Ministrul român de externe, Luminița Odobescu, a transmis pe rețeaua de socializare X mulțumiri lui Jens Stoltenberg pentru remarcabila sa activitate în calitate de secretar general al NATO și “urări de succes” lui Mark Rutte, noul secretar general.

Șefa diplomației române a subliniat importanța unității, a apărării colective și a parteneriatelor puternice în menținerea succesului NATO, în special în această perioadă globală complexă.

“Mulțumim, Jens Stoltenberg, pentru serviciile tale remarcabile și mult succes, Mark Rutte! Unitatea, apărarea colectivă și parteneriatele mai puternice sunt esențiale pentru asigurarea succesului continuu al NATO în aceste vremuri complicate“, a scris Odobescu.

Thank you, Jens Stoltenberg for your outstanding service and best of luck Mark Rutte! Unity, collective defence and stronger partnerships are key in ensuring the continuous success of our NATO in these complicated times. @SecGenNATO https://t.co/afObIfGtpT

— Luminita Odobescu (@Odobes1Luminita) October 1, 2024

Rutte, fost premier olandez, a preluat marți, 1 octombrie 2024, ștafeta la cârma Alianței de la norvegianul Jens Stoltenberg, al doilea cel mai longeviv secretar general al Alianței, după un alt olandez, Joseph Luns. Stoltenberg a condus NATO în ultimii zece ani. Ceremonia de preluare a mandatului a început cu declarații comune Stoltenberg – Rutte, urmată de o sesiune a Consiliului Nord-Atlantic prin care a fost înfăptuită preluarea mandatului de către Mark Rutte.

El reafirmat sprijinul în forță pentru Ucraina și angajamentul că aliații nu vor ceda în susținerea Kievului în fața Rusiei, în timp ce și-a arătat preocuparea față de riscurile reprezentate de ascensiunea Chinei și a coborât nivelul de îngrijorare cu privire la viitorul Alianței în funcție de rezultatele alegerilor prezidențiale americane, amintind că a colaborat foarte bine cu fostul președinte republican Donald Trump.

Rutte este cel de-al 14-lea secretar general NATO și al patrulea olandez în această funcție.

Decizia ca premierul demisionar olandez Mark Rutte să devină cel de-al 14-lea secretar general al NATO a fost luată după ce contracandidatul său, președintele român Klaus Iohannis, i-a notificat pe aliați că se retrage din competiție, iar Consiliul Suprem de Apărare a Țării s-a pronunțat în favoarea susținerii de către România a candidaturii lui Mark Rutte.

Noul secretar general al NATO, Mark Rutte, a utilizat marți prilejul primelor sale declarații publice în noua funcție pentru a avertiza China, care a devenit un facilitator decisiv al războiului Rusiei în Ucraina.

Prin sprijinul său pentru industria militară rusă, China a devenit un “facilitator decisiv” al războiului Rusiei în Ucraina, a subliniat Rutte, în prima lui conferință de presă după preluarea mandatului.

Într-un moment în care NATO este îngrijorată de ascensiunea Chinei, Mark Rutte a avertizat Beijingul, în linie cu concluziile summitului Alianţei de la Washington, în iulie.

“China nu poate continua să alimenteze cel mai mare conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial fără ca acest lucru să îi afecteze interesele și reputația”, a avertizat secretarul general al NATO.

Rutte, fost premier olandez, a preluat marți, 1 octombrie 2024, ștafeta la cârma Alianței de la norvegianul Jens Stoltenberg, al doilea cel mai longeviv secretar general al Alianței, după un alt olandez, Joseph Luns. Stoltenberg a condus NATO în ultimii zece ani. Ceremonia de preluare a mandatului a început cu declarații comune Stoltenberg – Rutte, urmată de o sesiune a Consiliului Nord-Atlantic prin care a fost înfăptuită preluarea mandatului de către Mark Rutte.

La summitul NATO de la Washington din luna iulie, secretarul general aliat de atunci, Jens Stoltenberg, a anunțat că NATO a adoptat cea mai dură poziție din istorie cu privire la China, acuzând Beijingul că stimulează “decisiv” războiul Rusiei în Ucraina prin parteneriatul “fără limite” cu Moscova.

Mark Rutte a preluat marți mandatul de secretar general al NATO, devenind al 14-lea lider din istorie ierarhiei civile a Alianței, cu asigurarea sprijinului pentru Ucraina și a angajamentului de a media discuțiile dintre aliați privind creșterea bugetelor militare, în timp ce s-a declarat un susținător convins al solidității relației transatlantice indiferent de cine va câștiga cursa pentru Casa Albă din luna noiembrie.

Rutte, fost premier olandez, a preluat marți, 1 octombrie 2024, ștafeta la cârma Alianței de la norvegianul Jens Stoltenberg, al doilea cel mai longeviv secretar general al Alianței, după un alt olandez, Joseph Luns. Stoltenberg a condus NATO în ultimii zece ani.

Ceremonia de preluare a mandatului a început cu declarații comune Stoltenberg – Rutte, urmată de o sesiune a Consiliului Nord-Atlantic prin care a fost înfăptuită preluarea mandatului de către Mark Rutte, după discursuri ale secretarului general în exercițiu, Jens Stoltenberg, și ale decanului Consiliului Nord-Atlantic, ambasadorul Croației.

“Jens, mulțumesc. Mulțumesc foarte mult. Este minunat să fiu aici. Abia aștept să mă apuc de treabă. Și vă mulțumesc pentru prietenia din toți acești ani. Am început să lucrăm împreună la o masă NATO din Lisabona, în 2010, la summitul NATO. Amândoi eram prim-miniștri atunci și de atunci am continuat să lucrăm pe probleme de securitate. Rusia, terorismul, amenințările cibernetice”, și-a început Rutte intervenția.

El i-a adus o reverență precedesorului său, punctând că Stoltenberg a “menținut cursul acestei mari alianțe în vremuri tulburi” și că datorită norvegianului, NATO este o alianță “mai mare, mai puternică și mai puternică ca niciodată”.

Rutte a subliniat că, asemenea lui Stoltenberg, el crede că o legătură transatlantică puternică este fundamentul alianței.

“Vă pot asigura că voi face tot posibilul pentru a mă asigura că aceasta va rămâne solidă“, a spus el.

Noul secretar general a arătat că sprijinul pentru Ucraina va fi în topul agendei sale, alături de descurajarea și apărare ca sarcini principale ale NATO și parteneriatele globale ale Alianței.

“Trebuie să ne asigurăm că Ucraina prevalează ca națiune suverană, independentă și democratică. Desigur, descurajarea și apărarea noastră. Trebuie să cheltuim mai mult. Trebuie să ne sporim apărarea colectivă. (…) Parteneriatele NATO trebuie să se extindă și să se adâncească, date fiind toate incertitudinile din lume. Dar un lucru nu se va schimba și acesta este misiunea principală a NATO, și anume să ne asigurăm că ne apărăm oamenii, națiunile și, desigur, valorile”, a mai spus Mark Rutte.

Decizia ca premierul demisionar olandez Mark Rutte să devină cel de-al 14-lea secretar general al NATO a fost luată după ce contracandidatul său, președintele român Klaus Iohannis, i-a notificat pe aliați că se retrage din competiție, iar Consiliul Suprem de Apărare a Țării s-a pronunțat în favoarea susținerii de către România a candidaturii lui Mark Rutte.

Rutte, al cărui partid a pierdut alegerile olandeze de anul trecut, a fost înlocuit în funcția de prim-ministru de Dick Schoof.

În ceea ce privește provocarea potențială la adresa NATO reprezentată de alegerile din SUA, Rutte a fost prezentat ca un “șoptitor al lui Trump” – este considerat unul dintre puținii lideri politici capabili să se înțeleagă cu fostul (și posibilul viitor) președinte al SUA. De exemplu, la summitul NATO din 2018, Rutte a reușit să dialogheze cu Trump pentru a atenua tensiunile privind cheltuielile de apărare, demonstrând capacitatea sa de a gestiona stilul imprevizibil al fostului președinte.

În contrast direct cu Trump, Rutte este un susținător declarat al Ucrainei încă de la începutul invaziei militare a forțelor armate ruse. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se referă adesea la el ca la “prietenul meu Mark”.

În ceea ce privește relațiile lui Mark Rutte cu România, în timpul ultimului său mandat de prim-ministru Olanda și-a ridicat obiecțiile privind aderarea României la spațiul Schengen, a trimis forțe militare la grupul de luptă al NATO din România, iar Bucureștiul și Haga au dezvoltat în comun Centrul European de Instruire F-16 găzduit de România. pentru a antrena piloții aliați și ucraineni cu avioane de luptă F-16.