România va semna o serie de înțelegeri în cadrul vizitei de lucru în Statele Unite ale Americii a delegației române conduse de premierul Viorica Dăncilă, care va începe duminică, 22 septembrie, potrivit declarațiilor de astăzi ale șefei Guvernului, transmite Agerpres.

Viorica Dăncilă a precizat că vizita în SUA este orientată spre ,,rezultate”, în acest sens delegația română va avea o serie de întâlniri cu membri ai administrației americane, ai organizațiilor internaționale și ai mediului de afaceri.  

,,Voi pleca duminică în Statele Unite ale Americii, este o vizită de lucru, vom semna şi un memorandum pe energie, nu ne ducem să facem poze, ne ducem ca să avem rezultate în urma acestei vizite. Ne vom întâlni acolo şi cu un număr mare al oamenilor de afaceri, unde le vom vorbi despre avantajele investiţiilor în România, despre predictibilitate. Voi fi însoţită de domnul ministru Teodorovici, de domnul ministru Leş, vom avea o discuţie şi pe Ministerul Apărării, vom avea o discuţie şi în domeniul Sănătăţii, vom semna cu Banca Mondială, cu doamna Sorina Pintea. Vom avea mai multe întâlniri. În acelaşi timp, vreau să ne întâlnim acolo şi cu comunitatea românilor din Statele Unite, pentru că eu cred că trebuie să-i ascultăm şi pe dânşii şi de fiecare dată când merg în afara graniţelor ţării îmi face o plăcere deosebită să mă întâlnesc cu românii din orice ţară s-ar afla, acelaşi lucru l-am făcut şi în Portugalia şi în alte ţări “, a declarat Viorica Dăncilă într-o conferinţă de presă organizată la finalul şedinţei Comitetului Executiv Judeţean al PSD Caraş Severin, întrebată despre vizita pe care o va efectua în SUA.

Marți, prim-ministrul sublinia că scopul vizitei în SUA este aprofundarea Parteneriatului strategic, în special pe dimensiunea economică.

Potrivit declarațiilor de la Palatul Victoria, premierul va prezenta oamenilor de afaceri americani oportunitățile de investiții din România. Din delegația română vor face parte și câțiva membri ai Guvernului. 

,,Consolidăm relaţiile cu statele membre UE dar, în acelaşi timp, aprofundăm Parteneriatul strategic pe care îl avem cu SUA. Duminică, voi începe o vizită de lucru în SUA, alături de mai mulţi membri ai Cabinetului, în cadrul căreia voi avea întâlniri cu oficiali americani. Vizita de lucru va avea şi o componentă economică puternică şi va fi un bun prilej să prezentăm investitorilor americani oportunităţile de afaceri din România”, a declarat premierul la Palatul Victoria.

Cea mai recentă vizită a premierului în SUA s-a desfășurat în perioada 24-26 martie cu ocazia participării sale la conferința internațională a Comitetului Americano-Israelian pentru Politici Publice (AIPAC), de la Washington. Tot atunci,Viorica Dăncilă a anunțat , în susținerea discursului inaugural al evenimentul că ambasada României în Israel se va muta de la Tel Aviv la Ierusalim, anunț care a creat nemulțumiri adânci, pe plan intern, din partea președintelui Klaus Iohannis, care a acuzat-o pe Dăncilă de depășirea atribuțiilor, cât și pe plan extern în marja relațiilor cu lumea arabă. 

De asemenea, în marja participării la conferința AIPAC, prim-ministrul României a avut întrevederi la Washington cu câțiva membri ai administrației americane, printre care vicepreședintele SUA, Mike Pence, Secretarul de Stat pentru Comerț, Wilbur Ross, Nancy Pelosi, președintele Camerei Reprezentanților din Congresul SUA, cea din urmă fiind prima reuniune de acest tip după zece ani, precum și cu reprezentanții mediului de afaceri american cu investiții în România.

Andrei Țărnea, comisar al Sezonului România-Franța 2019, a fost decorat de președintele României, Klaus Iohannis, cu Ordinul Naţional ”Pentru Merit” în grad de Cavaler, pentru contribuția deosebită la succesul Sezonului ca proiect bilateral unic de diplomație publică și culturală, coordonat de Ministerul Afacerilor Externe, anunță MAE printr-o postare pe pagina sa de Facebook.

Alături de acesta au mai fost decorați și actorul Ion Dichiseanu, sculptorul Alexandru Ghilduş, istoricul Georgeta Filitti, directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberlander-Târnoveanu, directorul general al Muzeului Naţional al Satului ”Dimitrie Gusti”, Paulina Popoiu și artistul plastic Henri Mavrodin.

Preşedintele Klaus Iohannis a conferit Ordinul Naţional ”Serviciul Credincios” în grad de Ofiţer – lui Ion Dichiseanu şi lui Alexandru Ghilduş; Ordinul Naţional ”Serviciul Credincios” în grad de Cavaler – lui Henri Mavrodin, Paulei Popoiu, Georgetei Filitti, lui Ernest Oberlander-Târnoveanu, potrivit Agerpres.

Andrei Țărnea le-a mulțumit tuturor celor care ”au uitat de clișee și au acceptat să fie parte din acest exercițiu de curaj în care cultura a fost parte esențială a unui ansamblu de politică externă și europeană. Timp de 8 luni, Sezonul România-Franța 2019 a dezvăluit dinamismul și imaginația creatorilor și companiilor, ca o oglindă a societăților noastre, ancorate în secolul XXI, dar urmărind istoria împărtășită și francofonia comună. Astfel, a reafirmat atașamentul nostru față de o Europă a păcii, a ideilor și a cooperării”, mai menționează sursa amintită mai sus.

Sezonul România-Franța 2019 a fost un proiect politico-cultural comun la cel mai înalt nivel, a cărui desfășurare a coincis cu Președinția României la Consiliul Uniunii Europene, dar și cu celebrarea a două Centenare: cel al Marii Uniri, implicit al României moderne, respectiv centenarul sfârșitului primului Război Mondial. Scopul proiectului a vizat: actualizarea imaginii și percepției celor două popoare unul față de celălalt; întărirea legăturilor economice, științifice, culturale si de societate care unesc cele două țări; demonstrarea dinamismului și a imaginației creatorilor și mediului de afaceri din cele două țări; reafirmarea atașamentului celor două țări față de o Europă a păcii, a ideilor și a cooperării. 

Sezonul România-Franţa 2019 a fost organizat de opt ministere, de Ambasada României la Paris şi de Institutul Cultural Român, din partea României. Din partea Franţei organizatorii au fost: Institutul Francez cu sprijinul a șapte ministere și al Ambasadei Franţei la Bucureşti, al reţelei filialelor Institutului Francez din România şi al Alianţelor franceze.

Ucraina și Federația Rusă sunt de acord, în principiu, ca viitorul contract privind tranzitul de gaze prin Ucraina către Europa să fie întocmit pe baza legislației Uniunii Europene, potrivit declarațiilor făcute de vicepreședintele Comisiei Europene însărcinat cu portofoliul Uniunii Energetice, Maroš Šefčovič, relatează Radio Europa Liberă și Agerpres.

Joi au avut loc la Bruxelles discuţii trilaterale privind tranzitul de gaze naturale între Rusia, Ucraina şi Uniunea Europeană,  însă negocierile vor continua şi luna viitoare pentru a se ajunge la un acord începând din ianuarie 2020. 

Comisia dorește să asigure un tranzit neîntrerupt de gaze din Rusia prin Ucraina și mai departe către UE. Contractul curent de tranzit între Naftogaz și Gazprom este valabil până la sfârșitul lunii decembrie 2019. În 2018, 40% din gazul furnizat de Rusia către UE a fost livrat în cadrul acestui contract.

Šefčovič a declarat că negocierile trilaterale cu privire la gaze au făcut pași în direcția bună, existând o convergență a pozițiilor. El a menționat că durata unui contract viitor, volumele și stabilirea tarifelor urmează să fie abordate în timpul consultărilor interministeriale cu reprezentanți Gazprom și Naftogaz: „Am fost de acord să revenim la masa discuțiilor la nivel politic până la sfârșitul lunii octombrie”, a spus oficialul european.

© European Commission

Conform lui Šefčovič, Rusia, Ucraina și UE au discutat despre modul în care normele energetice ale UE ar trebui să fie reflectate în cadrul legal al unui contract viitor, despre durata corespunzătoare a acestui contract, volumele necesare și flexibilitatea acestora, precum și despre stabilirea tarifelor și arbitrajul de la Stockholm.

În joc sunt cele aproximativ 3 miliarde de dolari din taxele anuale pe care Ucraina le primește de la Rusia pentru transmiterea gazului către țările UE.

Cu toate acestea, aceste fluxuri s-ar putea diminua sau opri cu totul, întrucât Moscova urmărește, prin proiectul Nord Stream 2, construirea unei conducte sub Marea Baltică, care să ocolească Ucraina și care ar putea intra în funcțiune chiar din primăvara anului 2020.

Ucraina intenționează să obțină de la Rusia o plată importantă pentru folosirea conductelor sale la transportul gazelor rusești spre Europa de anul viitor, însă Rusia nu a răspuns încă la propunerea sa, potrivit declarației de vineri a directorului general al companiei energetice de stat Naftogaz, Andriy Kobolyev, transmit DPA şi Reuters, preluat de Agerpres. 

,,Căutăm deplina recuperare a tuturor costurilor relevante, inclusiv recuperarea valorii reziduale a sistemului ucrainean de transport a gazelor. Nu dăm publicităţii cifrele, dar este vorba de o valoare mare”, a declarat Kobolyev la un eveniment public desfăşurat la Bruxelles.

© European Commission, Maroš Šefčovič și ministrul energiei și protecției mediului din Ucraina Oleksiy Orzhel

Kievul a intrat în negocierile trilaterale de la Bruxelles în sprijinul propunerii UE de a primi fluxuri de cel puțin 60 de miliarde de metri cubi (bcm) pe an, sau aproximativ 75% din ceea ce a tranzitat Rusia prin Ucraina în 2018.

Întâlnirea a avut loc la o zi după ce guvernul ucrainean a adoptat o rezoluție de a separa gestionarea rețelei naționale de conducte de gaz de Naftogaz, compania enegetică de stat. De la 1 ianuarie, o nouă entitate de stat va gestiona tranzitul de gaze prin Ucraina pentru a elimina posibilele conflicte de interese și pentru a crește transparența pe piața energiei.

În calitate de membru al Comunității Energetice a UE, Ucraina se angajează să respecte reglementările energetice ale UE.

Vicepreședintele Comisiei Europene a declarat că apreciază „abordarea constructivă” a ministrului ucrainean pentru energie și protecție a mediului, Oleksiy Orzhel, a ministrului rus al energiei, Alexander Novak, precum și a CEO-ului Naftogaz, Andriy Kobolev, și CEO-ului Gazprom, Alexey Miller.

© European Commission, Maroš Šefčovič și ministrul energiei din Federația Rusă Alexander Novak

„Atmosfera era pozitivă în încăpere. Am făcut pași în direcția corectă astăzi. Cu alte cuvinte, s-a observat convergența pozițiilor cu privire la unele aspecte ”, a spus Šefčovič.

„În primul rând și cel mai important, ambele părți au convenit în principiu că un viitor contract se va baza pe legislația UE. Am spus clar părții ruse că Ucraina implementează treptat regulile energetice ale UE, iar un contract viitor trebuie să le respecte”, a spus acesta adăugând că,,în același timp, Gazprom cunoaște bine normele UE în relațiile sale comerciale cu companiile de gaze europene. Prin urmare, acesta ar fi un teritoriu binecunoscut ”.

Potrivit lui Šefčovič, partea rusă a cerut asigurări cu privire la transpunerea legislației UE în dreptul ucrainean.

„Vom accelera activitatea Comunității Energetice a UE, astfel încât transpunerea să fie la timp și corectă. În acest context, vestea bună este că avem progrese clare în ceea ce privește separarea de Naftogaz. Guvernul ucrainean a făcut o prioritate din asta  și l-am felicitat pe ministru pentru adoptarea unui plan de acțiune / foaie de parcurs, ieri, care deschide calea pentru a fi stabilit un operator de sisteme de transport independent și certificat conform legislației UE până la sfârșitul acestui an. Am apreciat că directorul general al unei companii formate a fost prezent și astăzi aici”, a lămurit Šefčovič.