Serviciul European de Acțiune Externă lansează proiectul pilot al unei Academii Diplomatice Europene, cu sediul la Bruxelles, pentru formarea unor reprezentanți diplomatici specializați în politicile UE, a anunțat vineri Înaltul Reprezentant Josep Borrell, în cadrul unei vizite în Muntenegru.

„Lansăm la Bruxelles Academia Diplomatică Europeană. Ceva nou, care va fi leagănul noilor forțe diplomatice la nivel european. Și sunt foarte bucuros să spun că tinerii diplomați din Balcanii de Vest, și în special din Muntenegru, vor fi invitați să participe la acest proiect pilot pentru această academie diplomatică europeană, unde vom forma oamenii care, în viitor, vor reprezenta Uniunea Europeană în lume. Vor fi reuniți pentru a avea aceeași bază în scopul de a desfășura aceeași activitate”, a anunțat șeful diplomației europene, într-o conferință de presă comună alături de omologul muntenegrean, Ranko Krivokapić.

Această academie va reuni diplomați juniori din statele membre, dar și din Balcanii de Vest și Ucraina, alături de oficiali din instituțiile UE. Timp de 9 luni, aceștia vor dobândi cunoștințele și competențele necesare pentru a elabora politicile europene comune, pentru a pune în aplicare deciziile comune și pentru a utiliza toate instituțiile UE cu scopul de a susține o Europă mai puternică în lume.

„Sunt foarte încântat să anunț acest lucru astăzi, aici, la Podgorica. Cred că va fi o oportunitate reală pentru tinerii diplomați din statele europene de a se alătura viitoarelor activități ale unei rețele comune de diplomați europeni. Și cred că trebuie să facem presiuni pentru acest tip de decizii și să construim acest tip de instituții. Amintiți-vă că Jean Monnet a spus: <<Oamenii sunt importanți, dar sunt trecători. Instituțiile rămân>>. Nimic nu se poate face fără instituții, așa că trebuie să construim instituții care să ne modeleze viitorul, deoarece viitorul nostru este la o răscruce istorică. Iar Muntenegru are posibilitatea de a alege pe ce drum să o ia”, a mai declarat Înaltul Reprezentant Josep Borrell. 

În context, șeful diplomației europene a salutat angajamentul Muntenegrului față de viitorul său în UE, apreciind în special că „în ultimii 10 ani, ați fost în mod constant, 100% aliniați la pozițiile și deciziile noastre în politica externă și de securitate”, inclusiv la aplicarea măsurilor restrictive împotriva Rusiei pentru războiul neprovocat și nejustificat împotriva Ucrainei, lucru care, a recunoscut Borrell, „are un preț”. De aceea, Înaltul Reprezenant a promis sprijinul în continuare al UE pentru Muntenegru în  confruntarea cu consecințele agresiunii Rusiei în Ucraina. 

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat joi, la Varșovia, că aprobarea planul de redresare și de reziliență al Poloniei este strâns legată de „angajamentele clare” ale țării privind independența sistemului judiciar.

Aprobarea de către UE a PNRR-ului polonez, a fost „importantă, dar nu este vorba decât despre „o primă etapă, pentru că banii vor fi vărsaţi când reformele vor fi aplicate”, a declarat Ursula von der Leyen.

„Aceste angajamente, luate sub forma unor etape, trebuie îndeplinite înainte de a se putea face vreo plată”, a adăugat ea.

The approval of this plan is linked
to clear commitments by Poland on the independence of the judiciary.

These commitments, taken in the form of milestones, must be fulfilled before any payment can be made. pic.twitter.com/w0q9PC9AzF

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) June 2, 2022

Şefa Executivului european a pus trei condiţii pentru planul polonez: actuala cameră disciplinară va fi „suprimată şi înlocuită” de un tribunal independent, regimul disciplinar „trebuie reformat” şi infracţiunile disciplinare controversate „trebuie să fie eliminate”.

În plus, potrivit acesteia, toţi judecătorii afectaţi de deciziile camerei disciplinare vor avea dreptul ca dosarul lor să fie examinat de noua cameră.

Comisia Europeană a evaluat, miercuri, în mod pozitiv planul de redresare și de reziliență al Poloniei, un pas important pentru ca UE să plătească 23,9 miliarde de euro sub formă de granturi și 11,5 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR).

Această finanțare va sprijini punerea în aplicare a măsurilor cruciale de investiții și de reformă descrise în planul de redresare și de reziliență al Poloniei. Ea va permite Poloniei să iasă mai puternică din pandemia COVID-19 și să progreseze în tranziția ecologică și digitală. 

Recent, deputaţii coaliţiei de guvernare din Polonia s-au pus de acord asupra reformelor justiţiei despre care guvernul afirma că vor debloca fondurile prevăzute prin Planul de relansare şi rezilienţă al Uniunii Europene, pentru a ajuta economia marcată de efectele pandemiei şi războiului din Ucraina.

Peste 35 miliarde de euro în granturi şi împrumuturi au fost blocate din cauza disputei cu Bruxellesul legată de statul de drept. Proiectul de reformă a justiţiei convenit a fost crucial în acest sens.

Validarea planului, în valoare de 35,4 miliarde de dolari în cazul Poloniei, miercuri, a provocat nemulţumiri în rândul executivului european şi a dus la organizarea unui vot, fapt rar în cadrul Comisiei Europene, notează AFP, citat de Agerpres.

De asemenea, UE speră şi în ridicarea veto-ului Varşoviei asupra transpunerii în dreptul european a impozitului minim de 15% asupra profitului multinaţionalelor, o prioritate a preşedinţiei franceze a Consiliului UE.

Comisia Europeană a prezentant marți Raportul privind starea Schengen 2022, fiind pentru prima dată când Executivul european prezintă un astfel de raport, după ce anul trecut a prezentat Strategia Schengen, informează comunicatul oficial. 

Raportul face parte din inițiativa Comisiei Europene de a consolida guvernanța Schengen prin intermediul unui exercițiu anual de raportare care prezintă situația Schengen, identificând prioritățile pentru anul următor și monitorizând progresele înregistrate la sfârșitul unui anumit an.

Raportul privind starea Schengen va servi drept bază pentru discuțiile membrilor Parlamentului European și ale miniștrilor afacerilor interne în cadrul Forumului Schengen din 2 iunie și în cadrul viitorului Consiliu Schengen din 10 iunie.

Stadiul actual al spațiului Schengen și noi priorități

Raportul privind starea Schengen 2022 reprezintă punctul de plecare pentru noul ciclu anual Schengen. Ciclul anual  prevede o „verificare periodică a stării de sănătate” a spațiului Schengen, permițând identificarea timpurie a problemelor pentru a asigura responsabilitatea comună și pentru a promova adoptarea de măsuri adecvate.

Discuțiile interinstituționale vor avea loc în cadrul Forumului Schengen din 2 iunie, iar deliberările politice vor urma în cadrul Consiliului Schengen din iunie. Acest proces face parte din noua guvernanță Schengen, care sporește participarea tuturor actorilor implicați în monitorizarea funcționării spațiului Schengen și în urmărirea măsurilor necesare. Noul mecanism de evaluare și monitorizare Schengen, pe care Comisia l-a propus în iunie 2021 și care a fost adoptat recent de Consiliu, va juca un rol esențial în acest nou model de guvernanță Schengen.

Raportul stabilește o listă de acțiuni prioritare pentru 2022-2023, care trebuie abordate atât la nivel național, cât și la nivel european, cum ar fi:

• punerea în aplicare a noii arhitecturi IT și a interoperabilității pentru gestionarea frontierelor,
• utilizarea deplină a instrumentelor de cooperare transfrontalieră,
• asigurarea unor controale sistematice la frontierele externe pentru toți călătorii,
• asigurarea faptului că Frontex își atinge întregul potențial al mandatului său,
• ridicarea tuturor controalelor de lungă durată la frontierele interne și
• adoptarea Codului frontierelor Schengen revizuit.

Raportul reamintește, de asemenea, importanța finalizării spațiului Schengen și solicită Consiliului să adopte deciziile care să permită Croației, precum și României și Bulgariei să devină în mod oficial parte a acestuia, având în vedere că toate criteriile au fost îndeplinite. Același lucru se va aplica și Ciprului, după ce va finaliza cu succes procesul de evaluare Schengen.

Raportul prezintă și prioritățile rezultate în urma evaluărilor Schengen. Evaluările Schengen acoperă în prezent gestionarea frontierelor externe, cooperarea polițienească, returnarea, Sistemul de informații Schengen, politicile în materie de vize și protecția datelor.

Deși evaluările Schengen din ultimii ani au demonstrat că, în general, statele membre pun în aplicare în mod adecvat normele Schengen, există unele domenii în care se pot aduce îmbunătățiri. Acest lucru demonstrează că mecanismul de evaluare este eficient și conduce la consolidarea continuă a spațiului Schengen.

Potrivit raportului, sunt necesare eforturi suplimentare, în special în domeniul returnării și al Sistemului de Informații Schengen. Într-adevăr, într-un spațiu fără controale la frontierele interne, este indispensabilă o cooperare polițienească solidă între statele membre, împreună cu o punere în aplicare eficientă a sistemelor de informații la scară largă, în special a Sistemului de Informații Schengen, precum și politici eficiente în materie de returnare și de vize comune.

În paralel cu Raportul privind starea Schengen, Comisia consultă, de asemenea, instituțiile cu privire la viitoarea politică strategică multianuală pentru gestionarea integrată a frontierelor europene și prezintă un raport privind punerea în aplicare a obligației statelor membre de a efectua controale sistematice la frontierele externe ale UE.