Connect with us

U.E.

Noul președinte croat Zoran Milanovic promite să lupte împotriva corupției: Sistemul judiciar şi mass-media trebuie să lucreze la dezvoltarea mecanismelor împotriva corupţiei din interiorul propriilor rânduri

Published

on

© Zoran Milanovic/ Facebook

Noul președinte croat, Zoran Milanovic, a depus marți jurământul și a promis să lupte împotriva corupției, anunță DPA, citat de Agerpres.

În primul său discurs în calitate de șef al statutul care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, Milanovic a cerut tuturor partidelor croate să lucreze împreună împotriva corupției ce afectează toate sferele vieții, inclusiv împotriva eforturilor de a ascunde problema schimbărilor climatice.

Cred că există o singură cale adecvată – sprijinul complet şi activ pentru comunitatea ştiinţifică şi pentru sistemul judiciar independent şi mass-media”, a declarat Zoran Milanovic după preluarea oficială a funcţiei.

”Dar oamenii de ştiinţă, sistemul judiciar şi mass-media trebuie să lucreze continuu la dezvoltarea mecanismelor împotriva necinstei şi corupţiei din interiorul propriilor rânduri”, a completat acesta.

Zoran Milanovic, în vârstă de 53 de ani, fost premier social-democrat al Croației până în ianuarie 2016 care a lucrat în Ministerul de Externe croat înainte de a intra în politică, a înfrânt-o pe Kolinda Grabar-Kitarovic, candidata Uniunii Democrate Croate (HDZ), reușind să obțină 53.25%.

Funcţia de preşedinte este în mare parte ceremonială în Croaţia, dar şeful statului are un cuvânt de spus în apărare şi diplomaţie.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană își consolidează Spațiul european al educației. Au fost selectate 24 de noi ”universități europene”, din care vor face parte și șapte universități din România

Published

on

Șapte universități din România au fost desemnate câștigătoare de către Comisia Europeană pentru crearea, în consorții internaționale, a altor 24 de ”universități europene”, care vin în completarea primelor 17 alianțe ale instituțiilor de învățământ superior, selectate încă din iunie 2019, consolidând astfel Spațiul european al educației, potrivit unui comunicat al Executivului european. 

Astfel, cele șapte universități din România se alătură celorlalte trei instituții, și anume SNSPA, Universitatea din București și Universitatea Thenică de Construcții Bucureși, selectate în primul apel:

1. Universitatea Politehnica din Timișoara, care va crea o universitate europeană în consorțiul ”E3UDRES2 – Engaged and Entrepreneurial European University as Driver for European Smart and Sustainable Regions”,

2. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, care va face parte din consorțiul ”EC2U – European Campus of City- Universities”,

3. Universitatea Politehnica din București, declarată câștigătoare alături de consorțiul ”EELISA – European Engineering Learning Innovation and Science Alliance”,

4. Universitatea din Petroșani , cu consorțiul ”EURECA-PRO – The European University Alliance on Responsible Consumption and Production”,

5. Universitatea Tehnică din Cluj Napoca, care va face parte din consorțiul ”Eut – European University of Technology”,

6. Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațeganu” din Cluj Napoca, parte a consorțiului ”NeurotechEU – European University of Brain and Technology”,

7. Universitatea de Vest din Timișoara, câștigătoare în consorțiul ”E3UDRES2 – Engaged and Entrepreneurial European University as Driver for European Smart and Sustainable Regions”.

Beneficiind de sprijin financiar din partea programelor Erasmus+ și Orizont 2020, ele sporesc calitatea, incluziunea, digitalizarea și atractivitatea învățământului superior european.

Așadar, fiecare alianță primește până la 5 milioane de euro din programul Erasmus+ și până la 2 milioane de euro din programul Orizont 2020 timp de trei ani, pentru a începe punerea în aplicare a planurilor lor și pentru a asigura accesul altor instituții de învățământ superior din întreaga UE, dintr-un buget total de 287 de milioane de euro, disponibile pentru aceste 41 de universități europene.

Finanțarea din ambele programe reprezintă un pas important în consolidarea interacțiunilor dintre Spațiul european al educației și Spațiul european de cercetare. Progresele fiecărei alianțe sunt monitorizate riguros.

La lansarea celui de-al doilea apel al Executivului european de finanțare, 62 de propuneri de consorții au intrat în competiție, dintre care au fost selectate cele 24 consorții ce vor trebui să creeze tot atâtea universități europene din care vor face parte 165 instituții de învățământ superior din 26 de state membre și din alte țări participante la programul Erasmus+.

Acestea li se vor alătura celor 17 consorții europene din care fac parte 114 instituții de învățământ superior din 24 de state membre, dintre care trei din România, selectate de Comisia Europeană în cadrul primului apel din 2019.

Universitățile europene includ diverse tipuri de instituții de învățământ superior, de la universități de științe aplicate, universități tehnice și școli artistice de film și mass-media, până la universități generaliste și axate pe cercetare.

Ele vor implica aproximativ 280 de instituții de învățământ superior din toate statele membre și din afara Uniunii, situate nu doar în capitale, ci și în regiuni mai îndepărtate ale Europei. Fiecare alianță este compusă, în medie, din șapte instituții de învățământ superior. În timp ce unele alianțe sunt generaliste și cuprind toate disciplinele, altele se concentrează, de exemplu, asupra dezvoltării sustenabile, asupra sănătății și bunăstării, asupra digitalizării și inteligenței artificiale, asupra artei, ingineriei sau spațiului.

Așadar, universitățile europene vor deveni campusuri inter-universitare ce vor facilita libera circulație a studenților, doctoranzilor, personalului și cercetătorilor. Aceștia își vor uni experiența, platformele și resursele necesare pentru a furniza programe sau module comune care acoperă diverse discipline. Aceste curricule vor fi foarte flexibile și vor permite studenților să-și personalizeze educația, alegerea a ceea ce, unde și când să studieze și să obțină o diplomă europeană.

Universitățile europene vor contribui, de asemenea, la dezvoltarea economică durabilă a regiunilor în care se află, deoarece studenții lor vor colabora strâns cu companii, autorități municipale, universități și cercetători pentru a găsi soluții la provocările cu care se confruntă regiunile lor.

Comisia Europeană a propus această nouă inițiativă liderilor Uniunii europene înainte de summitul social de la Gothenburg din noiembrie 2017. Inițiativa a fost aprobată de Consiliul European în decembrie 2017 care a cerut apariția a cel puțin 20 de universități europene până în 2024 și face parte din eforturile de a crea un spațiu european al educației până în 2025.

Continue Reading

U.E.

Director General pentru comunicare în cadrul Comisiei Europene: Dezinformarea, o amenințare reală la adresa sănătății publice

Published

on

Dezinformarea reprezintă o amenințare reală la adresa sănătății publice în contextul pandemiei provocate de noul coronavirus, a afirmat miercuri Pia Hansen, directorul general al DG pentru comunicare al Comisiei Europene, aceasta argumentând că o modalitate de combatere a știrilor false și a dezinformării este reprezentată de educarea și informarea publicului.

În cadrul conferinței ”Comunicarea Europei la răspunsul împotriva pandemiei”, directorul CaleaEuropeană.ro, Dan Cărbunaru, i-a adresat o întrebare directorului general al Direcției Generale pentru Comunicare din cadrul Comisiei Europene, referitoare la instrumentele Uniunii Europene folosite în războiul hibrid, dar și cum intenționează actualul executiv european să acționeaze prin expertiza sa împotriva dezinformării și să protejeze cetățenii.

Pia Hansen, Director General pentru comunicare în cadrul Comisiei Europene,  a explicat pentru CaleaEuropeană.ro pașii pe care executivul european i-a urmat, astfel încât să ia măsuri eficiente împotriva dezinformării și să atenueze amenințarea reală la adresa sănătății publice.

Mai jos regăsiți răspunsul integral al expertului în comunicare, Directorul General al DG Communication din Comisia Europeană: 

”Desigur, există mai mulți actori la nivel instituțional în Uniunea Europeană implicați în combaterea dezinformării. Aveți dreptate. Dezinformarea s-a intensificat foarte rapid de la începutul crizei și a continuat să se răspândească. Într-adevăr, s-a jucat foarte mult cu temerile oamenilor și, în contextul crizei coronavirusului, dezinformarea a prezentat chiar o amenințare reală la adresa sănătății publice. Nu este o noutate că cei care au propagat aceste informații au profitat de situație pentru a ”avansa” uneori agendele politice.

În ceea ce privește acțiunile pe care le-am luat, cu siguranță am demontat în această criză  multe mituri, multe dezinformări, deoarece există și informații greșite și dezinformare, ambele reprezintă o încercare malignă deliberată de a manipula opinia și informațiile. Noi am menționat totul cu privire la aspectele de sănătate ale bolii, boala în sine, tratamentele sau vaccinurile. Când vine vorba de lipsa de răspuns a UE sau de lipsa de solidaritate percepută, am luat atitudine.

Președintele nostru, Ursula von der Leyen, a fost foarte conștient de acest lucru dintr-un moment timpuriu și ne-a rugat să avem inserat în acest site web ceea ce face Europa pentru a combate criza coronavirusului. De asemenea, ea ne-a rugat să avem o secție dedicată dezinformării. Aceasta este o parte a strategiei noastre. O modalitate să prezentăm poveștile și faptele foarte accesibil.

De asemenea, atunci când vine vorba de criză, dar într-un cadru mai larg, noi încercăm să informăm și să educăm publicul despre această dezinformare în sine, despre modul în care funcționează ca fenomen și, într-adevăr, despre pericolul pe care îl prezintă în acest caz atât pentru sănătatea publică, cât și pentru democrație. Acest lucru reprezintă o adevărată preocupare pentru Comisie.

De asemenea vicepreședintele Executivului Vera Jurova, alături de președintele Comisiei și alți membri ai colegiului și-au exprimat îngrijorarea privind dezinformarea. Deci, comunicarea foarte activă și constantă, despre modul în care identificăm efectiv dezinformarea este, de asemenea, parte din răspuns.

Este necesară o abordare complexă. De asemenea, colaborăm cu platforme, precum Facebook, Twitter, YouTube și, începând cu această lună, Tick Tock care au dezvoltat standarde pentru a menține mediul informațional online curat de dezinformarea dăunătoare. De asemenea, trebuie să finanțăm cercetătorii și organizațiile societății civile care studiază fenomenul dezinformării și caută să găsească soluții.

V-ați referit la EEAS și este adevărat că a jucat un rol esențial în combaterea dezinformării ca amenințare pentru politica externă. În prezent s-a extins, incluzând mai multe echipe care se concentrează pe diferite regiuni din afara UE , de unde ar putea să apară aceste dezinformări. Pe 10 iunie am publicat un document despre cum intenționăm să intensificăm acțiunile noastre în lupta de combatere a dezinfomării și să învățăm lecțiile din criza coronavirusului când vine vorba de dezinformare.

Dar, în cele din urmă, este vorba și de construirea încrederii în instituțiile europene care comunică puternic. Totul pornește de la noi și cum explicăm de fapt lucrurile pe care le știm prietenilor și familiilor noastre și cum ne gândim să împărtășim postările pe rețelele de socializare.

Acestor lucruri trebuie să le acordăm foarte multă atenție. Așadar, să verificăm sursele și să cugetăm înainte de posta ceva pe paginile de socializare, ar trebuie să devină un reflex îmbrățișat de către fiecare dintre noi.”


Institutul de Studii Europene de la ”Université libre” din Bruxelles și Rețeaua Jean Monnet OpenEUDebate a organizat ieri, 8 iulie, dezbaterea cu Pia Ahrenkilde Hansen, directorul Direcției Generale de Comunicare din cadrul Comisiei Europene. 

Pia Ahrenkilde Hansen se află la intersecția dintre comunicare și politicile UE. Ea este directorul general al Direcției Generale Comunicare (COMM) din martie 2019 și supraveghează comunicarea privind răspunsul Comisiei Europene la criza coronavirusului.

La dezbatere a participat și directorul redacției Calea Europeană, Dan Cărbunaru, membru în board-ul editorial al platformei OpenEUDebate Network.

OpenEUDebate este o rețea de instituții academice Jean Monnet: Universitatea Autonomă din Madrid, Spania; Universitatea Națională de Studii Politice și Administrative – SNSPA, România; Institutul de studii europene ‘Université libre din Bruxelles, Belgia; Universitatea Vrije, Belgia și Agenda Pública, Spania.

OpenEUDebate este o comunitate accesibilă și incluzivă, unde problemele sunt dezbătute critic, cu o gamă largă de opinii. Aceasta  „traduce” cunoștințele experților (despre conținut și proceduri) în informații relevante pentru dezbaterea publică.

 

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru, plan B împotriva Pachetului de Mobilitate care afectează România: Pregătirea acțiunii juridice de către Guvern la CJUE și atenuarea șocului asupra industriei de distribuție și logistică

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe) recomandă aplicarea planului B împotriva Pachetului de Mobilitate care afectează România, axat pe două linii de „acțiune decisivă”, precum pregătirea acțiunii juridice de către Guvern la Curtea de Justiție a UE și susținerea industriei de distribuție și logistică pentru a atenua șocul produs de noile reguli pentru transportatori, potrivit unui editorial în care tratează mai pe larg acest subiect.

Ieri am auzit-o în discursul de deschidere pe cancelara Germaniei, Angeka Merkel, că motto-ul Președinției Germaniei este <<Împreună pentru redresarea Europei>> (Gemeinsam. Europa wieder stark machen) și cât de importantă este unitatea statelor membre în jurul valorilor europene comune. Contrastul între acest discurs și ceea ce propune acest pachet este uriaș, în condițiile în care Pachetul de Mobilitate nu face altceva decât să adâncească și mai mult o falie deja existentă între est și vest, între nord și sud”, atrage atenția eurodeputatul Dragoș Pîslaru.

Potrivit Parlamentului European, regulile revizuite referitoare la detașarea șoferilor, perioadele conducere și de repaus și o mai bună aplicare a normelor de cabotaj (adică transportul temporar de bunuri de către transportatori nerezidenți într-un stat membru) au scopul de a pune capăt denaturării concurenței în domeniu și de a oferi condiții mai bune pentru odihna șoferilor.

Totuși, Dragoș Pîslaru evidențiază că Pachetul conține anumite prevederi care au următoarele efecte negative dezastruoase:

  • Impactul negativ asupra mediului, în forma sa actuală, pachetul va forța 570.000 de camioane să se întoarcă acasă și să irosească 188 de milioane de litri de combustibil anual, fiind complet împotriva principiilor formulate în Pactul Ecologic;
  • Impact social negativ: pachetul va conduce la concedieri și falimentul multor companii de transport dintr-un număr de state membre afectate printre care și România;
  • Obstacole în calea redresării economice: protecționismul și concurența distorsionată vor duce la creșterea costurilor de transport, distribuție și logistică, cu impact pe creșterea prețurilor și afectarea consumatorilor europeni, amplificând efectele negative ale crizei COVID și zădărnicind eforturile de relansare economică;
  • Încălcarea libertăților fundamentale: pachetul discriminează în mod disproporționat companiile și cetățenii aflate în periferia UE din cauza restricțiilor sale de cabotaj. 

În acest context, eurodeputatul Renew propune două linii de acțiune decisivă:

  1. Mobilizarea Guvernului României pentru a  pregăti acțiunea juridică la Curtea de Justiție a UE împotriva Pachetului de Mobilitate. Delegația USR PLUS a cerut deja acest lucru printr-o scrisoare deschisă în data de 16 iunie, adresată Guvernului României (scrisoarea aici: shorturl.at/kERTU). Până la această dată nu am primit răspuns, deși ne-am oferit sprijinul pentru fundamentare. Este critic ca acest demers să fie făcut în coaliție cu celelalte 8 state membre care s-au pronunțat împotriva Pachetului pentru a avea o mai mare greutate. 
  2. Susținerea industriei de distribuție și logistică, ca parte a Planului de relansare, pentru a putea face față șocului dublu cauzat de COVID și de Pachetul de mobilitate, dacă acesta va trece în forma actuală. În condițiile în care se discută de 14 ecosisteme industriale care să fie sprijinite la nivel european în cadrul Noii Politici Industriale a UE, iar industria de distribuție și logistică este unul dintre acestea, România va avea argumentele pentru a investi în acest sector și a compensa pe cât posibil efectele negative. Va fi nevoie de un parteneriat cu agenții economici din domeniu pentru a nu fi o inițiativă defensivă, ci orientată către viitor, cu obiectivul de creștere a competitivității, chiar și în noile condiții. Pe principiul „ce nu te doboară, te face mai puternic”. Ca raportor pe Facilitatea de Redresare și Reziliență, Dragoș Pâslaru își oferă sprijinul pentru a identifica resursele inclusiv la nivel european pentru a putea pune în practică acest lucru. 

Tot în context, menționăm că, după votul din plenul de la Bruxelles, Comisia Europeană a transmis că regretă că noile reguli pentru transportatori nu sunt în acord cu ambițiile Pactului Ecologic European privind atingerea neutralității climatice până în 2050. De asemenea, Comisia Europeană nu a inclus în propunerea sa privind Pachetul Mobilitate I, adoptată în 2017, măsura privind revenirea obligatorie a autovehiculului la bază, în statul membru de origine, la fiecare opt săptămâni, respectiv măsura privind operațiunile de transport combinat, a declarat comisarul european pentru transport, Adina Vălean. 

Ca urmare, Executivul European va face o analiză a impactului preconizat al acestor două aspecte asupra climei, mediului și funcționării pieței unice și, în funcție de rezultat, Comisia își va exercita dreptul de a prezenta o propunere legislativă specifică înainte de intrarea în vigoare a celor două dispoziții” care încalcă obiectivele Pactului Ecologic European.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending