Connect with us

INTERNAȚIONAL

Nume de cod: ”Readiness Initiative”. Cum arată noul plan militar al NATO pentru descurajarea Rusiei în flancul estic, inclusiv în România

Published

on

Corespondență de la NATO – Robert Lupițu

Miniștrii Apărării din cele 29 de țări ale NATO urmează să cadă de acord, la Bruxelles, asupra unei inițiative de creștere a gradului de operativitate și răspuns la nivel aliat (n.r. – Readiness Initiative), un plan propus de SUA ce vizează reîntărirea eforturilor de descurajare și apărare colectivă ale NATO prin activarea, în caz de necesitate, de forțe suplimentare. Inițiativa va fi, de asemenea, supusă unei decizii formale pe masa summitului NATO din luna iulie la care vor lua parte șefii de stat sau de guvern.

FOTO: US Mission to NATO/ Anakonda-16

”O capacitate ridicată de operativitate și răspuns este esențială într-o lume tot mai impredictibilă”, a spus Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianței, înaintea reuniunii, indicând că, prin acest plan, NATO stabilește ”o cultură a pregătirii” în cazul unei agresiuni.

NATO Readiness Initiative sau ”Cei patru 30” asupra căreia miniștrii Apărării vor decide presupune ca țările aliate să dispună de 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă gata să fie desfășurate în 30 de zile sau mai puțin de la punerea în alertă.

Orizontul de timp pentru ca această inițiativă să devină deplin operațională este anul 2020, conform secretarului general al NATO.

Intensificarea nivelului de disponibilitate al trupelor aliate nu va presupune desfășurarea unor noi forțe pe teritoriul euro-atlantic, ci utilizarea celor deja existente, a dat asigurări NATO. De asemenea, planul presupune ca toate țările membre ale NATO să contribuie la această inițiativă, dar acestea vor fi diferite în funcție de capabilitățile de care fiecare stat dispune.

”Planul este ca toți aliații să contribuie la această inițiativă de pregătire. Dar, desigur, aliații au capacități diferite, astfel încât contribuțiile vor varia. Este vorba despre stabilirea unei culturi a pregătirii. Și avem nevoie de asta pentru că avem un mediu de securitate mai imprevizibil. Trebuie să fim pregătiți pentru situațiile neprevăzute și trebuie să fim capabili să desfășurăm rapid forțe pentru a face față multor provocări și potențiale crize. Dar trebuie să înțelegem, de asemenea, că acest lucru face parte dintr-un efort care se desfășoară de ceva timp (…) Toate acestea sporesc disponibilitatea forțelor noastre, dar trebuie să avem forțe suplimentare, forțe de urmărire și prin urmare, este important să identificăm forțele, forțele naționale care pot fi mobilizate, gata de a fi utilizate rapid și exact ceea ce vom face prin această inițiativă. Iar planul este ca acesta să aibă loc până în 2020 și ca toți aliații să participe într-un fel sau altul”, a mai spus Jens Stoltenberg.

O astfel de măsură vine ca urmare a deciziilor adoptate și implementate la summit-urile NATO din Țara Galilor și din Polonia pe această linie. În 2014, aliații au anunțat măsuri de adaptare și asigurare prin intermediul unui Plan de Acțiune Rapidă care s-a concretizat prin triplarea forțelor aliate sub egida Forței de Răspuns a NATO (NATO Response Force) de la 13.000 de militari la 40.000, prin activarea unei Very High Readiness Joint Task Force compusă din 20.000 de militari. În aceeași logică de măsuri s-au înscris și structurile aliate înființate în țările NATO din Est (Unități de Integrare a Forțelor) și comandamente multinaționale în România și în Polonia.

FOTO: Administrația Prezidențială

Ulterior, în 2016, la summitul de la Varșovia a fost oficializată prezența NATO pe flancul estic cu cele patru batalioane în Polonia și țările baltice (prezența înaintată avansată) și prin brigada multinațională din România și prezența aliată la Marea Neagră (prezența înaintată adaptată).

Citiți și Miniștrii Apărării din țările NATO se reunesc la Bruxelles pentru a pregăti decizii importante privind securitatea aliată și a României

În acest context, noua inițiativă NATO ce va fi adoptată de miniștrii Apărării și, ulterior, se va decide asupra ei la summitul de la Bruxelles din 11-12 iulie, va beneficia și de transformarea structurii de comandă aliată prin care vor fi stabilite un comandament atlantic pentru protejarea liniilor de comunicații nord-atlantice, la Norfolk în SUA, și un comandament logistic și pentru mobilitate militară la Ulm, în Germania.

Ambele comandamente au un amplasament strategic important pentru NATO. La Norfolk își are sediul și Comandamentul Aliat pentru Transformare, unul dintre cele două comandamente strategice actuale ale NATO (celălalt fiind Comandamentul Aliat pentru Operațiuni din Belgia). În privința comandamentului ce va fi localizat la Ulm, acesta se va afla la aproximativ 70 km de cartierul general EUCOM, cel al forțelor armate americane în Europa.

Citiți și Secretarul general al NATO anunță că România va fi un beneficiar major al deciziilor Alianței pentru flancul estic, inclusiv prin inițiativa de desfășurare a 30 de batalioane, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave în caz de alertă

România va fi un beneficiar major al deciziilor pe care NATO le pregătește la reuniunea miniștrilor Apărării de joi și vineri și care vor fi adoptate la masa summitului celor 29 de lideri euro-atlantici din 11-12 iulie de la Bruxelles, a precizat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, într-o declarație pentru CaleaEuropeana.ro care prefațează ministeriala Apărării, ultima reuniune aliată înainte de summitul de luna viitoare.

Citiți și Infrastructura de transport a României devine ”temă-zero” pentru securitatea și mobilitatea militară în Europa – Analiză & hartă interactivă

Referitor la modul cum transformarea structurii de comandă a NATO va asigura un lanț de comandă eficient și coerent pe flancul estic, Jens Stoltenberg a făcut trei referiri explicite la România și cum va beneficia țara noastră de deciziile care vizează înființarea a două noi structuri de comandă, cea pentru comandă maritimă care va avea sediul în SUA (Norfolk, Virginia) și cea logistică și pentru mobilitate militară din Germania (Ulm), dar și de planul ”celor patru 30”. 

Miniștrii Apărării din cele 29 de țări membre ale NATO se întrunesc joi și vineri la Bruxelles pentru ultima reuniune la nivel ministerial înaintea summitului aliat din 11-12 iulie, o întrevedere ce urmează să se concentreze pe prioritățile enunțate recent de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, precum descurajarea și apărarea în raport cu Rusia, cooperarea cu Uniunea Europeană, mobilitatea militară și împărțirea echitabilă a responsabilităților.

Mai mult, reuniunea miniștrilor Apărării va avea loc simultan cu lucrările summitului șefilor de stat din Formatul București 9 (țările de pe flancul estic al NATO), ce are loc vineri la Varșovia și va fi co-prezidat de inițiatorii acestuia, președinții Klaus Iohannis și Andrzej Duda.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Cancelarul german Angela Merkel consideră că răcirea relațiilor UE-SUA se datorează unor probleme ”structurale”: Atenția Statelor Unite asupra Europei este în declin şi aşa va fi cu oricare preşedinte

Published

on

Răcirea relațiilor dintre Statele Unite și Germania se datorează mai mult unor motive ”structurale” decât personale, a declarat cancelarul german, Angela Merkel în cadrul unui interviu acordat Financial Times, potrivit Politico Europe.

”A existat o schimbare”, a declarat Merkel, iar fostul președinte al Statelor Unite ”a vorbit deja despre secolul asiatic, așa cum se vede din perspectiva SUA. Acest lucru însemnă că Europa nu mai este în centrul evenimentelor mondiale… Atenția Statelor Unite asupra Europei este în declin şi aşa va fi cu oricare preşedinte”, a explicat cancelarul german.

În 2011, fostul lider de la Casa Albă Barack Obama a precizat că regiunea Asia-Pacific reprezintă o ”prioritate” pentru Statele Unite. Discursul său, susținut în cadrul Parlamentului australian, a fost interpretat ca un mesaj îndreptat spre China, potrivit CNBC. 

Acum aproape un deceniu, Uniunea Europeană se uita mai mult spre interior, în contextul în care criza datoriilor era în plină manifestare, cu mai multe state din zona euro aflându-se în imposibilitatea de a rambursa sau refinanța datoria guvernului.

După aproape 10 ani de la acel moment, relațiile dintre Statele Unite și Uniunea Europeană se află la răscruce de drumuri. Donald Trump, a criticat cu diferite ocazii blocul comunitar, și în mod special Germania, pe care președintele american a acuzat-o că nu acordă 2% din PIB pentru Apărare și pe care a amenințat-o că impune tarife suplimentare asupra autoturismelor germane.

Aceasta a mai spus UE trebuie să-şi protejeze relaţia transatlantică cu SUA, precizând, în același timp, că ”China nu ar trebui considerată o ameninţare doar pentru că economic are succes”, însă trebuie să se asigure că relaţiile comerciale sunt ”corecte”.

Făcând referire la Brexit, cancelarul german Angela Merkel a semnalată că ieșirea britanicilor din Uniunea European este un ”avertisment” pentru ca blocul comunitar să întreprindă reforme pentru a fi mai competitiv, potrivit EFE, citat de Agerpres.

UE trebuie să răspundă plecării Regatului Unit devenind ”mai atractivă, inovatoare, creativă, un loc bun pentru cercetare şi educaţie”, a declarat Merkel, subliniind: ”competiţia poate fi foarte productivă”.

În faţa schimbărilor geopolitice şi a predominanţei pe scena globală a unor puteri precum Statele Unite, Rusia sau China, Angela Merkel consideră că UE este ”o asigurare de viaţă” şi a amintit că ”Germania este prea mică pentru a exercita singură influenţă geopolitică, de aceea trebuie să profităm de toate avantajele pieţei unice”.

Cancelarul german și-a menținut ferma încredere în cooperarea pentru binele comun prin intermediul multilateralismului, însă recunoaşte că această idee este ”sub presiune crescândă” din partea ţărilor care acţionează singure şi admite că instituţiile supranaţionale, precum UE sau ONU, necesită reforme.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

A început procesul pentru destituirea președintelui american. Senatorii care îl vo judeca pe Donald Trump au depus jurământul

Published

on

© Chuck Schumer/ Twitter

Senatul american a deschis joi procesul de punere sub acuzare și destituire împotriva președintelui Donald Trump, cu citirea în plen a celor două articole din actul de acuzare împotriva liderului de la Casa Albă, anunță agențiile AFP și DPA, citate de Agerpres.

Sesiunea a fost prezidată de Chuck Grassley, senatorul cu rangul cel mai înalt în camera inferioară a Congresului, care i-a invitat pe cei șapte procurori desemnați de majoritatea democrată a Camerei Reprezentanților conduși de congresmanul Adam Schiff.

Acesta din urmă a citit pe un ton grav cele două capete de acuzare în procesul politic împotriva preşedintelui american, respectiv abuz de putere şi obstrucţionarea activităţii Congresului. Donald Trump ”a acţionat într-o manieră contrară încrederii conferite unui preşedinte şi subversivă pentru conduita guvernului”, a indicat în discursul său Adam Schiff, fost procuror federal în California şi şef al anchetei parlamentare din Camera Reprezentanţilor în urma căreia au fost reţinute cele două capete de acuzare.

Judecătorul John Roberts, de la Curtea Supremă, a sosit la circa două ore de la începutul ședinței, în fața căruia senatorii americani au depus jurământul, în primul act al procesului de impeachement împotriva președintelui american Donald Trump, conform AFP, citat de Agerpres.

Aleşii camerei superioare a Congresului american au jurat împreună să facă ”justiţie într-o manieră imparţială, în acord cu Constituţia şi legile” SUA, în acest proces politic ce va fi prezidat de John Roberts, al treilea proces de acest fel din istoria SUA, după cele împotriva preşedinţilor Richard Nixon şi Bill Clinton.

Un singur senator din cei 100 a fost absent, republicanul Jim Inhofe, rămas în Oklahoma pentru a ajuta un prieten ce are o problemă de sănătate, el urmând să depună jurământul marţi, ziua începerii dezbaterilor pe fond în procesul de impeachment (punere sub acuzare şi destituire).

Procedura de destituire a fost inițiată de majoritatea democrată a Camerei Reprezentanților, ca urmare a faptului că președintele american este suspectat că a făcut presiuni asupra Ucrainei în încercarea de a aduce prejudicii fostului vicepreședinte democrat Joe Biden, posibil rival al său în scrutinul electoral din acest an.

În opinia democraţilor, Trump se face vinovat de ”abuz de putere” pentru că ar fi condiţionat un ajutor militar de 400 de milioane de dolari pentru Ucraina şi o primire a preşedintelui Zelenski la Casa Albă de reluarea investigării fiului lui Joe Biden, iar acuzaţia de ”obstrucţionare a Congresului” ar rezulta din încercările liderului de la Casa Albă de a împiedica investigarea acestui scandal prin instrucţiuni date unor actuali şi foşti membri ai administraţiei americane de a nu coopera în anchetă.

Președintele american Donald Trump a prezis joi că procesul său de impeachment din Senat se va încheia ”foarte repede” şi a denunţat încă o dată ”o vânătoare de vrăjitoare”, relatează AFP, potrivit Agerpres

“Ar trebui să meargă foarte repede”, a declarat el din Biroul oval.

Senatul, unde republicanii se bucură de o majoritate de 53 la 47, este for decizional.

Continue Reading

RUSIA

Charles Michel, prima conversație telefonică cu Vladimir Putin de la preluarea mandatului de președinte al Consiliului European

Published

on

© kremlin.ru

Charles Michel, președintele Consiliului European și președintele rus Vladimir Putin au avut o discuție telefonică joi, 16 ianuarie, înainte cu trei zile de conferința internațională privind situația din Libia, potrivit unui comunicat.

Apelul telefonic este primul contact de acest tip între președintele Consiliului European și Vladimiri Putin, de la preluarea mandatului de către Charles Michel.

Germania va găzdui duminică un summit care va reuni puterile străine şi taberele rivale din Libia pe care le susţin, pentru a încerca să pună capăt războiului pentru Tripoli şi pentru a relua discuţiile privind un acord de împărţire a puterii.

Conferinţa are loc la câteva zile după eforturile eşuate ale Rusiei şi Turciei de a-l convinge pe Khalifa Haftar, ale cărui forţe controlează mare parte din estul şi sudul Libiei, să semneze un armistiţiu durabil şi să oprească ofensiva asupra capitalei cu prilejul unei vizite la Moscova din această săptămână. Mareşalul Haftar a plecat de la Moscova fără a semna o propunere în acest sens, relatează Agerpres.

În acest context, Charles Michel a abordat criza din Libia și din Orientul Mijlociu pe larg, subliniind faptul că situația din Libia prezintă riscuri regionale semnificative, iar cei doi președinți au discutat despre importanța încetării ostilităților.

În ceea ce privește asigurarea stabilității Libiei, președintele Consiliului European a reiterat faptul că Uniunea Europeană sprijină pe deplin inițiativele ONU și procesul de la Berlin.

Procesul de la Berlin își propune să sprijine eforturile secretarului general al ONU António Guterres și ale reprezentantului său special, Ghassan Salamé, de a pune capăt conflictului.

Atât Charles Michel, cât și Vladimir Putin speră ca toate părțile să ajungă la un acord de încetare a focului și pentru a relansa procesul politic.

De asemenea, Michel a punctat faptul că pentru el este esențial să se adreseze tuturor partenerilor internaționali pentru a discuta opțiunile de dezescaladare în Iran și Irak. Totodată, a subliniat că Uniunea Europeană sprijină pe deplin acordul nuclear cu Iranul ca o contribuție importantă la securitatea regională și un pilon cheie al arhitecturii globale de non-proliferare.

Nu în ultimul rând, președintele Michel a reamintit poziția UE cu privire la punerea în aplicare integrală a acordurilor de la Minsk în contextul progreselor de la Summit-ul de la Paris, organizat în decembrie 2019 în format Normandia, și a salutat acordul de tranzit pe gaz încheiat între Ucraina și Rusia. Astfel, Charles Michel i-a transmis lui Vladimir Putin că UE susține independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în limitele sale recunoscute internațional.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending