Connect with us

JUSTIȚIE

Noul raport al GRECO a fost înaintat Guvernului. Ce explicații îi sunt cerute României privind reforma justiției

Published

on

Grupul de State Împotriva Corupţiei (GRECO) a anunţat că în cadrul reuniunii plenare din 19-23 martie a adoptat un nou raport privind reformele în domeniul justiţiei din România şi a invitat autorităţile române să autorizeze publicarea acestuia.

Totodată, presedintele GRECO a fost însărcinat să prezinte concluziile acestui raport autorităţilor române, iar şeful delegatiei României este chemat în următoarea reuniune plenară, din 18-22 iunie, să prezinte în scris situaţia reformelor justiţiei din România, atât din punct de vedere instituţional, cât şi al dreptului şi procedurii penale, potrivit unui comunicat al instituției

Foto: gov.ro

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader : Noul raport Greco va fi tradus şi înaintat Guvernului, cel care poate autoriza publicarea acestuia

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader a transmis  că autorităţile române au primit miercuri raportul ad-hoc adoptat recent de Grupul de State Împotriva Corupţiei (GRECO), care va fi tradus în limba română şi înaintat Guvernului pentru a autoriza publicarea.

„În cadrul reuniunii plenare din perioada 19 – 23 martie 2018, GRECO a adoptat Raportul ad-hoc privind România, în temeiul procedurii prevăzute de Regula 34 din Regulile de procedura ale GRECO. Aceasta a avut ca temă modificările aduse legilor justiţiei. Autorităţile române au primit raportul în data de 28 martie 2018, acesta urmând a fi tradus în limba română şi înaintat Guvernului pentru a autoriza publicarea. Potrivit Regulilor 34 par. 3 şi 35 din Regulile de Procedură ale GRECO, informaţiile conţinute în rapoarte sunt confidenţiale, până la data publicării”, a scris miercuri seară, pe Facebook, Tudorel Toader, care atrage atenţia că Guvernul, şi nu ministrul Justiţiei, autorizează publicarea Raportului GRECO.

Ce explicații solicită GRECO privind legile Justiţiei

GRECO a întocmit un raport critic faţă de Legile Justiţiei adoptate recent la Bucureşti, relatează Adevărul.ro, citând un oficial din Consiliul Europei.

Potrivit sursei citate, principalele obiecții sunt: 

1. Legile induc un risc de arbitrariu în ceea ce priveşte promovarea judecătorilor şi procurorilor, dar şi privitor la reducerea corpului magistraţilor. Pensionarea la 20 de ani vechime fără limită de vârstă ar putea disponibiliza între 1.500 şi 2.000 de magistraţi (din totalul de 7.000 – n.r.), precum şi 90% dintre judecătorii ÎCCJ. Raportul cere evaluarea clară a impactului pensionărilor, evitarea unor situaţii dezastruoase şi revenirea la promovarea pe bază de meritocraţie. Se notează lipsa studiilor de impact.

2. Secţia Specială de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie: se cere renunţarea la înfiinţarea acesteia ori măsuri pentru a nu afecta competenta DNA – adică secţia să nu preia şi dosarele de corupţie.

3. Regres în independenţa procurorilor în raport cu atribuţiile ministrului Justiţiei. Răspunderea materială a magistraţilor nu trebuie să inducă timorarea acestora.

4.  În ceea ce priveşte legislaţia penală, raportul GRECO cere ca orice modificare adusă să nu atingă independenţa judecătorilor şi procurorilor şi să nu afecteze lupta anticorupţie.

5. Raportul cere ca România să urmeze recomandările  Mecanismului de Coperare şi Verificare. Sunt solicitate proceduri transparente de numire pe funcţiile înalte, în special numirea procurorului-şef DNA.

Delegaţia GRECO a vizitat România în perioada 21 – 22 februarie ca parte a unei evaluări urgente ad-hoc vizând legislaţia din domenul judiciar din perspectiva luptei anticorupţie şi a conformării României recomandărilor anterioare ale GRECO pe această temă. Delegaţia GRECO care s-a aflat la Bucureşti preciza, într-un comunicat de presă, că cei responsabili cu investigarea, urmărirea penală şi judecarea infracţiunilor de corupţie ar trebui să beneficieze de independenţa şi autonomia corespunzătoare funcţiilor lor, inclusiv în cazul mecanismelor disciplinare. De asemenea, GRECO a recomandat autorităţilor să solicite punctul de vedere al Comisiei de la Veneţia cu privire la legislaţia vizând reforma în Justiţie.


Într-un raport adoptat în decembrie 2017, GRECO a stabilit că performanța actuală a României în implementarea recomandărilor sale în domeniul prevenirii corupției față de parlamentarii, judecătorii și procurorii este “nesatisfăcătoare la nivel global”. GRECO a solicitat îmbunătățiri în mai multe domenii, inclusiv procesul legislativ, care ar trebui să fie mai transparent și să limiteze utilizarea procedurilor accelerate. De asemenea, raportul a subliniat necesitatea ca Consiliul Superior al Magistraturii și Inspectoratul Judiciar să fie mai activi în ceea ce privește analizele, informarea și consilierea, iar Consiliului Superior al Magistraturii să li se acorde o mai mare importanță în numirea și concedierea celor în funcții de procuror.

Grupul de state împotriva corupției (GRECO) este un organism al Consiliului Europei care urmărește să îmbunătățească capacitatea membrilor săi de a lupta împotriva corupției prin monitorizarea respectării standardelor anticorupție. El ajută statele să identifice deficiențele politicilor naționale anticorupție, determinând reformele legislative, instituționale și practice necesare. În prezent, aceasta cuprinde cele 47 de state membre ale Consiliului Europei, Belarus și Statele Unite ale Americii.

Citiți și Secretarul General al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, îndeamnă Bucureștiul să regândească reforma sistemului judiciar

Citiți și Raport Transparency International: România, pe locul 25 din 28 în cadrul Uniunii Europeane privind percepția gradului de corupție. Ce poziție ocupă aceasta în clasamentul global

Citiți și Consiliul Europei aplică o ”procedură în circumstanțe excepționale” și va evalua propunerile legislative din domeniul justiției din România

 

 

.

JUSTIȚIE

VIDEO Klaus Iohannis îi îndeamnă pe români să voteze la referendum: „Pe 26 mai sa spunem răspicat DA pentru România europeană”

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a transmis joi, într-un mesaj video postat pe pagina sa de Facebook, că îi îndeamnă pe români să vină să voteze la referendum dacă își doresc o Românie europeană.

Dragi români, cu toții ne dorim să trăim într-o țară în care hoții și corupții stau la pușcărie, nu în fruntea statului. Pe 26 mai sa spunem răspicat Da pentru România europeană, ”DA” pentru România pe care o iubim, țara oamenilor cinstiți și integri în care nimeni nu este mai presus de lege. Votați ”DA” la referendum și nu-i lăsați pe alții să decida în locul vostru. Românii votează pentru ca românii contează”, este mesajul șefului statului.

Pe 25 aprilie, președintele Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției” și a semnat decretul prin care a decis organizarea referendumului național pentru justiție la data de 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.

Referendumul, primul convocat de un președinte după cel din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari la 300 de membri și optarea pentru un Parlament unicameral, are loc în condițiile în care șeful statului a solicitat Guvernului și majorității politice să nu mai legifereze netransparent și în favoarea unei amnistii și grațieri a faptelor de corupție.

”Luând act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției şi a consecințelor acestuia, a asigurării integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, precum și de nevoia unui cadru legislativ coerent și stabil”, este prima motivație care reiese din decretul semnat de Klaus Iohannis.

Decretul are trei articole, precizându-se că ”poporul român este chemat să își exprime voința cu privire la următoarele probleme de interes național: 1. interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție; 2. interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe”.

Referendumul din 26 mai presupune chemarea cetățenilor români la vot pentru a opta cu ”Da” sau ”Nu” la cele două întrebări care se vor regăsi pe buletinul de vot:


1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene reia avertismentele scrisorii lui Frans Timmermans: Comisia va activa fără întârziere mecanismul pentru protejarea statului de drept şi va suspenda MCV

Published

on

© CaleaEuropeana.ro

Comisia Europeană a confirmat luni că prim-vicepreşedintele Frans Timmermans le-a trimis vineri autorităţilor române o nouă scrisoare în care îşi exprimă îngrijorarea faţă de evoluţiile referitoare la statul de drept în România.

Scrisoarea este adresată preşedintelui Klaus Iohannis, preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, şi premierului Viorica Dăncilă, după cum a declarat în conferinţa de presă cotidiană a Comisiei Europene purtătorul de cuvânt Margaritis Schinas.

”Principala îngrijorare se referă la evoluţiile care interferează cu independenţa sistemului judecătoresc şi combatarea eficientă a corupţiei, inclusiv protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene şi în special amendamentele recent adoptate la codurile penale ce riscă să creeze o situaţie de impunitate de facto pentru infracţiuni. Posibila legislaţie care permite apelurile extraordinare ar agrava suplimentar situaţia statului de drept. Dacă nu sunt adoptate rapid îmbunătăţirile necesare sau dacă sunt luate alte măsuri negative, precum promulgarea ultimelor amendamente la codurile penale, Comisia va activa fără întârziere cadrul pentru protejarea statului de drept şi va suspenda Mecanismul de Cooperare şi Verificare. De asemenea, Comisia îşi rezervă atribuţiile de gardian al Tratatelor şi nu va ezita să lanseze rapid procedura de infringement dacă este necesar. Obiectivul Comisiei rămâne de a ajuta autorităţile române să găsească soluţii privind problemele statului de drept. Comisia rămâne pregătită să se angajeze într-un dialog constructiv şi activ cu autorităţile române şi să lucreze împreună pentru o Românie mai puternică în Uniunea Europeană”, a declarat Schinas, citat de Agerpres.

În scrisoarea menționată, Comisia Europeană avertizează, în premieră, cu declanşarea Articolului 7 împotriva României modificările la codurile penale vor intra în vigoare. Comisia Europeană va ”declanșa mecanismul statului de drept fără întârziere” în contextul ”îngrijorărilor majore” privind statul de drept în România, se arată în scrisoarea transmisă de Timmermans, candidat al Socialiștilor Europeni la șefia Comisiei Europene. Interesant este faptul că în motivarea sa Comisia Europeană a precizat că va declanşa “Rule of law Framework”, un mecanism care va înlocui pentru un timp MCV, dacă ţara noastră adoptă alţi paşi negativi în domeniul judiciar, precum promulgarea ultimelor modificări aduse codurilor penale.


“Având în vedere aceste preocupări majore şi dacă îmbunătăţirile necesare nu sunt făcute în timp scurt, ori dacă alţi paşi negativi sunt făcuţi, precum promulgarea ultimelor modificări la codurile penale, Comisia va declanşa Rule of law Framework (Cadrul privind Statul de Drept) fără întârziere. Acest proces – care prevede un dialog pentru a corecta preocupările şi a evita activarea Articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene – va înlocui pentru un timp procesul MCV. Criteriile şi recomandările relevante din MCV vor fi analizate în cadrul Rule of law Framework. Desigur, România rămâne obligată să respecte angajamentele asumate în momentul aderării, iar criteriile MCV rămân deschise până când acestea sunt îndeplinite pe deplin şi într-un mod satisfăcător”, se mai arată în scrisoare.


Scrisoarea lui Timmermans, datată cu 10 mai, a fost trimisă la o zi distanță după summitul special al Uniunii Europene de la Sibiu, în care România și-a pus speranțele că va fi momentul ce definește moșnirea președinției sale la Consiliul UE.

Amintim totodată că, la începutul lunii aprilie, Comisia Europeană a discutat situația statului de drept din România și a cerut Guvernului României, prin vocea prim-vicepreședintelui Frans Timmermans, să se abține de la orice modificare care riscă să afecteze sistemul judiciar.

Ulterior, Parlamentul României a votat în favoarea revizuirii Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală, stârnind critici din partea președintelui Klaus Iohannis, legea necesitând de altfel să fie promulgată de șeful statului pentru a intra în vigoare.

Atunci, după votul de la București, Comisia Europeană a anunţat că va analiza cu atenţie proiectele de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală, adoptate de Camera Deputaţilor, şi a reafirmat că România trebuie să reia urgent procesul de reformă.

La acel moment, presa europeană relata că o posibilitate ar fi lansarea unei proceduri de infringement, a cărei etapă finală ar putea fi sesizarea de către Comisia Europeană a Curţii de Justiţie a UE.

O altă posibilitate ar fi activarea articolului 7, măsură deja luată împotriva Ungariei şi Poloniei, în cazul Budapestei de către Parlamentul European, iar în cazul Varșoviei de către Comisia Europeană.

Activarea articolului 7 poate implica suspendarea dreptului de vot al unui stat în Consiliul UE, dar cu condiţia ca toate celelalte state membre să fie de acord cu o asemenea sancţiune.

Continue Reading

#RO2019EU

Summitul de la Sibiu, la final. Președintele Consiliului European, Donald Tusk: Nu poate exista Europa fără stat de drept. Acesta este chintesența Europei ca entitate politică

Published

on

©️ CaleaEuropeană.ro/ Diana Zaim

Nu poate exista Europa fără stat de drept, a declarat președintele Consiliului European, Donald Tusk, în cadrul conferinței de presă cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker și președintele României, Klaus Iohannis, la finalul summitului de la Sibiu.

”Statul de drept este chintesența activității noastre politice și va fi în centrul atenției noastre și în viitoarele documente, inclusiv în viitoarea agendă strategică. Fără în doială, nu poate exista Europa fără stat de drept, nu pentru că art fi vreo doctrină ideologică. Aceasta este chintesența Europei ca entitate politică. Nu cred că este de cădere ca eu să inervin într-o dezbatere politcă internă din România”, a spus Tusk, răspunzând unei întrebări legate de crearea unui nou post de comisar care să fie însărcitat cu respectarea statului de drept.

”Dacă oamenilor nu le pasă de statul de drept, atunci guvernele vor ceda şi de aceea noi sperăm ca ideea statului de drept să se menţină în Europa”, a completat președintele Consiliului European.

”Respectarea statului de drept este o chestiune în vigoare și astăzi. Timmermans (n.r. prim-vicepreședintele Comisiei Europene) se ocupă de asta”, a declarat Jucker. 

La rândul său, președintele României, Klaus Iohannis, a subliniat că românii își dorest stat de drept, dar sunt în România unii politicieni care nu vor acest lucru.

”Conceptul statului de drept e la baza valorilor europene. Românii își doresc stat de drept, avem și unii politicieni care nu-și doresc stat de drept în România”, a subliniat şeful statului.

Amintim că președintele Partidului Popular European, Joseph Daul, a spus în cadrul unei conferințe de presă susținută alături de președinteel Partidului Național Liberal (PNL), Ludovic Orban, că ”i-am solicitat candidatului nostru la șefia Comisiei Europene Mafred Weber, să creeze o poziție de comisar care să fie însărcinat cu respectarea statului de drept, a justiției independente și a luptei împotriva corupției”, dând drept exemplu negativ România.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending