Președintele american Donald Trump l-a felicitat pe Boris Johnson, care se descrie ca fiind un prieten al liderului de la Casa Albă, pentru alegerea sa, de către membrii Partidului Conservator, aflat la guvernare în Marea Britanie, să o succeadă în funcție pe premierul Theresa May, potrivit agențiilor de presă internaționale, citate de Agerpres.

Citiți și:

Cursa pentru Downing Street a luat sfârșit. Boris Johnson este noul prim-ministru al Marii Britanii, cel care va avea sarcina de a pune în aplicare Brexit-ul

”Felicitări lui Boris Johnson pentru că a devenit noul premier al Marii Britanii. Va fi grozav”, a scris Trump pe Twitter.

Congratulations to Boris Johnson on becoming the new Prime Minister of the United Kingdom. He will be great!

— Donald J. Trump (@realDonaldTrump) July 23, 2019

Liderul de la Casa Albă spunea încă de săptămâna trecută că fostul primar al Londrei va face o ”treabă excelentă” în funcţia de prim-ministru.

La rândul său, Comisia Europeană l-a felicitat pe Boris Johnson şi a transmis că se pregăteşte să lucreze cu el ”în cel mai bun mod posibil”.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, ”mi-a cerut să îi transmit felicitările sale lui Boris Johnson”, a declarat Natasha Bertaud, purtătoare de cuvânt a executivului european, într-o conferinţă de presă.

O reacție a venit și din partea negociatorului-șef al Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier.

Într-o postare pe Twitter, acesta și-a arătat deschiderea pentru o ”colaborare constructivă” cu viitorul premier britanic Boris Johnson pentru ”a facilita ratificarea Acordului de retragere și pentru a obține un Brexit ordonat”.

We look forward to working constructively w/ PM @BorisJohnson when he takes office, to facilitate the ratification of the Withdrawal Agreement and achieve an orderly #Brexit. We are ready also to rework the agreed Declaration on a new partnership in line with #EUCO guidelines.

— Michel Barnier (@MichelBarnier) July 23, 2019

Cel mai probabil, Barnier se va confrunta cu opoziția lui Johnson privind ratificarea acordului convenit în luna noiembrie a anului trecut de Theresa May cu negociatorii europeni.

Fostul ministru de Externe și primar al Londrei a precizat că actuala înțelegere privind retragerea, care cuprinde și mecanismul de backstop referitor la granița irlandeză, este inacceptabil, potrivit The Guardian.

Johnson, care a militat pentru retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană, a promis că va pune în aplicare Brexit-ul, amânat deja de două ori, nu mai târziu de 31 octombrie, noul termen al ieșirii Marii Britanii, cu sau fără acord.

Boris Johnson a fost ales marți lider al Partidului Conservator, devenind astfel viitorul premier al Regatului Unit, câștigând detașat în fața contracadidatului său, Jeremy Hunt, după săptămâni de competiție în urma cărora 160.000 de membri ai Partidului Conservator l-au ales pe cel care va avea de dus la bun final acest dosar care s-a aflat printre prioritățile agendei europene și britanice în ultimii trei ani și jumătate.

Comisia Europeană a reluat marţi sprijinul bugetar acordat Republicii Moldova, alocând suma de 14,54 milioane de euro pentru a susţine punerea în aplicare a Acordului de liber schimb UE-Moldova, finanţarea programelor de educaţie şi formare profesională şi punerea în aplicare a Planului de acţiune pentru liberalizarea regimului de vize, se arată într-un comunicat al executivului de la Bruxelles.

Plăţile au fost reluate după o suspendare de aproape doi ani ca urmare a deteriorării situaţiei din această ţară în ceea ce priveşte statul de drept. Guvernul recent învestit a luat o serie de decizii importante care au permis UE să aprecieze că sunt îndeplinite condiţiile pentru reluarea sprijinului bugetar acordat Republicii Moldova, se arată în comunicatul citat.

“Pachetul aprobat marţi este un semn clar al sprijinului acordat de UE Republicii Moldova şi cetăţenilor săi. Acesta este, de asemenea, o dovadă a aprecierii acţiunilor deja întreprinse şi o încurajare adresată autorităţilor să-şi continue eforturile, în special în ceea ce priveşte consolidarea statului de drept şi a democraţiei şi lupta împotriva corupţiei. UE se angajează ferm să sprijine şi să însoţească Republica Moldova pe această cale a reformei“, a declarat Johannes Hahn, comisarul pentru politica europeană de vecinătate şi negocieri privind extinderea. 

Citiți și UE a decis reluarea sprijinului financiar pentru Republica Moldova. Ministrul Nicolae Popescu: Apropierea de Europa reprezintă geografia și istoria noastră

În special, UE recunoaşte progrese în ceea ce priveşte angajamentul ferm al noului Guvern de a pune în aplicare agenda de reforme prevăzută în Acordul de asociere dintre UE şi Republica Moldova. Acesta a identificat lupta împotriva corupţiei ca prioritate absolută a programului sau.

De asemenea, Parlamentul de la Chişinău a început să lucreze la o nouă agendă legislativă. Printre primele decizii luate s-a numărat iniţiativa legislativă de anulare a sistemului electoral mixt anterior şi punerea în aplicare a recomandărilor Comisiei de la Veneţia. Parlamentul a instituit, de asemenea, o comisie de anchetă privind frauda bancară din 2014 şi a adoptat decizii de sprijinire a depolitizării instituţiilor statului şi de combatere a corupţiei.

Alegerile locale au fost stabilite pentru 20 octombrie, iar noile autorităţi s-au angajat să se asigure că acestea se desfăşoară în mod credibil, transparent şi favorabil incluziunii.

Comisia Europeană salută faptul că noul Guvern a restabilit relaţiile cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). La 10 iulie, reprezentanţii FMI şi autorităţile de la Chişinău au ajuns la un acord la nivel tehnic cu privire la cea de-a patra şi cea de-a cincea revizuire din cadrul programului economic sprijinit de FMI. Acesta a recunoscut, de asemenea, progresele realizate de autorităţi în ceea ce priveşte consolidarea politicilor macroeconomice şi a subliniat necesitatea de a susţine dinamica reformelor şi de a lua măsuri decisive pentru combaterea corupţiei.

Suma de 14,54 milioane EUR a fost acordată ca sprijin bugetar în cadrul a trei programe:

Sprijinirea punerii în aplicare a Acordului de liber schimb dintre Moldova și UE: datorită zonei de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare, precum și a sprijinului acordat de UE, exporturile Moldovei către UE au crescut cu 62 % între 2014 și 2018. În 2018, UE a continuat să își consolideze poziția de principal partener comercial al Moldovei, reprezentând aproximativ 70 % din totalul exporturilor și 50 % din totalul importurilor.

Programul de educație și formare profesională: cu sprijinul UE, Republica Moldova a pus bazele unui sistem modern și eficient de educație și formare profesională, bazat în special pe învățământul dual. Acest program sprijină emanciparea tinerei generații, în special în ceea ce privește dezvoltarea competențelor și îmbunătățirea capacității de inserție profesională.

Programul de sprijin al Planului de acțiune pentru liberalizarea regimului de vize a ajutat autoritățile să respecte în continuare criteriile de referință pentru a beneficia de acest regim, care oferă beneficii concrete importante pentru cetățenii moldoveni. În al doilea raport al său privind mecanismul de suspendare în materie de vize, din decembrie 2018, Comisia a confirmat că Republica Moldova continuă să respecte criteriul de referință; de asemenea, Comisia a formulat recomandări pentru Republica Moldova cu privire la combaterea corupției și a migrației neregulamentare, iar noul guvern și-a demonstrat în mod credibil angajamentul de a lua măsuri în acest sens.

Majoritatea americanilor nu au încredere în mass-media şi mult mai mulţi nu cred în guvern sau clasa politică, potrivit unui sondaj de opinie publicat luni de Pew Research Center,  informează Agerpres și The New York Times. 

Două treimi dintre americanii de vârstă adultă consideră că alți compatrioți au puțină sau nicio încredere în guvernul federal. Majoritatea cred că încrederea publicului în guvernul SUA și unul în celălalt este în scădere și cei mai mulți cred că lipsa de încredere în guvern și în ceilalți cetățeni face mai dificilă rezolvarea unor probleme cheie ale națiunii. Ca urmare, mulți cred că este necesar ca încrederea să fie reabilitată: 68% consideră că este foarte important să se repare nivelul de încredere al publicului în guvernul federal, iar 58% spun același lucru despre îmbunătățirea încrederii între americani.

Una dintre cauzele acestei lipse de încredere în guvern este însuşi preşedintele Donald Trump, consideră 14% dintre respondenţi. Miliardarul republican a făcut, potrivit unei baze de date de verificare a informaţiilor, peste 10.000 de afirmaţii eronate, şi acuză în mod constant mass-media de răspândire a unor informaţii false despre el.

Aproximativ 10% dintre respondenţi şi-au exprimat de asemenea lipsa de încredere în mass-media.

Mai mult, unii americani consideră că încrederea se estompează ca un semn al unei ,,suferințe” culturale și al declinului național. Unii leagă aceast lucru de percepția unei singurătăți crescute și a unui individualism excesiv. Mai exact, aproximativ jumătate dintre americani (49%) corelează declinul încrederii interpersonale cu convingerea că oamenii nu mai sunt la fel de demni de încredere ca altădată. Mulți atribuie această lipsă de încredere unei culturi politice care generează suspiciuni, chiar și cinism.

Chiar și atunci când exprimă opinii negative despre starea de încredere de astăzi, mulți americani cred că situația poate fi schimbată. În total 84% dintre americani cred că nivelul de încredere al americanilor în guvernul federal poate fi îmbunătățit, iar 86% consideră că îmbunătățirea este posibilă atunci când vine vorba de încrederea pe care americanii o au unul în celălalt. Printre soluțiile pe care le oferă pentru reabilitarea încrederii se numără diminuarea partizanatului politic și a tribalismului centralizat pe grupuri, reorientarea conținutului știrilor pe conținut de calitate, lăsând în urmă senzaționalul și intriga, timpul petrecut între oameni și mai puțin în fața ecranelor digitale și empatia practică, exprimată prin colaborarea în proiecte comunitare.