prea puțină Matematică sau Informatică, ci pentru că nu au înțeles ce li s-a predat.”

În calitate de membru al Comisiei pentru Cultură și Educație din Parlamentul European, Firea a evidențiat și necesitatea sprijinirii cadrelor didactice: „Am un respect deosebit pentru cadrele didactice, iar acestea au nevoie de sprijin pentru a se reforma personal, pentru a găsi resursele interioare ca să vină la ore cu plăcere și să folosească metode noi de predare.”

În final, Firea și-a reafirmat angajamentul pentru îmbunătățirea educației: „Voi fi mereu adepta schimbărilor în bine ale sistemului de învățământ. Fără o educație de calitate, generațiile următoare sunt pierdute.”

Europa de Est are un potențial enorm în domeniul digital, însă, din păcate, piața comună europeană rămâne fragmentată, iar numeroase bariere persistă între statele membre, a subliniat vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu.

„Chiar dacă avem exemple de succes, este în continuare dificil pentru companiile digitale din România să aibă acces la un contract direct cu o autoritate dintr-un alt stat membru UE sau cu instituțiile europene”, a scris Victor Negrescu, pe Facebook. 

Acesta a propus, în cadrul evenimentului organizat de CEE Digital Coalition, la care a participat și directorul general responsabil din Comisia Europeană, patru măsuri-cheie și anume:

• tratamentul corect al tuturor companiilor care participă la licitații publice și scoaterea barierelor nejustificate între statele membre;
• un acces mai ușor la drepturile de proprietate intelectuală, reducerea birocrației și combaterea monopolurilor asupra certificărilor;
• reforma sistemului de capital și financiar european pentru a permite accesul mai ușor la o finanțare la costuri reduse;
• implicarea reală a companiilor în implementarea acordurilor comerciale.

„Continui să mă lupt pentru ca economia românească a inovației, care are o mare valoare adăugată, ce reprezintă 6% din PIB, să devină influentă la nivel european. Organizez, în luna martie, o nouă ediție a Romanian Digital Day la Parlamentul European”, a conchis Victor Negrescu.

Citiți și: Europarlamentarul Victor Negrescu, gazda celei de-a doua ediții a Romanian Digital Day: ”România merită să fie la masa discuțiilor privind transformarea digitală”