Papa Francisc a deplâns vineri o “eroziune a multilateralismului” şi a cerut încetarea “climatului de neîncredere” în relaţiile internaţionale, în timpul unui discurs rostit în faţa Adunării Generale a ONU, relatează AFP, informează Agerpres.

“Trebuie să punem capăt actualului climat de neîncredere. Ne confruntăm în prezent cu o eroziune a multilateralismului, care este cu atât mai gravă cu cât se produce într-un moment în care sunt dezvoltate noi tehnologii militare”, a spus Papa Francisc.

Fără a menţiona ţările în cauză, suveranul pontif a cerut de asemenea “o reducere a sancţiunilor internaţionale”, care, în opinia sa, afectează în special populaţiile civile.

Fidel poziţiilor sale, el a condamnat din nou “logica imorală” care leagă securitatea de “posesia de arme”.

“Trebuie să demontăm logica imorală care leagă securitatea personală sau naţională de posesia de arme. Această logică serveşte doar la creşterea profiturilor industriei de armament”, a argumentat el.

Suveranul Pontif şi-a exprimat totodată dorinţa ca ONU să devină mai eficientă şi, în special, Consiliul său de Securitate “mai unit şi mai hotărât”.

“Lumea noastră copleşită de rele are nevoie ca Organizaţia Naţiunilor Unite să devină un vector internaţional de pace tot mai eficient. Aceasta înseamnă că membrii Consiliului de Securitate, în special membrii permanenţi, trebuie să acţioneze cu mai multă unitate şi determinare”, a adăugat el.

“Nu ieşi niciodată dintr-o criză aşa cum erai înainte. Ieşi mai bine sau mai rău”, iar criza legată de pandemia COVID-19 “ne-a arătat că nu putem trăi unul fără celălalt”, a subliniat Sanctitatea Sa.

“Naţiunile Unite au fost create pentru a aduce naţiunile împreună, pentru a reprezenta o punte între popoare. Să folosim bine această instituţie”, a îndemnat el.

În competiția dintre marile puteri în secolul al XXI-lea, Uniunea Europeană este alături de SUA și nu de China, a afirmat vineri, în cadrul Adunării Generale a ONU, președintele Consiliului European Charles Michel.

“De când am devenit președinte al Consiliului European, mi s-a pus adesea o întrebare atât simplă, cât și brutală”, a spus Michel în discursul său pre-înregistrat și difuzat pe ecranele sălii Adunării Generale onusiene de la New York.

“În noua rivalitate dintre Statele Unite și China, de partea cui va fi Uniunea Europeană? Răspunsul meu este următorul: Suntem profund conectați cu Statele Unite. Împărtășim idealuri, valori și o afecțiune reciprocă care au fost consolidate prin încercări ale istoriei“, a subliniat, cu tărie, Michel, într-o perioadă în care relația transatlantică a fost supusă unor teste de reziliență pe fondul mandatului lui Donald Trump la Casa Albă sau a dezbaterii privind autonomia strategică europeană.

Deși a recunoscut că există uneori “abordări sau interese divergente” între Bruxelles și Washington, Michel a spus că Europa nu împărtășește valorile pe care se bazează sistemul politic și economic din China.

“Nu vom înceta să promovăm respectarea drepturilor universale ale omului, inclusiv cele ale minorităților precum uigurii. Sau în Hong Kong, unde sunt puse sub semnul întrebării angajamentele internaționale care garantează statul de drept și democrația”, a completat el, având în vedere că SUA au cerut insistent partenerilor europeni să se alăture în confruntarea tiraniei Partidului Comunist Chinez.

“China este un partener crucial în abordarea provocărilor comune, precum încălzirea globală, COVID-19 sau reducerea datoriilor în Africa. Și China este, de asemenea, un partener comercial important. Cu toate acestea, suntem hotărâți să reechilibrăm această relație către o mai mare reciprocitate și o concurență mai loială”, a spus Michel în discursul său.

Remarcile lui Michel au urmat unui summit prin videoconferință, alături de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și cancelarul german Angela Merkel, cu președintele chinez Xi Jinping, ocazie cu care liderii europeni au reafirmat viziunea că Beijingul este “un concurent economic” și “un rival sistemic”, deși nu au neglijat nici importanțai cooperării în dosare de interes comun precum schimbările climatice și relațiile comerciale.

În schimb, pledoaria șefului Consiliului European este subsecventă primului discursul privind Starea Uniunii Europene al Ursulei von der Leyen, care a arătat, în premieră, că Uniunea Europeană este “pregătită să construiască o nouă agendă transatlantică” indiferent de rezultatul alegerilor prezidențiale din SUA, acolo unde președintele Donald Trump, un contestatar al Uniunii Europene, concurează cu fostul vicepreședinte Joe Biden.

Punerea în dezbatere a ideii că Europa ar avea de ales între SUA și China într-o confruntare hegemonică a celor două a pornit de la o afirmație a lui Josep Borrell de la finalul lunii mai. Înaltul Reprezentant al Uniunii a invocat “sfârșitul sistemului global condus de SUA” și zorii “secolului asiatic”, spunând că presiunea de a alege o tabără este în creștere.

Ulterior, acesta a revenit asupra declarațiilor sale privind presiunea de a alege o tabără: “UE nu este neutră în această confruntare. Împărtășim același sistem politic cu SUA și nu vrem să îmbrățișăm sistemul politic din China“. În schimb, șeful diplomației europene a afirmat cu acea ocazie că el are în vedere o doctrină Sinatra, referindu-se la melodia “My Way”, pe care în cursul lunilor următoare a definit-o ca o pledoaria pentru ca UE să investească în suveranitatea sa strategică.

Referirile la autonomia strategică europeană au lipsit însă din discursul președintelui Comisiei Europene privind Starea Uniunii.

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a subliniat vineri la reuniunea ministerială a Alianţei pentru Multilateralism că pentru a creşte rezilienţa societăţilor este necesară reconsolidarea valorilor democratice, precum şi a ordinii internaţionale bazată pe reguli, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Aurescu a susţinut, din partea României, o intervenţie la reuniunea ministerială a Alianţei pentru Multilateralism, care s-a desfăşurat în marja celei de-a 75-a sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), în sistem videoconferinţă.

Evenimentul a fost dedicat exprimării angajamentului şi contribuţiei colective pentru o reconstrucţie mai bună în urma crizei generate de pandemia de COVID-19, iar șeful diplomaţiei române a anunţat, în cadrul reuniunii, că România a andosat Declaraţia privind principiile Alianţei pentru Multilateralism, urmând a fi implicată în mod activ în această reţea.

În mesajul său, şeful diplomaţiei a evidenţiat că efectele grave ale pandemiei de COVID-19 în plan politic, economic şi social au impus provocări fără precedent asupra multilateralismului, dreptului internaţional, ordinii bazate pe reguli şi valorilor democratice.

Ca parte a soluţiilor pentru a depăşi actuala criză, Aurescu a accentuat importanţa consolidării rezilienţei tuturor membrilor comunităţii internaţionale, inclusiv prin intensificarea cooperării în domenii precum sănătatea, economia, digitalizarea, schimbările climatice şi obiectivele de dezvoltare durabilă.

Citiți și România s-a alăturat Alianței pentru Multilateralism creată de Franța și de Germania. Ministrul Bogdan Aurescu va susține, vineri, Declarația de Principii a inițiativei

Ministrul a menţionat că România s-a alăturat iniţiativei de “Răspuns global la coronavirus (The Coronavirus Global Response)”, reorientând mai multe proiecte din asistenţa oficială pentru dezvoltare înspre urgenţele sanitare ale unor state partenere, în special din vecinătatea estică a României şi din Africa Subsahariană, iar mai mult de o jumătate din fondurile naţionale pentru cooperare internaţională pentru dezvoltare au fost redirecţionate pentru a răspunde provocărilor pandemiei generate de noul coronavirus.

Totodată, ministrul Aurescu a subliniat că pentru a creşte rezilienţa societăţilor este necesară reconsolidarea valorilor democratice – libertăţi fundamentale, democraţie, drepturile omului, egalitate de gen şi protejarea celor mai vulnerabili -, precum şi a ordinii internaţionale bazată pe reguli.

La reuniune, găzduită de miniştrii afacerilor externe ai Franţei şi Germaniei, au participat peste 70 de miniştri şi secretari de stat din întreaga lume.