Connect with us

U.E.

Număr record al imigranților ilegali în Europa. Comisia Europeană: ”Au nevoie de sprijinul nostru”

Published

on

imigrantiNumărul imigranților ilegali care au sosit pe continentul european de la începutul anului în curs a ajuns la 237.000, a confirmat vineri Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), în timp ce comisarul european pentru imigrație, Dimitris Avramopoulos, a declarat că Europa se confruntă cu cea mai gravă criză a refugiaților după al Doilea Război Mondial, transmit agențiile EFE și AFP, potrivit Agerpres.

Pe tot parcursul anului trecut, numărul imigranților clandestini ajunși în Europa a fost de circa 219.000. Aceștia provin din zone de conflict, precum Siria sau Afganistan, dar majoritatea vin din țări africane motivați de dorința de a găsi un trai mai bun în Europa.

Cei veniți din Africa subsahariană trec prin Libia, unde războiul civil și lipsa unei autorități statale a lăsat frontierele nesupravegheate. Mai departe, ei traversează Marea Mediterană în special în direcția Italiei, Maltei și a Greciei cu ambarcațiuni puse la dispoziție de traficanți și aflate adesea într-o stare precară, cauza a numeroase naufragii, peste 2.000 de imigranți pierzându-și viața anul acesta în urma unor astfel de evenimente. O altă rută, folosită mai ales de sirieni și afgani, este traversarea Turciei și apoi a unui porțiuni din Marea Egee către insulele grecești.

Conform ultimelor date oficiale, în Grecia au sosit anul acesta 135.000 de imigranți clandestini, iar în Italia aproape 94.000. Pe ansamblu, cei mai mulți imigranți ilegali vin din Eritreea (circa 25.000 anul acesta), Nigeria (12.000), Somalia, Siria, Gambia și Bangladesh.

Europa ”gestionează cu greu importantul aflux de persoane care caută un refugiu în interiorul frontierelor noastre”, a declarat vineri la o conferință de presă, la Bruxelles, comisarul european pentru imigrație, Dimitris Avramopoulos. Dar Europa este construită în special pe principiul ”solidarității cu cei aflați în nevoie. Sunt ființe umane, oameni disperați. Au nevoie de sprijinul nostru”, a apreciat comisarul european.

”Ceea ce trebuie să facem este să ne organizăm sistemul pentru rezolva această problemă într-un mod decent, civilizat și european”, a continuat el, amintind de situația urgentă din țările unde au ajuns foarte mulți imigranți clandestini, precum Italia, Grecia sau Ungaria. O parte dintre acești solicitanți de azil urmează să fie redistribuiți către celelalte state europene printr-un mecanism de cote voluntare, după ce cotele obligatorii propuse de executivul comunitar nu au fost agreate de statele membre.

Comisarul european a admis totodată că rutele prin Balcani sunt tot mai frecvent folosite în ultima vreme de imigranții ilegali veniți din Siria și Afganistan.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Gheorghe Falcă salută adoptarea de către Comisia Europeană a schemei de ajutor de stat de 75 de milioane de euro destinată fermierilor afectați de secetă: O adevărată gură de oxigen

Published

on

© Gheorghe Falcă - arhivă personală

Eurodeputatul Gherghe Falcă (PNL, PPE) salută adoptarea, de către Comisia Europeană, a schemei de ajutor de stat în valoare de 75 de milioane de euro, destinată  producătorilor agricoli afectați de secetă.

”În mod clar fermierii români aveau nevoie de această finanțare, o adevărată gură de oxigen în contextul secetei severe care i-a afectat, dar și a creșterii costurilor de producție ca urmare a războiului din Ucraina”, a transmis europarlamentarul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

Comisia Europeană a aprobat marți,  în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, o schemă românească de compensare a producătorilor agricoli pentru pagubele suferite din cauza secetei severe din 2021 și 2022.

Citiți și:
Schemă de ajutor de stat de 75 milioane de euro pentru producătorii agricoli afectați de secetă, aprobată de Comisia Europeană

Măsura, cu un buget de aproximativ 75 milioane de euro (aproximativ 365,6 milioane de lei), este deschisă producătorilor agricoli de grâu, secară, triticale, orz, ovăz și rapiță direct afectați de seceta severă. Pentru a se califica pentru ajutor, producătorii agricoli trebuie să fi pierdut peste 30% din recolte ca urmare a secetei.

În cadrul schemei, ajutorul va lua forma unor subvenții directe proporționale cu pagubele suferite, pe baza rapoartelor privind pagubele suferite de culturi. În cazul pierderii totale a culturilor, beneficiarii au dreptul la un ajutor de aproximativ 305 EUR/ha (1 500 RON/ha), fără a depăși 40% din costurile eligibile. Schema se va derula până la 31 decembrie 2022.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii: Statele membre și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu pentru reducerea emisiilor în domeniul aviației

Published

on

© European Union, 2012

Statele membre și Parlamentul European au ajuns la un acord politic provizoriu cu privire la revizuirea normelor sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) aplicabile sectorului aviației.

Potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene, acordul asigură faptul că aviația contribuie la obiectivele UE de reducere a emisiilor în temeiul Acordului de la Paris.

Potrivit acestuia, EU ETS se va aplica pentru zborurile intraeuropene (inclusiv pentru zborurile cu plecare spre Regatul Unit și Elveția), în timp ce CORSIA se va aplica pentru zborurile extraeuropene către și dinspre țările terțe participante la CORSIA (“clean cut”) din 2022 până în 2027. Atunci când emisiile generate de zborurile către și dinspre țări din afara Spațiului Economic European vor atinge niveluri mai mari de 85% din nivelurile din 2019, acestea vor trebui să fie compensate cu credite de carbon corespunzătoare, investite în reducerea emisiilor în țările participante la CORSIA.

Consiliul și Parlamentul au convenit ca, după cea de-a 42-a Adunare a Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI, care a elaborat CORSIA) din 2025, Comisia să evalueze dacă punerea în aplicare a CORSIA de către operatori este suficientă pentru a reduce emisiile din aviație, având în vedere obiectivul Acordului de la Paris. În cazul în care CORSIA își atinge obiectivele, Comisia va prezenta Consiliului și Parlamentului o propunere de prelungire a reducerii drastice a emisiilor. În cazul în care CORSIA nu este suficientă, Comisia va prezenta o propunere de extindere a domeniului de aplicare al ETS la toate zborurile cu plecare din SEE.

Transparența datelor privind emisiile CORSIA va fi îmbunătățită începând de anul viitor, în timp ce vor fi incluse garanții pentru a proteja informațiile sensibile din punct de vedere comercial.

Co-legislatorii au convenit să elimine treptat cotele de emisii gratuite pentru sectorul aviației, după cum urmează: 25% în 2024, 50% în 2025 și 100% din 2026. Aceasta înseamnă că certificatele vor fi scoase integral la licitație începând cu 2026. În ceea ce privește utilizarea veniturilor, co-legiuitorii au convenit să transfere 5 milioane de certificate de emisii din sectorul aviației către fondul de inovare.

Consiliul și Parlamentul au convenit, de asemenea, să pună deoparte 20 de milioane de certificate gratuite pentru a stimula introducerea combustibililor care, pe termen scurt, reprezintă o cale promițătoare pentru decarbonizarea aviației.

Co-legislatorii au convenit că toți combustibilii eligibili în cadrul RefuelEU, cu excepția combustibililor derivați din combustibili fosili, vor fi eligibili pentru certificatele de combustibil sustenabil pentru aviație (SAF).

Mecanismul va fi în vigoare până în 2030. Insulele mici, aeroporturile mici și regiunile ultraperiferice vor putea acoperi diferența de preț dintre kerosen și combustibilii eligibili cu 100% din cotele SAF, pentru a asigura disponibilitatea combustibililor eligibili în aceste locații cu constrângeri specifice în materie de aprovizionare.

Pentru toate celelalte aeroporturi, acoperirea diferenței de preț va fi ajustată în funcție de tipul de combustibil:

  • 95% pentru combustibilii regenerabili de origine nebiologică (RFNBO);
  • 70% pentru biocombustibilii avansați;
  • 50% pentru alți carburanți eligibili.

Efectele non-CO2 asupra climei cauzate de aviație sunt cel puțin la fel de importante ca și impactul exclusiv al CO2. Acordul prevede că, începând din 2025, Comisia va pune în aplicare un sistem de monitorizare, raportare și verificare (MRV) pentru efectele non-CO2 din aviație. Până în 2027, Comisia va prezenta un raport bazat pe MRV și, până în 2028, după o evaluare a impactului, Comisia va face o propunere pentru a aborda efectele non-CO2.

În plus, acordul ia în considerare circumstanțele geografice specifice și, în acest context, propune derogări limitate pentru regiunile ultraperiferice.

Acordul politic provizoriu va fi acum adoptat în mod oficial de către Consiliu și Parlament.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eugen Tomac, după întâlnirea tensionată cu cancelarul Austriei: Vrea să umilească România. Mai devreme sau mai târziu, România va intra în Schengen, dar această palmă nemeritată nu va fi uitată

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Cancelarul austriac Karl Nehammer vrea doar să umilească România în mod inacceptabil prin blocarea aderării țării noastre la spațiul Schengen, a transmis miercuri seară europarlamentarul Eugen Tomac (PMP, PPE) după întâlnirea pe care a avut-o la Viena cu liderul austriac în cadrul reuniunii grupului PPE din Parlamentul European din capitala austriacă.

“Guvernul de la Viena este condus, din păcate, de un lider ce insistă cu încăpățânare asupra unor argumente ridicole. I-am spus direct, astăzi, că este foarte aproape de a fi cel ce va anula toată simpatia pe care românii au cultivat-o de-a lungul timpului în relația cu Austria, țară pe care noi am privit-o cu multă încredere”, a scris Tomac, pe pagina sa de Facebook, descriind discuția ca fiind “una dintre cele mai tensionate întâlniri politice la care am participat”.

“Din păcate, acest om a respins orice argument rațional. A anulat orice a propus Comisia Europeană, a negat orice raport sau statistică. Pur și simplu, a luat o decizie absurdă. Vrea doar să umilească România în mod inacceptabil”, este concluzia lui Eugen Tomac.

Cu toate acestea, europarlamentarul român s-a arătat optimist cu privire la viitor.

“Mai devreme sau mai târziu, România va intra în spațiul Schengen, dar această palma nemeritată nu va fi uitată ușor de cei peste 20 de milioane de cetățeni români. România merită în Schengen!”, a conchis Tomac.

 

Discuția a avut loc după ce cancelarul austriac a precizat miercuri, înainte de o reuniune a grupului PPE din Parlamentul European găzduită la Viena la care participă și eurodeputați români din cadrul PNL, că vrea un nou calendar de aderare la Spațiul Schengen pentru România și Bulgaria la primăvară și a evitat însă să spună cum va vota mâine reprezentantul Austriei la Consiliul JAI, pe a cărui agendă se află subiectul aderării României, Croației, Bulgariei la spațiul de liberă circulație.

În ciuda opoziției Austriei, care și-ar fi dorit scoaterea României și a Bulgariei și păstrarea Croației, decizia privind aderarea României la spațiul de liberă circulație Schengen se află pe ordinea de zi a Consiliului Justiție și Afaceri Interne de joi, 8 decembrie. 

Pe agenda Consiliului JAI figurează punctul “Decizia Consiliului privind aplicarea integrală a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria şi în România”, precum şi un punct similar referitor la Croaţia.

Tema aderării României la spațiul Schengen a căpătat o amploare deosebită atât prin prisma importanței subiectului, intrarea în spațiul de liberă circulație fiind considerată o importantă bornă pe calea integrării europene, cât și din perspectiva opoziției manifestate în ultimele săptămâni de către Austria, Viena arătându-se îngrijorată de provocările migrației clandestine. O decizie privind extinderea spațiului Schengen poate fi luată cu unanimitatea statelor membre care fac parte din zona de liberă circulație.

În paralel cu reuniunea JAI, grupul PPE din Parlamentul European, unde delegația română este a treia cea mai mare, se întrunește de miercuri până vineri la Viena avându-l pe cancelarul Austriei drept gazdă, iar eurodeputații români prezenți au continuat presiunile la adresa Austriei pentru ca Viena să își schimbe punctul de vedere

Dacă situația Croației pare a fi una clară, iar cel mai nou stat membru al UE va fi primit în spațiul Schengen, aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen rămân incerte.

După ce România a reușit să clarifice îngrijorările Olandei și Suediei, ultimul stat care mai trebuie convins să nu se opună aderării României la Schengen este Austria. Cancelarul austriac Karl Nehammer a precizat că va susține aderarea Croației, în vreme ce va fi foarte critic în ceea ce privește România și Bulgaria, îngrijorările Vienei fiind legate de rutele pentru migranți.

Un nou episod al discuțiilor privind aderarea României la Schengen s-a derulat marți, la summitul UE – Balcanii de Vest de la Tirana, unde cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a declarat că Austria se opune integrării României și Bulgariei în spațiul Schengen, întărind afirmațiile sale anterioare și ale ministrului său de interne, în timp ce din același loc președintele Klaus Iohannis a afirmat că discuțiile și negocierile vor continua până în ultimul moment și că subiectul se va afla pe agenda Consiliului Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene din 8 decembrie

Observând atitudinea negativă a Vienei, ministrul de interne Lucian Bode a reamintit Austriei că și-a asumat susținerea aderării României la Schengen și a atenționat că problemele de migraţie cu care se confruntă Austria nu pot fi imputate României.

Pentru a aborda aceste îngrijorări, Comisia Europeană a propus luni un plan de acțiune pentru cooperarea cu Balcanii de Vest în vederea abordării provocărilor comune, cu accent pe rutele pentru migrație, cunoscută fiind preocuparea mai multor state membre, îndeosebi Austria, pentru această problemă. Într-o reacție la acest plan, Guvernul de la București și-a exprimat speranța că documentul răspunde preocupărilor Austriei în acest sens, iar la summitul de la Tirana președintele Iohannis s-a angajat ca România să susțină eforturile UE de limitare a migrației ilegale, chiar dacă nu se află pe ruta Balcanilor de Vest și nu este o sursă relevantă de migranți. Ca parte a eforturilor de a convinge partenerii europene, ministrul român de interne s-a întâlnit la Viena cu omologul austriac prezentându-i date oficiale care atestă că doar 2,7% dintre migranții care au ajuns în UE au tranzitat țara noastră.

Mai mult, Comisia Europeană a precizat luni că așteaptă un vot pozitiv din partea Consiliului UE privind aderarea României, Bulgariei și a Croației la spațiul Schengen, în conformitate cu rapoartele sale privind îndeplinirea integrală a criteriilor de aderare, fapt reconfirmat, totodată, de cele două vizite recente ale experților din mai multe state membre în România și Bulgaria.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene, iar acordul de instituire a acestui spațiu, ce a fost semnat în 1985, reprezintă o bornă istorică pentru integrarea europeană. Spațiul Schengen este format din 22 de țări UE, iar din aceasta nu fac parte Bulgaria, România, Croația, Cipru și Irlanda. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein. O decizie de admitere a unui stat în spațiul Schengen poate fi adoptată numai în unanimitate la nivelul Consiliului Justiție și Afaceri Interne.

Continue Reading

Facebook

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 mins ago

Gheorghe Falcă salută adoptarea de către Comisia Europeană a schemei de ajutor de stat de 75 de milioane de euro destinată fermierilor afectați de secetă: O adevărată gură de oxigen

CONSILIUL UE18 mins ago

Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii: Statele membre și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu pentru reducerea emisiilor în domeniul aviației

Eugen Tomac10 hours ago

Eugen Tomac, după întâlnirea tensionată cu cancelarul Austriei: Vrea să umilească România. Mai devreme sau mai târziu, România va intra în Schengen, dar această palmă nemeritată nu va fi uitată

SCHENGEN11 hours ago

Surse oficiale: Premierul Nicolae Ciucă a avut o convorbire telefonică cu cancelarul Austriei privind aderarea României la Schengen

REPUBLICA MOLDOVA16 hours ago

Sondaj INSCOP: 78% dintre români sunt de acord să ajutăm cu gaze Republica Moldova

S&D16 hours ago

Aderarea la Schengen: Zeci de reprezentanți PES activists România, în frunte cu eurodeputatul Victor Negrescu, s-au mobilizat în semn de susținere în fața Consiliului UE

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Noua Politică Agricolă Comună: Comisia Europeană a aprobat planurile strategice ale României și Bulgariei, în valoare de 14,9 miliarde de euro, respectiv 5,6 miliarde de euro

ROMÂNIA17 hours ago

Parlamentul Țărilor de Jos a aprobat poziția guvernului lui Mark Rutte: Olanda susține aderarea României la spațiul Schengen

NATO17 hours ago

NATO și partenerii săi oferă Ucrainei un sprijin militar fără precedent în timp ce Rusia se pregătește de înghețarea războiului pentru a lansa o ofensivă mai mare în primăvară

SCHENGEN18 hours ago

Urmează “Ziua Schengen pentru România”: Votul privind aderarea la spațiul de liberă circulație a rămas pe agenda Consiliului JAI din 8 decembrie

ROMÂNIA21 hours ago

Nicolae Ciucă anunță că România va cere joi un vot pentru aderarea la Schengen: Toate statele ne susțin, cu excepția Austriei. Mergem până la capăt, starea de incertitudine nu mai poate continua

ROMÂNIA3 days ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO6 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO1 week ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO1 week ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO1 week ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO1 week ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO1 week ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL1 week ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

Team2Share

Trending