Connect with us

INTERNAȚIONAL

Nume de cod: ”Readiness Initiative”. Cum arată noul plan militar al NATO pentru descurajarea Rusiei în flancul estic, inclusiv în România

Published

on

Corespondență de la NATO – Robert Lupițu

Miniștrii Apărării din cele 29 de țări ale NATO urmează să cadă de acord, la Bruxelles, asupra unei inițiative de creștere a gradului de operativitate și răspuns la nivel aliat (n.r. – Readiness Initiative), un plan propus de SUA ce vizează reîntărirea eforturilor de descurajare și apărare colectivă ale NATO prin activarea, în caz de necesitate, de forțe suplimentare. Inițiativa va fi, de asemenea, supusă unei decizii formale pe masa summitului NATO din luna iulie la care vor lua parte șefii de stat sau de guvern.

FOTO: US Mission to NATO/ Anakonda-16

”O capacitate ridicată de operativitate și răspuns este esențială într-o lume tot mai impredictibilă”, a spus Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianței, înaintea reuniunii, indicând că, prin acest plan, NATO stabilește ”o cultură a pregătirii” în cazul unei agresiuni.

NATO Readiness Initiative sau ”Cei patru 30” asupra căreia miniștrii Apărării vor decide presupune ca țările aliate să dispună de 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă gata să fie desfășurate în 30 de zile sau mai puțin de la punerea în alertă.

Orizontul de timp pentru ca această inițiativă să devină deplin operațională este anul 2020, conform secretarului general al NATO.

Intensificarea nivelului de disponibilitate al trupelor aliate nu va presupune desfășurarea unor noi forțe pe teritoriul euro-atlantic, ci utilizarea celor deja existente, a dat asigurări NATO. De asemenea, planul presupune ca toate țările membre ale NATO să contribuie la această inițiativă, dar acestea vor fi diferite în funcție de capabilitățile de care fiecare stat dispune.

”Planul este ca toți aliații să contribuie la această inițiativă de pregătire. Dar, desigur, aliații au capacități diferite, astfel încât contribuțiile vor varia. Este vorba despre stabilirea unei culturi a pregătirii. Și avem nevoie de asta pentru că avem un mediu de securitate mai imprevizibil. Trebuie să fim pregătiți pentru situațiile neprevăzute și trebuie să fim capabili să desfășurăm rapid forțe pentru a face față multor provocări și potențiale crize. Dar trebuie să înțelegem, de asemenea, că acest lucru face parte dintr-un efort care se desfășoară de ceva timp (…) Toate acestea sporesc disponibilitatea forțelor noastre, dar trebuie să avem forțe suplimentare, forțe de urmărire și prin urmare, este important să identificăm forțele, forțele naționale care pot fi mobilizate, gata de a fi utilizate rapid și exact ceea ce vom face prin această inițiativă. Iar planul este ca acesta să aibă loc până în 2020 și ca toți aliații să participe într-un fel sau altul”, a mai spus Jens Stoltenberg.

O astfel de măsură vine ca urmare a deciziilor adoptate și implementate la summit-urile NATO din Țara Galilor și din Polonia pe această linie. În 2014, aliații au anunțat măsuri de adaptare și asigurare prin intermediul unui Plan de Acțiune Rapidă care s-a concretizat prin triplarea forțelor aliate sub egida Forței de Răspuns a NATO (NATO Response Force) de la 13.000 de militari la 40.000, prin activarea unei Very High Readiness Joint Task Force compusă din 20.000 de militari. În aceeași logică de măsuri s-au înscris și structurile aliate înființate în țările NATO din Est (Unități de Integrare a Forțelor) și comandamente multinaționale în România și în Polonia.

FOTO: Administrația Prezidențială

Ulterior, în 2016, la summitul de la Varșovia a fost oficializată prezența NATO pe flancul estic cu cele patru batalioane în Polonia și țările baltice (prezența înaintată avansată) și prin brigada multinațională din România și prezența aliată la Marea Neagră (prezența înaintată adaptată).

Citiți și Miniștrii Apărării din țările NATO se reunesc la Bruxelles pentru a pregăti decizii importante privind securitatea aliată și a României

În acest context, noua inițiativă NATO ce va fi adoptată de miniștrii Apărării și, ulterior, se va decide asupra ei la summitul de la Bruxelles din 11-12 iulie, va beneficia și de transformarea structurii de comandă aliată prin care vor fi stabilite un comandament atlantic pentru protejarea liniilor de comunicații nord-atlantice, la Norfolk în SUA, și un comandament logistic și pentru mobilitate militară la Ulm, în Germania.

Ambele comandamente au un amplasament strategic important pentru NATO. La Norfolk își are sediul și Comandamentul Aliat pentru Transformare, unul dintre cele două comandamente strategice actuale ale NATO (celălalt fiind Comandamentul Aliat pentru Operațiuni din Belgia). În privința comandamentului ce va fi localizat la Ulm, acesta se va afla la aproximativ 70 km de cartierul general EUCOM, cel al forțelor armate americane în Europa.

Citiți și Secretarul general al NATO anunță că România va fi un beneficiar major al deciziilor Alianței pentru flancul estic, inclusiv prin inițiativa de desfășurare a 30 de batalioane, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave în caz de alertă

România va fi un beneficiar major al deciziilor pe care NATO le pregătește la reuniunea miniștrilor Apărării de joi și vineri și care vor fi adoptate la masa summitului celor 29 de lideri euro-atlantici din 11-12 iulie de la Bruxelles, a precizat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, într-o declarație pentru CaleaEuropeana.ro care prefațează ministeriala Apărării, ultima reuniune aliată înainte de summitul de luna viitoare.

Citiți și Infrastructura de transport a României devine ”temă-zero” pentru securitatea și mobilitatea militară în Europa – Analiză & hartă interactivă

Referitor la modul cum transformarea structurii de comandă a NATO va asigura un lanț de comandă eficient și coerent pe flancul estic, Jens Stoltenberg a făcut trei referiri explicite la România și cum va beneficia țara noastră de deciziile care vizează înființarea a două noi structuri de comandă, cea pentru comandă maritimă care va avea sediul în SUA (Norfolk, Virginia) și cea logistică și pentru mobilitate militară din Germania (Ulm), dar și de planul ”celor patru 30”. 

Miniștrii Apărării din cele 29 de țări membre ale NATO se întrunesc joi și vineri la Bruxelles pentru ultima reuniune la nivel ministerial înaintea summitului aliat din 11-12 iulie, o întrevedere ce urmează să se concentreze pe prioritățile enunțate recent de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, precum descurajarea și apărarea în raport cu Rusia, cooperarea cu Uniunea Europeană, mobilitatea militară și împărțirea echitabilă a responsabilităților.

Mai mult, reuniunea miniștrilor Apărării va avea loc simultan cu lucrările summitului șefilor de stat din Formatul București 9 (țările de pe flancul estic al NATO), ce are loc vineri la Varșovia și va fi co-prezidat de inițiatorii acestuia, președinții Klaus Iohannis și Andrzej Duda.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Președintele Israelului Reuven Rivlin atrage atenția în Parlamentul german că ”Europa este vizitată astăzi de demonii trecutului”: Trebuie să combatem ”amorsarea noului antisemitism”

Published

on

© Reuven Rivlin/ Twitter

Președinții israelian și german, Reuven Rivlin şi Frank-Walter Steinmeier, s-au arătat miercuri îngrijorați de reîntoarcerea ”demonilor trecutului” și a ”spiritelor malefice” odată cu revitalizarea antisemitismului în Europa și Germania, informează AFP, citat de Agerpres.

Un antisemitism urât şi extrem planează asupra întregii Europe, de la extrema dreaptă la extrema stângă”, a spus Reuven Rivlin într-un discurs susţinut în faţa deputaţilor germani din Bundestag în ziua de amintire a victimelor nazismului. ”Europa este vizitată astăzi de demonii trecutului”, a completat acesta, cerând să fie combătută ”amorsarea noului antisemitism”, care se hrăneşte din discursul ”purităţii rasei” şi al ”naţionalismului”.

Președintele Israelului, care a ținut un discurs în Parlamentul german, a atras atenția că ascensiunea atisemitismului este cauzată parțial și de ramurile extremiste ale islamului.

La rândul său, Frank-Walter Steinmeier şi-a manifestat în faţa Bundestagului îngrijorarea faţă de revenirea ”spiritelor malefice”, a antisemitismului şi rasismului în ţara sa.

Aş dori să pot spune cu convingere, mai ales în faţa invitatului nostru din Israel (preşedintele Reuven Rivlin), <<noi, germanii, am înţeles>>. Dar cum putem spune aceasta în timp ce ura şi agitaţia se răspândesc, când otrava naţionalismului se infiltrează din nou în dezbateri, chiar şi aici ?”, a continuat Steinmeier în discursul susţinut în faţa deputaţilor printre care se aflau şi politicieni ai extremei drepte germane.

Cei doi lideri de stat s-au numărat printre cei peste 50 de șefi de stat sau de guvern care au participat, luni, alături de peste 200 de supraviețuitori ai Holocaustului, la evenimentul comemorativ organizat în Polonia cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de concentrare și exterminare Auschwitz-Birkenau de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945, dată care marchează și sfârșitul Holocaustului în care 6 milioane de evrei, romi și alte persoane aparținând unor grupuri persectutate au fost ucise de către regimul nazist, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Acest moment istoric a fost precedat de Forumului liderilor internaţionali dedicat Comemorării Victimelor Holocaustului şi împlinirii a 75 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare de la Auschwitz-Birkenau, unde peste 40 de lideri mondiali au luat parte.

În cadrul evenimentului au avut intervenţii preşedintele Statului Israel, Reuven Rivlin, premierul israelian Benjamin Netanyahu, preşedintele francez Emmanuel Macron, Prinţul Charles al Regatului Unit, preşedintele rus Vladimir Putin, preşedintele german Frank-Walter Steinmeier și vicepreședintele SUA Mike Pence.

România a fost reprezentantă de președintele Klaus Iohannis.

Printre cei prezenți s-au numărat și președintele Consiliului European, Charles Michel, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dar și președintele Parlamentului European, David Sassoli.

Parlamentul European s-a alăturat și el acestor demersuri de amintire a ororilor Holocaustului și sesibilizare cu privire la antisemitismul din zilele noastre și va organiza o ceremonie în amintirea victimelor Holocaustului.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele israelian Reuven Rivlin va susține un discurs în Parlamentul german în memoria victimelor Holocaustului

Published

on

© Reuven Rivlin/ Twitter

Președintele israelian Reuven Rivlin va susține miercuri în Parlamentul german un discurs în memoria victimelor Germaniei naziste, anunță DPA, citat de Agerpres.

Rivlin urmează să vorbească în ebraică la reuniunea specială a Budestagului, președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, urmând, de asemenea, să rostească un discurs.

De altfel, cei doi lideri de stat s-au numărat printre cei peste 50 de șefi de stat sau de guvern care au participat, luni, alături de peste 200 de supraviețuitori ai Holocaustului, la evenimentul comemorativ organizat în Polonia cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de concentrare și exterminare Auschwitz-Birkenau de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945, dată care marchează și sfârșitul Holocaustului în care 6 milioane de evrei, romi și alte persoane aparținând unor grupuri persectutate au fost ucise de către regimul nazist, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Cei doi lideri s-au îmbarcat împreună într-un avion pentru a se întoarce la Berlin după ce au participat la ceremonia de la Auschwitz, situat la aproximativ 60 kilometri vest de Cracovia, în sudul Poloniei.

Acest moment istoric a fost precedat de Forumului liderilor internaţionali dedicat Comemorării Victimelor Holocaustului şi împlinirii a 75 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare de la Auschwitz-Birkenau, unde peste 40 de lideri mondiali au luat parte.

În cadrul evenimentului au avut intervenţii preşedintele Statului Israel, Reuven Rivlin, premierul israelian Benjamin Netanyahu, preşedintele francez Emmanuel Macron, Prinţul Charles al Regatului Unit, preşedintele rus Vladimir Putin, preşedintele german Frank-Walter Steinmeier și vicepreședintele SUA Mike Pence.

România a fost reprezentantă de președintele Klaus Iohannis.

Printre cei prezenți s-au numărat și președintele Consiliului European, Charles Michel, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dar și președintele Parlamentului European, David Sassoli.

Parlamentul European se va alătura și el acestor demersuri de amintire a ororilor Holocaustului și sesibilizare cu privire la antisemitismul din zilele noastre și va organiza o ceremonie în amintirea victimelor Holocaustului.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Reacția României la planul de pace în Orientul Mijlociu, lansat de președintele SUA Donald Trump: Susținem soluția ”cu două state pentru a asigura pacea şi securitatea durabile”

Published

on

România a reacționat miercuri la planul de pace în Orientul Mijlociu, lansat de președintele american Donald Trump și prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu la Casa Albă, informează Digi24.

Astfel, prin vocea ministrului de externe Bogdan Aurescu, ”România a luat notă de planul american și îl analizează”.

Țara noastră susţine ”soluţia cu două state pentru a asigura pacea şi securitatea durabile” și ”va lua parte la dialogul din interiorul Uniunii Europene şi să promoveze eforturile diplomatice cu toate părțile relevante”.

O reacție a venit și din partea Uniunii Europene, care și-a reafirmat angajamentul său ”ferm” în favoarea ”unei soluții negociate și viabile cu două state”.

UE ”va studia şi evalua propunerile avansate”, a dat asigurări Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell, într-o declaraţie făcută în numele celor 28 de ţări membre. Va face însă acest lucru pe baza a aceea ce deja a exprimat, a precizat el, lansând un apel la ”relansarea eforturilor de care este urgent nevoie” în vederea soluţiei negociate.

În declarația amintită se semnalează ”aspirațiile legitime ale plaestinienilor, cât și ale israelienilor, respectând toate rezoluțiile ONU pertinente și acordurile internaționale” de care trebuie să ținem ”cont”.

O reacție a venit și din partea Națiunilor Unite, care au precizat că poziția ONU ”legată de soluţia cu două state a fost definită de-a lungul anilor prin rezoluţii pertinente ale Consiliului de Securitate şi Adunării Generale de care trebuie să ţină cont secretariatul general” al ONU, a precizat într-un comunicat Stéphane Dujarric, purtătorul de cuvânt al organizației.

Președintele american Donald Trump a propus marți ”o soluție realistă cu două state” pentru soluționarea conflictului israeliano-palestinian, care condiționează totuși nașterea unui stat palestinian de ”respingerea clară a terorismului”, precizează că Ierusalimul va rămâne ”capitala indivizibilă a Israelului” și acordă Israelului numeroase garanții, printre care și suveranitate asupra Văii Iordanului.

Câtea minute mai târziu, ambasadorul Statelor Unite în Israel a fost și mai explicit, precizând că statul evreu poate anexa coloniile sale ”fără să mai aștepte”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending