Suedia va pune la dispoziție trei nave de război și un avion pentru a supraveghea infrastructurile esențiale din Marea Baltică și „flota fantomă” a Rusiei, pe fondul incidentelor repetate de deteriorare a cablurilor subacvatice din Europa, a anunțat premierul suedez pentru presă duminică, informează AFP, potrivit Agerpres.

„Guvernul (Suediei) le-a cerut forțelor armate suedeze să furnizeze până la trei nave de război și un avion de supraveghere aeriană și maritimă, ASC890”, a precizat Ulf Kristersson.

Mai multe cabluri submarine de telecomunicații și electric au fost secționate în Marea Baltică în ultimele luni. Lideri politici europeni și experți suspectează atacuri de „război hibrid” orchestrate de Rusia.

Pe 25 decembrie, cablul electric Estlink 2 și patru cabluri de telecomunicații ce leagă Finlanda și Estonia au fost avariate, la numai câteva săptămâni după ruperea a două cabluri de telecomunicații în apele suedeze din Marea Baltică, pe 17 și 18 noiembrie. Autoritățile finlandeze suspectează un act de sabotaj și au reținut petrolierul Eagle S, sub pavilionul Insulelor Cook, o navă despre care UE consideră că ar putea aparține „flotei fantomă” ruse.

Ulterior, NATO a transmis că își va spori prezența militară în Marea Baltică, iar Estonia a trimis o navă de patrulare pentru a-și proteja cablul energetic submarin Estlink1 și legătura operațională critică cu Finlanda. 

Liderii țărilor NATO cu ieșire la Marea Baltică se vor reuni marți la Helsinki pentru a discuta despre securitatea în regiune, fiind așteptată și participarea secretarului general al NATO, Mark Rutte.

Reuniunea se va concentra pe „întărirea prezenței NATO în Marea Baltică și răspunsul la amenințarea pusă de flota fantomă a Rusiei”, a declarat președintele finlandez Alexander Stubb într-un comunicat săptămâna trecută.

Finlanda a declarat vineri că NATO va trimite două nave, în timp ce Forța Expediționară Comună (JFF), condusă de Regatul Unit și din care fac parte țările nordice și baltice, precum și Olanda, a anunțat luni că va întări supravegherea infrastructurilor submarine în Marea Baltică.

Suedia, care a fost nealiniată militar timp de mai mulți ani, a aplicat pentru aderarea la NATO alături de Finlanda, în urma invaziei Rusiei în Ucraina din 2022. Ambele țări au aderat la alianța militară occidentală în martie 2024.

NATO trebuie să se concentreze mai mult pe flancul sudic și pe Africa, a declarat joi premierul Italiei, Giorgia Meloni, într-o conferință de presă, avertizând că Rusia ar putea să-și întărească prezența în estul Libiei după căderea regimului său aliat din Siria, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

Căderea lui Bashar al-Assad în Siria, unde Kremlinul operează o bază aeriană și una navală, a creat incertitudini în privința influenței rusești în Orientul Mijlociu și Mediterană.

Meloni a afirmat că a ridicat problema prezenței Rusiei în Africa în cadrul discuțiilor cu aliații săi în ultimii doi ani și a îndemnat NATO să-și consolideze prezența pe continent.

„Suntem foarte concentrați pe flancul nostru estic, fără să realizăm că toate flancurile acestei Alianțe sunt potențial expuse și în special cel sudic”, a declarat Meloni.

Kremlinul a anunțat luna trecută că se află în discuții cu noile autorități din Siria în legătură cu bazele sale și că nu se retrage de acolo, dar Italia se teme că Rusia ar putea căuta să își întărească prezența în alte locuri.

„După căderea regimului Assad, este rezonabil să credem că Rusia caută alte ieșiri (maritime) și este rezonabil să credem că una dintre acestea ar putea fi Cyrenaica”, a declarat Meloni jurnaliștilor.

Cyrenaica, situată în estul Libiei, se află sub controlul comandantului Khalifa Haftar și al Armatei Naționale Libiene (LNA), care de-a lungul anilor a dezvoltat legături cu Kremlinul.

Suedia va achiziționa 44 de tancuri noi Leopard 2 A8 din Germania, în cadrul unui efort de modernizare a arsenalului său militar, a anunțat ministrul Apărării,  Pål Jonson. Achiziția, evaluată la aproximativ 22 miliarde de coroane suedeze (1,91 miliarde de euro), este parte a unei strategii de consolidare a capacităților de apărare a țării, potrivit unui comunicat.

Idag presenteras en stor satsning på arméns brigader. Det handlar om att upphandla 44 nya stridsvagnar och uppgradera 66 st av de FM redan har. Dessutom kommer det genomföras en stor renovering av stridsfordonen. Totalt är det här investeringar på mer än 22 miljarder kr. (1/8) pic.twitter.com/2XcOGKa1VQ

— Pål Jonson (@PlJonson) January 9, 2025

Agenția suedeză de apărare FMV a semnat un acord cu compania germano-franceză KNDS, iar livrările vor începe în 2028, urmând să se încheie în 2031. Din totalul tancurilor achiziționate, 10 vor înlocui tancurile donate de Suedia Ucrainei.

În plus față de aceste achiziții, Suedia va renova alte 66 de tancuri Leopard 2. „Aceasta este cea mai costisitoare modernizare a flotei militare de la cumpărarea majorității tancurilor la începutul anilor 2000″, a declarat Jonson. El a subliniat că Suedia, recent devenită membru NATO, inițiază cea mai mare reînarmare a apărării sale din anii 1950, menționând „o situație de securitate în deteriorare.”

Până la sfârșitul anului 2031, Suedia va deține 154 de tancuri moderne. De asemenea, guvernul a aprobat renovarea a 90 de vehicule de luptă existente pentru Forțele Armate.

Suedia, care a fost nealiniată militar timp de mai mulți ani, a aplicat pentru aderarea la NATO alături de Finlanda, în urma invaziei Rusiei în Ucraina din 2022. Ambele țări au aderat la alianța militară occidentală în martie 2024.