Președintele american Donald Trump a prezentat o vastă reformă a sistemului imigrației legale în Statele Unite, menită să selecționeze străinii pe bază ”meritului” și să nu o mai facă pe baza legăturilor lor familiale, a cărei adoptare în Congres se anunță a fi delicată, informează AFP, citat de Adevărul.ro.

”Planul nostru va transforma sistemul american al imigrației în mândria națiunii și va fi admirat de întreaga lume”, a declarat liderul de la Casa Albă, denunțând un sistem ”disfuncțional”, care ”distriminează oamenii” și ”spiritele strălucitoare”.

În opinia sa, aproape două treimi dintre cele 1,1 de permise de rezident permanent – faimoasele „carduri verzi“ (”green card“) distribuite anual de către Statele Unite – ajung la imigranţi ”pur şi simplu pentru că ei au un apropiat” în ţară, iar doar 12% revin unor străini selectaţi pe baza ”meritului sau competenţelor lor”. Donald Trump a promis, astfel, să le crească proporţia de la 12 la 57%.

”Asta ne va face mai competitivi“, a spus Trump, schițând un sistem de imigrație ”cu puncte“, după modelul celui practicat de Canada.

În viziunea sa, imigranții vor primi puncte dacă au competențe specifice, precum un loc de muncă, un nivel de educație ridicat sau un proiect în vederea înființării unor întreprinderi.

Aceștia ar trebui să fie ”independenți financiar”, ”să înveţe să vobească engleza“ şi ”să treacă un examen civic“ înainte să fie primiţi pe teritoriul american, a adăugat el.

Politica în domeniul migraţiei a lui Donald Trump a fost denunţată cu regulaitate de către mediile de afaceri, mai ales în Silicon Valley, care angajează mii de ingineri străini, sau de către agricultori, care depind de o mână de lucru sezonieră ieftină.

În 2017, CEO ai Apple, Microsoft, Google, Facebook, Airbnb sau Netflix au denunţat drept ”contrare valorilor americane” măsuri care interzic intrarea în Statele Unite a cetăţenilor unui număr de şapte ţări cu populaţie majoritar musulmană.

Premierul ungar Viktor Orban a declarat vineri că l-a rugat pe președintele american Donald Trump să ajute la demararea producției de gaze naturale din apele teritoriale românești ale Mării Negre, care va fi realizată cu participarea companiei americane Exxon, aceasta fiind singura alternativă practică la gazul rusesc, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”Diversificarea este plauzibilă în cazul în care cooperarea dintre SUA şi România are loc rapid. I-am cerut preşedintelui să ajute ca aceasta să se materializeze”, a declarat Orban, la postul public de radio.

Luni, președintele american Donald Trump l-a primit pe premierul ungar, Viktor Orban, la Casa Albă, șeful guvernului de la Budapesta devenind astfel primul prim-ministru maghiar din ultimii 15 ani care vizitează Biroul Oval.

Viktor Orban a declarat că în cursul întâlnirii, cei doi au consolidat relaţiile strategice dintre ţările lor în mai multe domenii, inclusiv în cel economic, politic şi al relaţiilor de securitate.

Vizita premierului ungar a fost însă una controversată, o serie de personalităţi din Senatul american, atât din rândul republicanilor, cât şi al democraţilor, avertizând de mai multă vreme că de când acesta se află la putere democraţia din Ungaria s-a ”erodat în mod semnificativ”.

Legislatorii americani şi-au exprimat de asemenea preocuparea în legătură cu relaţiile apropiate ale lui Orban cu Moscova, inclusiv în ce priveşte tranzacţiile cu energie.

Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto a declarat că Ungaria să semneze un nou acord pe termen lung de aprovizionare cu gaze naturale din Rusia dacă grupul american Exxon Mobil Corp nu va lua o decizie finală până în luna septembrie privind investiția în proiectul offshore Neptun.

Amintim că înaltul demnitar maghiar i-a solicitat secretarului de Stat american, Mike Pompeo, cu ocazia vizitei pe care acesta a întreprins-o la mijlocul lunii februarie la Budapesta, să îndemne ExxonMobil să ia o decizie finală de investiţii în cel mai scurt timp posibil pentru a extrage gaze naturale în Marea Neagră, ceea ce ar permite Ungariei să îşi diversifice sursele de aprovizionare cu gaze naturale.

Solicitările sale veneau după ce, la începtul lunii februarie, atât ministrul ungar Peter Szijjarto, cât și vicepremierul român Ana Birchall, s-au întâlnit la Washington cu secretarul american al Energiei Rick Perry.

În timp ce Szijjarto a menționat interesul strategic pentru ca parteneriatul ExxonMobil-OMV să funcționeze, Birchall a punctat angajamentul ferm al Guvernului României pentru asigurarea unui mediu investiţional transparent şi atractiv pentru companiile care investesc în domeniul energetic, prin proiecte de diversificare a surselor şi rutelor de transport al energiei.

Reamintim totodată că, în apele teritoriale româneşti ale Mării Negre, companiile ExxonMobil şi OMV Petrom explorează împreună blocul Neptun, unde primele estimări arată existenţa unor zăcăminte de gaze între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi.

Recent, compania OMV Petrom, cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, a anunțat că amână investițiile în Marea Neagră din cauza volatilității legislative. Compania americană ExxonMobil a cerut României o legislație stabilă și infrastructură pentru a începe exploatarea gazelor din Marea Neagră.

Peste 76% dintre români cred că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, procentul celor pesimiști fiind în creștere față de sondajele precedente, conform ultimului sondaj de opinie la nivel național realizat de INSCOP Research, la comanda LARICS, instituție din cadrul Academiei Române.

Cea mai mare parte a românilor apreciază ca fiind rea sau foarte rea atât situația economică actuală, cât și cea din sănătate și educație, însă pe primul loc în topul îngrijorărilor românilor este corupția. În topul îngrijorărilor urmează diferențele dintre oamenii bogați și oamenii săraci și degradarea mediului înconjurător.

Peste trei sferturi dintre români (76,4%) cred că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 18,5% sunt de părere că lucrurile merg într-o direcție bună. 5,1% nu știu sau nu răspund. Procentul celor pesimiști cu privire la direcția țării este în creștere față de sondajele precedente, realizate de Inscop Research la comanda Fundatiei Konrad Adenauer (72,8% în martie 2019, 71,6% în ianuarie 2019, 73,4% în noiembrie 2018).

Peste jumătate dintre respondenți (54,7%) sunt de părere că Europa se îndreaptă într-o direcție bună, în timp ce 30,6% apreciază că Europa merge în direcția greșită. Procentul non-răspunsurilor este de 14,8%. Față de lunile anterioare, se menține tendința de creștere a optimismului cu privire la direcția în care se îndreaptă lucrurile în Europa, respectiv de scădere a pesimismului. Astfel, procentul celor care cred că Europa se îndreaptă în direcția bună a crescut gradual de la 41,2% în noiembrie 2018 la 46,7% în martie 2019, depășind 50% în sondajul curent.

Majoritatea românilor apreciază ca fiind rea sau foarte rea atât situația economică actuală a României (76%), cât și situația din sistemul educațional (78,3%) sau cea din sistemul de sănătate (83%).

Puțin peste jumătate dintre români (51%) consideră că situația securității României este foarte bună sau bună, 38% că este rea sau foarte rea, în timp ce 11% nu știu sau nu răspund.

54,3% evaluează siguranța personală și a familiei ca fiind bună și foarte bună, iar aproximativ 40% ca fiind rea sau foarte rea.

Cele mai mari motive de îngrijorare

În topul îngrijorărilor legate de situația României se numără: nivelul corupției (84,2% dintre respondenți se declară mult sau foarte mult îngrijorați de acest aspect), diferențele dintre oamenii bogați și oamenii săraci (73,7%), degradarea mediului înconjurător (72,2%), starea economiei naționale (70,6%), posibilitatea unui conflict armat în zonă (44%).

Puțin peste jumătate (51,8%) dintre respondenți apreciază că situaţia financiară actuală a familiei lor este bună sau foarte bună. 40,7% sunt de părere că situația financiară a familiei lor este proastă, 3,2% foarte proastă, în timp ce 4,3% nu știu sau nu răspund.

Instituțiile în care oamenii au cea mai mare încredere

Armata este instituția internă în care românii au cel mai ridicat nivel de încredere, 67,9% declarând că au încredere mare și foarte mare în această instituție (față de 68,1% în martie, respectiv 64,1% în luna ianuarie). Urmează Biserica cu 56,8% (55,1% în martie 2019, respectiv 54,5% în luna ianuarie), Academia Romana cu 45,5% (instituție măsurată pentru prima oară) și Poliția cu 41,6% (43,2% în martie, respectiv 41,2% în ianuarie). 41,2% dintre români au încredere multă și foarte multă în Președinție (față de 38,2%în martie, respectiv 39,1% în ianuarie). În presă își exprimă încrederea 27,3% dintre cei intervievați (față de 29,2% în martie, 27,7% în ianuarie). Pe următoarele poziții se situează Curtea Constituțională cu 22,7% (față de 21,9% în martie, 18,4% în ianuarie) și Guvernul cu 12,4% (față de 13,8% în martie, 12,8% în ianuarie).

Clasamentul încrederii în instituțiile interne este încheiat de partidele politice, cu 8,9% încredere multă și foarte multă (față de 11,3% în martie, 11,8% în ianuarie) și Parlament, cu 9,8% încredere multă și foarte multă (față de 11,2% în martie, 9,8% în ianuarie).

Pe prima poziție în topul încrederii în instituțiile internaționale se situează NATO, cu 56,1% încredere multă și foarte multă (față de 52,4% în martie, 49,9% în ianuarie), urmat de Uniunea Europeana (UE) cu 55,3% (față de 49,6% în martie, 47,8% în ianuarie) și ONU cu 52,5%.

Sondajul de opinie publică la nivel național a fost realizat de INSCOP Research, la comanda LARICS – Laboratorul de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică, din cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române. Datele sondajului de opinie au fost culese la nivel național în perioada 12 aprilie – 3 mai 2019. Volumul eșantionului a fost de 1050 persoane și este reprezentativ pentru populația României, neinstituționalizată, cu vârsta de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.