Connect with us

ROMÂNIA

Noul regulament HTA: Cu ajutorul know-how-ului european, pacienții români pot beneficia mai rapid de mai multe medicamente inovative

Published

on

© CaleaEuropeana/ Zaim Diana

Autoritățile române trebuie să se conecteze în cel mai scurt timp posibil la know-how-ul european în materie de Evaluare a Tehnologiilor Medicale, să preia bunele practici ale altor țări europene, să simplifice birocrația, să colaboreze cu toate instituțiile de interes, astfel încât pacienții din România să aibă acces la cât mai multe medicamente inovative, într-un timp cât mai scurt, fără ca viața lor să mai fie pusă în pericol. 

Autorități naționale, factori de decizie europeni, reprezentanți ai industriei farmaceutice au răspuns inițiativei lansate de Calea Europeană și Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și au purtat un dialog deschis cu privire la etapele pe care autoritățile le au de îndeplinit până în 2025, an în care va intra în vigoare noul regulament HTA european, un pilon complementar, dar esențial al Strategiei Farmaceutice Europene.

De asemenea, au fost subliniate principalele provocări pe care autoritățile în domeniu, începând cu Ministerul Sănătății, trebuie să le confrunte în cel mai scurt timp posibil, astfel încât pacienții din România să nu mai fie pacienții Uniunii Europene care au cel mai întârziat acces la medicamentele de ultimă generație.

Cele mai recente date din „Studiul W.A.I.T” 2021 (realizat de IQVIA pentru EFPIA) arată că, din 160 de medicamente inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului în perioada 2017-2020, doar 38 au fost introduse pe lista celor compensate și gratuite din România până la 1 ianuarie 2022. Pacienții români sunt pacienții Uniunii Europene care așteaptă 899 de zile pentru a accesa noile tratamente, fiind cel mai mare timp de așteptare din Uniunea Europeană.

Citiți și: Studiu W.A.I.T: 899 de zile așteaptă un pacient român pentru acces la un medicament inovativ. România continuă să fie codașa clasamentului european

Procesul de evaluare a tehnologiilor medicale din România a rămas insuficient adaptat la cerințele europene. România are un sistem bazat pe rezultatele în evaluarea ale altor tări și un proces de rambursare fără termene clare, care duc la un decalaj față de ceea ce se întâmplă în alte țări, iar pacienții români au acces la mult puține medicamente inovatoare compensate față de cei din restul Uniunii Europene.

Health Technology Assessment (HTA), așa-numita Evaluare a Tehnologiilor Medicale (ETM), reprezintă un proces complex ce măsoară valoarea adăugată a unei noi tehnologii medicale în comparație cu tehnologiile existente. Scopul acestei evaluări este să li se asigure pacienților accesul la cel mai eficace tratament disponibil pe piață, analizând în același timp costurile pentru pacient și impactul asupra organizării sistemelor de sănătate în administrarea tratamentului.

  • Această inițiativă a Comisiei Europene, lansată în 2018, a primit vot final în Consiliul UE în noiembrie 2021, în Parlamentul European în decembrie 2021 și a fost publicată în Jurnalul Oficial în ianuarie 2022.
  • România are la dispoziție următorii trei ani să lucreze la implementarea noului regulament HTA European în legislația națională
  • Aplicarea noului HTA european se va realiza în trei etape: ianuarie 2025 (medicamente oncologice + terapii avansate), ianuarie 2028 (medicamente orfane), ianuarie 2030 (toate medicamentele).

Pentru România rămâne esențial modul în care responsabilitățile naționale pentru accesul la inovație sunt adresate de către autorități

Dr. Ioana Bianchi, Director Relații Externe – ARPIM, a prezentat în detaliu datele din studiul WAIT 2021; dintre acestea sunt de punctat următoarele:

  • Dintre medicamentele inovatoare aprobate la nivel european în perioada 2014-2020, aproximativ 1 din 3 sunt rambursate în România
  • Perioada de latență a accesului a crescut cu 16 zile față de studiul WAIT 2020
  • În România sunt rambursate 1 din 4 medicamente inovatoare aprobate la nivel European în perioada 2017-2020 (pentru toate tipurile de medicamente)
  • Perioada cea mai lungă de așteptare a accesului la inovație pentru pacienții români este pentru medicamentele oncologice : 964 zile (de la aprobarea EMA până la publicarea protocoalelor terapeutice)
  • Majoritatea medicamentelor oncologice (60%) și aproape jumătate din medicamentele orfane (46%) sunt disponibile pacienților români prin mecanisme de tip cost-volum, prin care companiile farmaceutice contribuie la sustenabilitatea financiară a sistemului

Deși autoritățile au făcut eforturi de actualizare a Listei de medicamente rambursate în ultimii ani (aproximativ 90 de medicamente și indicații noi au fost incluse în ultimii 2 ani), timpul de la aprobarea la nivel european până la rambursarea în România rămâne principala problemă.

Pentru rezolvarea acestui aspect crucial pentru pacienții din România, este necesară o colaborare între autorități și industrie, care să ducă la clarificarea termenelor de elaborare, aprobare și publicare a legislației subsecvente evaluării, precum și de adaptarea la evoluțiile științei (medicamente din ce în ce mai personalizate) a metodologiei de evaluare și de contractare cost-volum/cost-volum-rezultat.

Dacă aceste aspecte sunt responsabilitatea autorităților naționale, la nivel european, pentru a veni în întâmpinarea inechităților de acces pe care Strategia farmaceutică Europeană își propune să la adreseze, EFPIA a lansat pe 11 Aprilie 3 propuneri care demonstrează intenția fermă a industrie farmaceutice inovatoare de a fi un partener constructiv de discuție:

  • Angajamentul companiilor de a depune dosare pentru avizarea prețurilor și rambursare cât mai rapid față de momentul obținerii APP în toate statele UE, maxim în 2 ani de la aprobarea la nivel centralizat (modelarea IQVIA arată că astfel ar scădea cu 155 zile timpul de acces pentru România)
  • Crearea unui portal la nivel EFPIA pentru exprimarea (pe baza voluntară) din partea companiilor farmaceutice inovatoare a intențiilor de lansare a medicamentelor din portofoliu în toate statele UE și identificarea barierelor de acces la nivelul fiecărui stat
  • Propunerea ca prețurile produselor inovatoare să varieze între statele membre în funcție de nivelul lor economic și de capacitatea de plată (cadru general ce va servi ca bază de discuție cu autoritățile europene și naționale). Acesta reprezintă primul pas în lărgirea cadrului de dialog dintre industrie și decidenții europeni și naționali privind, pe de o parte, valoarea adusă de inovație și, pe de alta, modul de adresare al inechităților de acces induse și diferențele de statut economic între țări

Citiți și: EFPIA: Industria farmaceutică pledează pentru o nouă abordare care să reducă inegalitățile legate de accesul pacienților la medicamente în întreaga Europă

În ceea ce privește evaluarea clinică comună de la nivel European și modul în care aceasta poate contribui la scăderea timpilor de așteptare pentru accesul la medicamentele inovatoare, dr. Bianchi a reiterat importanța modului în care România va lua în considerare raportul privind noul HTA european și ce modificări de legislație va determina în țara noastră, dacă va înlocui total anumite criterii, sau va fi un criteriu suplimentar.

  • „Este necesar să definim încă de pe acum tipul de informații care se pot eventual solicita deținătorilor de autorizații de punere pe piață și cum vor fi tratate medicamentele pentru care nu va exista raport european, pentru că nu fac parte din primul val de medicamente care vor fi evaluate și nu în ultimul rând cum vor fi calibrate resursele umane ale departamentului de evaluare din ANMDMR, care vor trebui să participe și la evaluările europene, dar și la cele naționale.”

Dr. Ioana Bianchi a mai informat cu privire la guvernanța noului HTA european, care va fi asigurată de un Comitet de Coordonare în care fiecare stat membru este reprezentat. De asemenea, va mai fi creat un grup al părților implicate din care pot face parte asociații de pacienți, ONG-uri, societăți profesionale și experți independenți, grup care va fi consultat în cadrul procesului de HTA european. Cu acest prilej, ARPIM a încurajat asociațiile de pacienți,societățile profesionale și experții clinicieni din România să aplice pentru a fi incluși, fiind de așteptat ca în acest an să se deschidă procedura de depunere a intenției de participare pentru acest grup.

Accesul la medicamente cu prețuri accesibile reprezintă provocarea cheie a tuturor decidenților în sectorul de sănătate: ”Nu trebuie să ne limităm la o atitudine pasivă”

Reprezentantul CNAS a subliniat că accesul la medicamente cu prețuri accesibile reprezintă provocarea cheie a tuturor decidenților în sectorul de sănătate și a salutat efortul depus de autorități pe perioada pandemiei pentru toate medicamentele introduse în mecanismele de rambursare, cum ar fi medicamentele antivirale. Acesta a trecut în revistă măsuri concrete pe care autoritățile trebuie să le ia în calcul cât mai rapid:

  • Stimularea studiilor clinice.
  • Unitatea la nivel european în procedure, care ar garanta o viteză mai mare și o simplificare a procedurilor de introducere pe piață, precum și garantarea unor costuri mai mici. Stimularea cercetării ne-ar ajuta pe toți să îmbunătățim accesul și politicile administrațiilor în ceea ce privește accesul la medicamente.
  • Abordarea transparentă a valorii medicamentelor la nivel European (incluzând prețurile și evaluarea), va consolida tabloul european al negocierilor, tablou în care dacă România va intra, va reuși să îmbunătățească accesul pacienților români către noua medicație.
  • Simplificarea procedurilor de introducere pe piață ne va ajuta și pe noi să asigurăm un acces mai bun pentru pacienți la medicamentele inovatoare.

De asemenea, CNAS pledează pentru întărirea cooperării cu celelalte unități avizatoare, deoarece CNAS reprezintă doar ultima verigă și plătitorul din lungul proces al rambursării, dar există și alte etape și instituții implicate în drumul pe care trebuie să-l străbată un medicament inovator până ajunge pe piața din România, instituții cu care trebuie colaborat permanent, în benficiul pacienților, astfel încât accesul să fie unul înlesnit. 

Noul HTA european va fi o schimbare totală de paradigmă pentru România. Resursa umană, una dintre cele mai mari provocări

Direcția Evaluare Tehnologii Medicale din cadrul ANMDMR a explicat cele mai importante schimbări care se vor produce începând cu 2025, perioadă în care regulamentul privind noul HTA va intra în vigoare:

  • Regulamentul va înlocui sistemul actual de cooperare între statele membre, cooperare care este bazată pe proiecte finanțate de Uniunea Europeană în ceea ce privește evaluarea tehnologiilor medicale (ETM), prin introducerea unui cadru permanent privind activitatea comună, iar pentru România va fi o schimbare totală de paradigmă în ceea ce privește ETM.
  • Prin aplicarea noului regulament se va crea un cadru care va constitui noul mod de cooperare în domeniul sănătății, care va ajuta statele membre să abordeze nevoile medicale neacoperite și să faciliteze accesul la medicamentele inovatoare și la unele dispozitive medicale.
  • Reprezentanții ANMDMR participă deja în grupurile de lucru din cadrul EMA și Comisia Europeană, împreună cu reprezentanții celorlalte state membre. În cadrul Comitetului de Coordonare amintit mai sus, vor mai fi înființate subgrupuri care se vor ocupa de evaluările clinice, consultările științifice, identificarea tehnologiilor emergente și elaborarea cadrului metodologic.
  • Există discuții în acest moment între ANMDMR și ARPIM privind noile modificări legislative, cât și discuții premergătoare implementării noului regulament HTA.
  • În ultimii ani, HG720 a devenit un document viu, cu o dinamică semnificativă de completare a listei medicamentelor compensate și gratuite cu molecule inovative. Totuși, există o lipsă de predictibilitate în ceea ce privește procesul de rambursare efectiv, existând în continuare diferențe semnificative între România și state precum Germania sau Danemarca.

Autoritățile române trebuie să aibă în vedere în următorii trei ani următoarele aspecte:

  • Resursa umană: Pentru a asigura o bună abordare a evaluărilor clinice și a consultărilor științifice, în care statele membre să aibă un rol principal, trebui să desemneze autorități și organisme naționale sau regionale în materie de HTA care să ia decizii în cunoștință, să informeze factorii de decizie și să realizeze aceste tipuri de evaluări în calitate de membri ai Grupului de Coordonare. Autoritățile și organismele desemnate trebuie să asigure un nivel suficient de înalt de reprezentare în Grupul de Coordonare și de expertiză tehnică în cadrul subgrupurilor.
  • Partea de stabilire a prețurilor și rambursarea efectivă va rămâne în apanajul statelor membre. Metodologia de rambursare va depinde de considerații clinice și economice și va rămâne exclusiv o chestiune de competență națională.
  • Pentru a se asigura un proces decizional eficient și pentru a facilita accesul la medicamente trebuie să existe o cooperare între factorii de decizie în faze cheie ale ciclului de viață a medicamentului; o cooperare între CNAS, ANMDMR, Ministerul Sănătății, industrie, pacienți și experți externi.

Noul HTA european va oferi României expertiza de care nevoie pentru a-și îmbunătăți accesul la medicamentele inovative și va da un impuls autorităților să ia mai rapid decizii

Europarlamentarul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Cercetare și Industrie din Parlamentul European, a subliniat beneficiile noului regulament HTA pentru România, dar a evidențiat totodată că marile decizii legate de rambursarea medicamentelor vor rămâne la nivelul Statelor Membre.

  • Deciziile legate de compensare, rambursare sunt decizii cu totul și cu totul naționale, iar această nouă legislație ne obligă într-un fel, sau ne dă un impuls, să luăm decizii mult mai repede.
  • Prin noul regulament HTA, la nivel european vor exista reguli comune și proceduri care se vor armoniza, pentru că în esență asta înseamnă noua legislație pe HTA și aici va fi de mare ajutor României, pentru că vom beneficia de expertiza și bunele practici pe care deja alte țări europene le au și de care România va putea profita mult mai repede.
  • Strategia Farmaceutică Europeană este extrem de importantă și relevantă. În deplină concordanță și complementaritate cu Strategia Farmaceutică Europeană, va fi implementarea noului regulament HTA.
  • Trebuie găsite soluții financiare pentru acomodarea unui nou medicament inovativ, pentru că aduce beneficii extraordinare pacienților, inclusiv sistemului de sănătate, făcându-se economie la alte costuri.
  • Deciziile extrem de întârziate reprezintă o barieră, o frână, o descurajare pentru companiile care produc inovație la nivel internațional să vină și în România. Trebuie să ne mișcăm mai repede, să luăm decizii mai repede.
  • O mare parte din problema accesului inegal la medicamente vine de la finanțare. Uniunea Europeană ne oferă un sprijin pentru a investi din fonduri europene în zonele de noi facilități medicale, de noi spitale și dotări, chiar și în zona programelor de prevenție, dar în ceea ce privește accesul la tratament sau medicamente, legislația europeană nu permite folosirea de fonduri europene și aici trebuie să vedem concret cum putem fi sprijiniți, dar clar trebuie să cerem sprijin european pentru reducerea inegalităților în ceea ce privește accesul la tratamente și calitatea serviciilor.
  • Contractele cost-volum-rezultat reprezintă o bună bază de parteneriat pe termen lung cu industria farmaceutică. Acest gen de inițiativă poate reprezenta o soluție, pentru că doar bugetul general de medicamente și acomodarea tratamentelor scumpe prin taxa clawback nu pot reprezenta încurajări pentru a aduce cele mai noi inovații către pacienții din România.

Birocrația excesivă întârzie accesul pacienților la medicamentele de ultimă generația. România are nevoie urgent de o legislație specifică privind noul HTA: ”Viața și sănătatea unui om nu așteaptă după decizii birocratice”

Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune (APAA) a solicitat simplificarea procedurilor birocratice, pregătirea legislației naționale pentru implementarea noului HTA european, dezvoltarea departamentului HTA din cadrul ANMDMR și rezolvarea lipsei acute de personal din cadrul Ministerului Sănătății.

  • În ciuda întârzierilor din ultimii ani, există o predictibilitate.
  • Medicamentele considerate în martie 2022 ca decontate nu au început să fie decontate nici acum pentru bolile rare.
  • Unele companii farmaceutice nu intră și în România pentru că nu au filială în România și nu sunt stimulate de politica de prețuri. A durat trei ani de zile să convingem o companie care produce medicamente orfane să autorizeze medicamente în România și alți doi ani și jumătate pentru tot procesul de autorizare, compensare, prețuri și HTA.
  • Multe lucruri se blochează din motive birocratice. Trebuie să vorbim de o simplificare a birocrației. Avem reclamații de la medici și de la farmaciștii de spitale privind licitațiile și modul de achiziție. Toată lumea se plânge că totul este extrem de birocratic și interpretabil.
  • La nivelul asociațiilor de pacienți există o preocupare foarte mare privind noul regulament HTA: În România o să avem nevoie de o legislație specifică. Tot ce se evaluează la nivel european, înseamnă o decizie asumată la nivelul țării noastre. Trebuie să modificăm legislația.
  • ANMDMR trebuie să dezvolte departamentul de HTA pe care îl are acum: Sunt foarte puțini angajați în acest departament, iar volumul de muncă este foarte mare. Viața și sănătatea unui om nu așteaptă după decizii birocratice și putem pierde oameni dacă nu avem aceste medicamente la timp.
  • Există o lipsă acută de personal specializat și la nivelul Ministerului Sănătății. Pentru ca toate aceste discuții să se transforme în proiecte și grupuri de lucru care să ducă la modificări legislative, este nevoie de personal specializat.
  • O inițiativă legislativă care să încurajeze producția de medicamente (inclusive inovatoare) în România și să stimuleze cât mai mulți producători de medicamente să investească în cercetare-dezvoltare și producție în România este o strategie care ne-ar putea ajuta.

Chiar și după intrarea în vigoare a noului regulament HTA, autoritățile naționale vor avea în continuare decizii esențiale, care vor rămâne exclusiv în competența lor. Implementarea procesului de evaluare se preconizează a începe în iarna 2024, cu evaluarea medicamentelor pentru cancer și a terapiilor avansate (genice, celulare, etc). Este foarte important pentru Romania să-și definească poziția privitor la adoptarea rapoartelor europene, să-și pregatească reprezentanții pentru grupurile de lucru și să analizeze ce și cât din legislația națională va fi modificată, astfel încât pacienții români să beneficieze cât mai rapid de medicamentele inovatoare.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

ROMÂNIA

Marcel Ciolacu a fost numit vicepreședinte al Internaționalei Socialiste la nivelul Europei Centrale și de Est

Published

on

© Marcel Ciolacu/Facebook

Președintele Partidului Social Democrat (PSD), Marcel Ciolacu, a fost numit vicepreședinte al Internaționalei Socialiste la nivelul Europei Centrale și de Est, potrivit unui mesaj transmis pe pagina sa de Facebook. Liderul social-democrat a declarat, totodată, că stânga românească și PSD au primit o nouă recunoaștere internațională prin această numire. 

 

„Îi mulțumesc premierului spaniol Pedro Sanchez pentru încrederea pe care mi-a acordat-o pentru a fi alături de domnia sa în următorul mandat pe care îl va avea ca președinte al Internaționalei Socialiste. Acest post de vicepreședinte la nivelul Europei Centrale și de Est mă onorează și se datorează eforturilor făcute de #PSD, de toți colegii mei, în ultimii ani, în interiorul familiei noastre politice social-democrate. Este o nouă recunoaștere la nivel internațional a Partidului Social Democrat, după ce, în această toamnă, am obținut un post de vicepreședinte în conducerea PES prin europarlamentarul Victor Negrescu”, a afirmat Marcel Ciolacu.

De asemenea, acesta a amintit că PSD este partidul care a integrat România în UE și NATO.

„Cu PSD la guvernare se ridică MCV și avem o șansă foarte bună să aderăm la Schengen. Vom continua să fim aproape de toți colegii noștri social-democrați europeni pentru îndeplinirea obiectivelor noastre naționale alături și prin Internationala Socialistă. Uniți și puternici pentru România!”, a mai punctat președintele PSD.

Continue Reading

ROMÂNIA

Bogdan Aurescu: Reuniunea NATO de la București, o expresie a solidarității Aliate cu statele Flancului Estic și o reconfirmare a importanței strategice a României și a Mării Negre

Published

on

© MAE

Reuniunea miniștrilor de externe din cadrul NATO, de la București, în perioada 29-30 noiembrie, este o „expresie a solidarității Aliate cu statele Flancului Estic”, precum și o reconfirmare a importanței strategice a României și zonei Mării Negre pentru Alianță, a declarat ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, într-un interviu pentru Agerpres.

„Găzduim, aşadar, primul eveniment de nivel înalt al NATO într-un stat de pe Flancul Estic, aflat în prima linie de apărare a Alianţei, după agresiunea armată a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Din aceste considerente, putem aprecia că este reconfirmat rolul major al Flancului Estic al NATO, inclusiv al României şi al Mării Negre, a cărei importanţă strategică a fost consacrată, la iniţiativa României, în Noul Concept Strategic. (…) reuniunea de la Bucureşti reprezintă o expresie a solidarităţii aliate cu statele Flancului Estic, precum şi a angajamentului NATO de a continua susţinerea pentru Ucraina şi de a sprijini celelalte state partenere din regiune, precum Republica Moldova şi Georgia. (…) Este un semnal clar al faptului că România, în această parte a lumii, contează, atât la nivelul NATO şi al Uniunii Europene, cât şi la nivel internaţional, în general”, a afirmat ministrul Bogdan Aurescu.

De altfel, acesta a punctat faptul că România joacă „un rol deosebit de activ” la nivel regional, european şi euroatlantic, mai ales în contextul războiului ilegal purtat de Rusia împotriva Ucrainei.

„Acest rol este cât se poate de pragmatic şi concret: de la sprijinul necondiţionat acordat celor peste 2,9 milioane de refugiaţi din Ucraina care ne-au trecut graniţele, până la implicarea extensivă în gestionarea efectelor acestei crize, inclusiv prin facilitarea tranzitului de cereale ucrainene către destinaţii terţe – peste 8,4 milioane de tone de cereale şi alte produse agricole ucrainene până în prezent”, a arătat șeful diplomației române.

De asemenea, Bogdan Aurescu a arătat că organizarea reuniunii în România este o oportunitate pentru promovarea priorităţilor României la nivelul NATO, a rolului şi contribuţiei României la Alianţă, precum şi a importanţei strategice a Mării Negre.

„Astfel, în primul rând voi reafirma, în cadrul reuniunii, priorităţile României pe linie de securitate şi apărare, cu accent asupra implementării cât mai rapide a tuturor deciziilor privind consolidarea Flancului Estic al NATO, în special la Marea Neagră. De asemenea, voi accentua necesitatea continuării consolidării Alianţei, la toate nivelele, în contextul ameninţării fără precedent reprezentate de Rusia, care demonstrează că Alianţa rămâne cea mai de succes organizaţie politico-militară din istorie. Totodată, un rol important va reveni şi relaţiei cu partenerii şi sprijinului pe care Alianţa îl acordă acestora, în perspectiva creşterii rezilienţei la nivel regional, obiectiv puternic susţinut de ţara noastră. NATO trebuie să îşi menţină susţinerea pentru Republica Moldova, Georgia şi Bosnia-Herţegovina, pentru ca aceste ţări să îşi consolideze şi mai departe capacitatea de a răspunde eficient ameninţărilor de securitate cu care se confruntă. Voi sublinia şi necesitatea intensificării, cu rezultate concrete, a cooperării şi coordonării NATO – UE în actualul context de securitate la nivel euroatlantic, inclusiv în spaţiul Mării Negre. De asemenea, vom evalua, în cadrul reuniunii, provocările la adresa securităţii Alianţei şi a răspunsului NATO faţă de acestea”, a declarat ministrul afacerilor externe.

Mai departe, Bogdan Aurescu a subliniat că războiul purtat de Rusia împotriva Ucraineai „este cea mai cruntă expresie a îngrijorărilor noastre de-a lungul timpului”. În acest sens, ministrul a precizat că sesiunea va reprezenta „un prilej pentru transmiterea unui mesaj puternic de solidaritate aliată cu Ucraina, de reiterare a sprijinului nostru pentru suveranitatea, integritatea teritorială şi independenţa ţării, precum şi pentru aspiraţiile euroatlantice ale Ucrainei”. 

Totodată, șeful diplomației române a declarat că anticipează că reuniunea de la București va reflecta din nou angajamentul ferm al statelor membre NATO de a continua şi intensifica asistenţa pentru Ucraina, în coordonare cu toţi partenerii relevanţi, în primul rând Uniunea Europeană”, atât în ceea ce privește dimensiunea politică, prin amplificarea dialogului și consultărilor cu Aliații ca răspuns la provocările de securitate cu care se confruntă autoritățile de la Kiev, cât și în ceea ce privește sprijinul practic, adică asistența operațională pentru armata ucraineană și susținerea eforturilor de modernizare a sectorului apărării.

În cele din urmă, Bogdan Aurescu a făcut referire și la sesiunea care va fi dedicată ţărilor partenere – Georgia, Republica Moldova şi Bosnia şi Herţegovina, precizând că unul dintre obiectivele României la această reuniune va fi evidenţierea importanţei continuării sprijinului Aliat pentru ca aceste state să îşi consolideze pe mai departe reziliența și capacitățile de a răspunde eficient ameninţărilor de securitate cu care se confruntă. În acest sens, ministrul a amintit consolidarea comunicării strategice, securitatea cibernetică, dar şi aprofundarea cooperării pe dimensiunea de apărare şi securitate.

Continue Reading

ROMÂNIA

Secretarul de stat pentru afaceri europene Daniela Gîtman a reafirmat, la Kiev, determinarea României de a oferi asistență Ucrainei „atât timp cât va fi necesar”

Published

on

© MAE

Secretarul de stat pentru afaceri europene Daniela Gîtman a reafirmat, la Kiev, determinarea României de a oferi asistență Ucrainei „atât timp cât va fi necesar” în contextul războiului de agresiune al Rusiei, precum și pentru avansarea agendei europene a țării, se arată într-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe, remis caleaeuropeana.ro.

Secretarul de stat pentru afaceri europene Daniela Gîtman a efectuat o vizită la Kiev, în perioada 23-24 noiembrie 2022, împreună cu reprezentantele Austriei, Croației, Germaniei, Letoniei și Lituaniei în Consiliul Afaceri Generale, responsabile cu afaceri europene. La vizită au mai participat vicepreședintele Parlamentului European, Nicola Beer, precum și ministrul afacerilor externe al Principatului Liechtenstein. Acțiunea a avut loc la inițiativa ministrului pentru Uniunea Europeană şi Constituție al Austriei, Karoline Edtstadler.

Oficialii europeni au avut o întrevedere cu Prima Doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, precum și reuniuni cu femei în funcții de conducere în Ucraina – Prim-ministrul adjunct pentru integrare europeană şi euroatlantică, Olha Stefanishyna, ministrul adjunct al afacerilor interne, Meri Akopyan, președintele Parlamentului (Verkhovna Rada), Ruslan Stefanchuk, vicepreședinta Parlamentului, Olena Kondratiuk, deputați din Parlamentul Ucrainei. Totodată, programul a inclus și întâlniri cu reprezentanți ai Comitetului Internațional al Crucii Roșii, Crucii Roșii Ucrainene, Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP), precum și cu studenți ai Universității Naționale din Kiev „Taras Shevchenko”. De asemenea, oficialii europeni au vizitat Centrul de Sprijin pentru Supraviețuire (Survival Relief Centre) și au ținut un moment de reculegere la monumentul dedicat comemorării foametei deliberate din perioada 1932-1933 din Ucraina, Holodomor.

Războiul de agresiune al Rusiei

Obiectivele principale ale vizitei oficialilor europeni au vizat reiterarea solidarității depline cu Ucraina în contextul războiului de agresiune al Federației Ruse, reconfirmarea sprijinului pentru procesul de reconstrucție şi abordarea situației femeilor şi fetelor din zone de război şi conflict, conform Rezoluției Consiliului de Securitate al ONU 1325 (2000) privind femeile, pacea şi securitatea. Astfel, participantele la vizită au susținut importanța unui rol activ al femeilor în procesul de luare a deciziilor curente şi viitoare privind Ucraina şi au subliniat că implicarea deplină a femeilor este esenţială pentru o dezvoltare sustenabilă în orice moment, pe timp de pace, în conflicte ori pe perioada de stabilizare și reconstrucție post-conflict.

Cu același prilej, secretarul de stat pentru afaceri europene Daniela Gîtman a avut şi reuniuni bilaterale cu oficiali ucraineni din cadrul Biroului Președintelui Ucrainei, Ihor Zhovkva și Kyrylo Tymoshenko, cu secretarul de stat Yevhen Perebyinis din cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi cu președinta Comitetului pentru Integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană din Parlamentul Ucrainei, Ivanna Klympush-Tsintsadze. Temele abordate au vizat, în principal, sprijinul multidimensional acordat de România pentru Ucraina, inclusiv în contextul proceselor de reconstrucţie și integrare europeană. 

Pe parcursul vizitei, atât în reuniunile comune, cât și în cele bilaterale, oficialul român a reiterat mesajele de condamnare a agresiunii ilegale a Federației Ruse împotriva Ucrainei, precum și a atacurilor militare asupra populației civile ucrainene, localităților și infrastructurii critice, cu încălcarea flagrantă a dreptului internațional. A exprimat sprijinul României pentru conduita eroică a poporului ucrainean în războiul brutal declanșat de Rusia, ale cărui consecințe dramatice se traduc în pierderi de vieți omenești, distrugerea totală sau parțială a orașelor, peste 8 milioane de persoane strămutate intern, care se confruntă cu privațiuni și neajunsuri majore în perioada dificilă a sezonului rece, peste 10.000 de minori transferați în locații necunoscute din Rusia și un număr impresionant de victime ale atrocităților comise de trupele de ocupație rusești, între care femei și fete expuse crimelor de război, violenței de gen și traficului de persoane.

În context, secretarul de stat Daniela Gîtman a reconfirmat conduita fermă a României față de Rusia în formatele multilaterale, precum și susținerea pentru regimul de sancțiuni la adresa Federației Ruse și asigurarea implementării depline a acestuia. Totodată, a reafirmat sprijinul prompt, concret și substanțial al României pentru Ucraina și solidaritatea cu poporul ucrainean, precum și determinarea autorităților române de a continua să ofere asistență atât timp cât va fi necesar. A reiterat angajamentul pentru asigurarea unui flux predictibil și sigur pentru grânele ucrainene pe piețele internaționale prin intermediul Culoarelor de Solidaritate (Solidarity Lanes). De asemenea, a subliniat aportul depus până în prezent de România în acest sens, atât prin creșterea capacităților de depozitare și export portuar, cât și prin dezvoltarea infrastructurii de transport, respectiv consolidarea punctelor de trecere a frontierelor. Secretarul de stat român a exprimat deschiderea țării noastre de a sprijini pe cât posibil Ucraina, prin intermediul coridoarelor de transport existente pentru aprovizionarea cu mărfuri esențiale.

Sprijin umanitar

În contextul prezentării sprijinului multidimensional oferit Ucrainei de către România, secretarul de stat Daniela Gîtman a evidențiat alăturarea țării noastre la eforturile internaționale de pregătire pentru sezonul rece 2022-2023 (winterisation efforts) în Ucraina, prin acordarea de către MAE a unei contribuții voluntare în valoare de 300.000 euro către Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR), ce va fi transferată până la finalul anului. A prezentat proiectul de construire de adăposturi de urgență dotate cu instalații pentru iarnă, cu o capacitate de acomodare pentru 16.000 de persoane, care va fi disponibil pentru misiuni în cadrul Mecanismului European de Protecție Civilă și care urmează să fie finalizat, în beneficiul Ucrainei, în prima parte a anului viitor.  

Oficialul român a prezentat, de asemenea, eforturile Guvernului de la București pentru sprijinirea refugiaților ucraineni cu rezidență temporară pe teritoriul României și măsurile adoptate prin Planul Național adoptat recent, pentru integrarea acestora pe piața forței de muncă, în sistemul de învățământ și cel de servicii medicale.

Integrare europeană

Discuțiile privind integrarea europeană a Ucrainei au oferit prilejul evidențierii poziției României de promovare a agendei europene a Kievului, cu accent pe evaluarea progreselor pe baza meritelor proprii, importanța asigurării unui proces de reforme cuprinzătoare, profunde și credibile, pentru îndeplinirea criteriilor de aderare și sprijinul adaptat în funcție de necesități și nivel de ambiție.

De asemenea, secretarul de stat român a exprimat sprijinul deplin pentru eforturile oficialilor ucraineni vizând îndeplinirea condițiilor prevăzute de etapele următoare ale parcursului de integrare europeană, pentru avansarea procesului de reforme în mod cuprinzător și sustenabil și pentru perspectiva unei viitoare integrări în Piața Unică europeană, în conformitate cu criteriile de aderare și metodologia politicii de extindere. A evidențiat disponibilitatea României de a participa la procesul de instruire a experților ucraineni în domeniul afacerilor europene, precum și posibilitatea derulării unor proiecte pe linia consolidării rezilienței Ucrainei cu sprijinul Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București.

Relații bilaterale constructive

În ceea ce privește procesul de reconstrucție al Ucrainei, oficialul român a prezentat posibile domenii în care România ar putea participa la procesul de reformă instituțională cu accent pe modernizarea sistemului civil de răspuns la situații de urgență/crize, educație și combaterea corupției.

Din perspectiva agendei bilaterale, secretarul de stat Daniela Gîtman a exprimat interesul României pentru o relație constructivă cu Ucraina, bazată pe deschidere și încredere reciprocă, precum și pe o agendă solidă de cooperare pe termen lung, axată pe agenda europeană, reconstrucția Ucrainei și dezvoltarea conectivității dintre cele două țări vecine. A reliefat imperativul unei comunicări strategice mai intense pentru combaterea dezinformării și narativelor false promovate de regimul de la Moscova și pentru a spori încrederea publică din unele state partenere ale UE în conduita, măsurile și acțiunile derulate de UE și statele sale membre. În acest sens, a exprimat disponibilitatea de a colabora cu Ucraina în zone terțe precum Africa și Asia de Sud-Est.

În cadrul tuturor reuniunilor, înalții demnitari ucraineni au mulțumit pentru sprijinul important acordat de România în contextul războiului actual și au exprimat convingerea că țara noastră va continua să susțină efortul societății ucrainene de consolidare a democrației și avansare a procesului de integrare europeană. De asemenea, au exprimat interesul pentru experiența României în procesul de aderare la Uniunea Europeană, precum și pentru implicarea țării noastre în procesul de reconstrucție a Ucrainei.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA2 hours ago

Marcel Ciolacu a fost numit vicepreședinte al Internaționalei Socialiste la nivelul Europei Centrale și de Est

U.E.2 hours ago

Franța și Irlanda, pas important în construirea Interconectorului Celtic. Comisarul pentru energie: Proiectul este de o importanță capitală

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană înființează un număr de telefon al UE destinat victimelor violenței împotriva femeilor

ROMÂNIA6 hours ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea NATO de la București, o expresie a solidarității Aliate cu statele Flancului Estic și o reconfirmare a importanței strategice a României și a Mării Negre

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Ursula von der Leyen a discutat cu Zelenski despre sprijinul de urgență al UE pentru reluarea alimentării cu energie electrică. 40 de generatoare de mare putere din rezerva rescEU din România vor ajunge în Ucraina

ROMÂNIA7 hours ago

Secretarul de stat pentru afaceri europene Daniela Gîtman a reafirmat, la Kiev, determinarea României de a oferi asistență Ucrainei „atât timp cât va fi necesar”

ROMÂNIA7 hours ago

Lucian Bode, la Bruxelles: Trebuie să avem o abordare europeană unitară asupra migrației. Traficul de migranți, prioritatea principală

NATO21 hours ago

Zece avioane de luptă ale Forțelor Aeriene ale Italiei și Spaniei au aterizat în România pentru a proteja spațiul aerian al NATO la Marea Neagră

NATO21 hours ago

Ministeriala NATO de la București: Șeful diplomației SUA se va întâlni cu Klaus Iohannis, Nicolae Ciucă și Bogdan Aurescu

U.E.1 day ago

Consilierul pentru politică externă al lui Olaf Scholz reconfirmă sprijinul Germaniei pentru o decizie favorabilă privind aderarea României la Schengen

U.E.1 day ago

Volodimir Zelenski subliniază importanța unității europene în fața războiului rus: Suntem cu toții părți ale unui întreg

ROMÂNIA1 day ago

Klaus Iohannis pledează pentru coerența posturii de descurajare și apărare a NATO pe întreg flancul estic și anunță reluarea de către România a misiunilor de poliție aeriană în țările baltice din 2023

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

Ursula von der Leyen, încrezătoare că împreună putem ”reafirma ce înseamnă să fii european”: Cei care au luptat pentru libertate nu vor accepta robia unui trecut hidos

NATO1 day ago

Stoltenberg le va cere Aliaților, la București, să facă „mai mult” pentru Ucraina: Șansele pentru o soluție pașnică cresc în funcție de ce se întâmplă pe câmpul de luptă

NATO2 days ago

Bogdan Aurescu: Vreme de trei zile România va fi capitala diplomatică europeană și euroatlantică, găzduind reuniunile miniștrilor de externe NATO și liderilor de la München

NATO2 days ago

CEO-ul Leviatan Design: Digitalizarea companiei este aliniată la standardele UE și pornește de la nevoia de a oferi predictibilitate privind calitatea produselor oferite

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis: Este posibil să avem un vot privind aderarea României la Schengen pe data de 8 decembrie. Suntem pregătiți să găsim soluții și să avem un vot

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Klaus Iohannis reiterează că România sprijină R. Moldova în criza energetică: Avem nevoie de interconectări directe mai multe și mai bune

Daniel Buda2 days ago

Daniel Buda cere Comisiei Europene flexibilizarea Directivei privind conservarea habitatelor: Fermierii din întreaga UE sunt afectați de prezența marilor prădători

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis, despre aderarea României la Shengen: S-a vehiculat 8 decembrie ca un termen final, ceea ce nu este. Există posibilitatea unei amânări cu o lună sau două până când toate întrebările primesc răspunsurile corecte

Team2Share

Trending