Connect with us

INTERNAȚIONAL

Nume de cod: ”Readiness Initiative”. Cum arată noul plan militar al NATO pentru descurajarea Rusiei în flancul estic, inclusiv în România

Published

on

Corespondență de la NATO – Robert Lupițu

Miniștrii Apărării din cele 29 de țări ale NATO urmează să cadă de acord, la Bruxelles, asupra unei inițiative de creștere a gradului de operativitate și răspuns la nivel aliat (n.r. – Readiness Initiative), un plan propus de SUA ce vizează reîntărirea eforturilor de descurajare și apărare colectivă ale NATO prin activarea, în caz de necesitate, de forțe suplimentare. Inițiativa va fi, de asemenea, supusă unei decizii formale pe masa summitului NATO din luna iulie la care vor lua parte șefii de stat sau de guvern.

FOTO: US Mission to NATO/ Anakonda-16

”O capacitate ridicată de operativitate și răspuns este esențială într-o lume tot mai impredictibilă”, a spus Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianței, înaintea reuniunii, indicând că, prin acest plan, NATO stabilește ”o cultură a pregătirii” în cazul unei agresiuni.

NATO Readiness Initiative sau ”Cei patru 30” asupra căreia miniștrii Apărării vor decide presupune ca țările aliate să dispună de 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă gata să fie desfășurate în 30 de zile sau mai puțin de la punerea în alertă.

Orizontul de timp pentru ca această inițiativă să devină deplin operațională este anul 2020, conform secretarului general al NATO.

Intensificarea nivelului de disponibilitate al trupelor aliate nu va presupune desfășurarea unor noi forțe pe teritoriul euro-atlantic, ci utilizarea celor deja existente, a dat asigurări NATO. De asemenea, planul presupune ca toate țările membre ale NATO să contribuie la această inițiativă, dar acestea vor fi diferite în funcție de capabilitățile de care fiecare stat dispune.

”Planul este ca toți aliații să contribuie la această inițiativă de pregătire. Dar, desigur, aliații au capacități diferite, astfel încât contribuțiile vor varia. Este vorba despre stabilirea unei culturi a pregătirii. Și avem nevoie de asta pentru că avem un mediu de securitate mai imprevizibil. Trebuie să fim pregătiți pentru situațiile neprevăzute și trebuie să fim capabili să desfășurăm rapid forțe pentru a face față multor provocări și potențiale crize. Dar trebuie să înțelegem, de asemenea, că acest lucru face parte dintr-un efort care se desfășoară de ceva timp (…) Toate acestea sporesc disponibilitatea forțelor noastre, dar trebuie să avem forțe suplimentare, forțe de urmărire și prin urmare, este important să identificăm forțele, forțele naționale care pot fi mobilizate, gata de a fi utilizate rapid și exact ceea ce vom face prin această inițiativă. Iar planul este ca acesta să aibă loc până în 2020 și ca toți aliații să participe într-un fel sau altul”, a mai spus Jens Stoltenberg.

O astfel de măsură vine ca urmare a deciziilor adoptate și implementate la summit-urile NATO din Țara Galilor și din Polonia pe această linie. În 2014, aliații au anunțat măsuri de adaptare și asigurare prin intermediul unui Plan de Acțiune Rapidă care s-a concretizat prin triplarea forțelor aliate sub egida Forței de Răspuns a NATO (NATO Response Force) de la 13.000 de militari la 40.000, prin activarea unei Very High Readiness Joint Task Force compusă din 20.000 de militari. În aceeași logică de măsuri s-au înscris și structurile aliate înființate în țările NATO din Est (Unități de Integrare a Forțelor) și comandamente multinaționale în România și în Polonia.

FOTO: Administrația Prezidențială

Ulterior, în 2016, la summitul de la Varșovia a fost oficializată prezența NATO pe flancul estic cu cele patru batalioane în Polonia și țările baltice (prezența înaintată avansată) și prin brigada multinațională din România și prezența aliată la Marea Neagră (prezența înaintată adaptată).

Citiți și Miniștrii Apărării din țările NATO se reunesc la Bruxelles pentru a pregăti decizii importante privind securitatea aliată și a României

În acest context, noua inițiativă NATO ce va fi adoptată de miniștrii Apărării și, ulterior, se va decide asupra ei la summitul de la Bruxelles din 11-12 iulie, va beneficia și de transformarea structurii de comandă aliată prin care vor fi stabilite un comandament atlantic pentru protejarea liniilor de comunicații nord-atlantice, la Norfolk în SUA, și un comandament logistic și pentru mobilitate militară la Ulm, în Germania.

Ambele comandamente au un amplasament strategic important pentru NATO. La Norfolk își are sediul și Comandamentul Aliat pentru Transformare, unul dintre cele două comandamente strategice actuale ale NATO (celălalt fiind Comandamentul Aliat pentru Operațiuni din Belgia). În privința comandamentului ce va fi localizat la Ulm, acesta se va afla la aproximativ 70 km de cartierul general EUCOM, cel al forțelor armate americane în Europa.

Citiți și Secretarul general al NATO anunță că România va fi un beneficiar major al deciziilor Alianței pentru flancul estic, inclusiv prin inițiativa de desfășurare a 30 de batalioane, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave în caz de alertă

România va fi un beneficiar major al deciziilor pe care NATO le pregătește la reuniunea miniștrilor Apărării de joi și vineri și care vor fi adoptate la masa summitului celor 29 de lideri euro-atlantici din 11-12 iulie de la Bruxelles, a precizat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, într-o declarație pentru CaleaEuropeana.ro care prefațează ministeriala Apărării, ultima reuniune aliată înainte de summitul de luna viitoare.

Citiți și Infrastructura de transport a României devine ”temă-zero” pentru securitatea și mobilitatea militară în Europa – Analiză & hartă interactivă

Referitor la modul cum transformarea structurii de comandă a NATO va asigura un lanț de comandă eficient și coerent pe flancul estic, Jens Stoltenberg a făcut trei referiri explicite la România și cum va beneficia țara noastră de deciziile care vizează înființarea a două noi structuri de comandă, cea pentru comandă maritimă care va avea sediul în SUA (Norfolk, Virginia) și cea logistică și pentru mobilitate militară din Germania (Ulm), dar și de planul ”celor patru 30”. 

Miniștrii Apărării din cele 29 de țări membre ale NATO se întrunesc joi și vineri la Bruxelles pentru ultima reuniune la nivel ministerial înaintea summitului aliat din 11-12 iulie, o întrevedere ce urmează să se concentreze pe prioritățile enunțate recent de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, precum descurajarea și apărarea în raport cu Rusia, cooperarea cu Uniunea Europeană, mobilitatea militară și împărțirea echitabilă a responsabilităților.

Mai mult, reuniunea miniștrilor Apărării va avea loc simultan cu lucrările summitului șefilor de stat din Formatul București 9 (țările de pe flancul estic al NATO), ce are loc vineri la Varșovia și va fi co-prezidat de inițiatorii acestuia, președinții Klaus Iohannis și Andrzej Duda.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Emmanuel Macron speră că la summitul G7 va convinge toţi partenerii Franței că ”tensiunile, în special cele comerciale, sunt rele pentru întreaga lume”: Trebuie să ajungem la o formă de detensionare

Published

on

© Emmanuel Macron/ Facebook / captura video

Președintele Franței, Emmanuel Macron, gazda summitului G7, a lansat sâmbătă militanților anti-G7 in Ţara Bascilor un apel ”la calm şi concordi”, afirmând că marile provocări, precum cea reprezentată de schimbările climatice, trebuie să fie combătute ”împreună”, transmite AFP, citat de Agerpres.

”Doresc să fac un apel la calm şi concordie. Marile provocări care sunt neutre”, precum schimbările climatice, combaterea inegalităţilor şi lipsa securităţii, ”nu le vom soluţiona decât acţionând împreună”, a declarat şeful statului francez într-o intervenţie publică televizată, cu câteva ore înaintea începerii summitului G7 de la Biarritz (sud-vestul Franţei).

Emmanuel Macron şi-a exprimat speranţa că la summitul G7 va convinge toţi partenerii ţării sale că ”tensiunile, în special cele comerciale, sunt rele pentru întreaga lume”. ”Trebuie să ajungem la o formă de detensionare, pentru a stabiliza lucrurile şi pentru a evita acest război comercial care începe să ia formă peste tot”, a subliniat acesta.

Macron s-a referit şi la actualele incendii din regiunea amazoniană. ”Am dorit ca acest G7 să fie util şi, în concluzie, trebuie să răspundem într-o manieră foarte concretă la apelul oceanului şi la apelul pădurii care arde astăzi în Amazonia”, a spus el.

”Suntem toţi îngrijoraţi. Franţa este îngrijorată, indubitabil, chiar mai mult decât alţii din jurul acestei mese, întrucât noi suntem amazonieni cu Guyana. Aşadar cu privire la Amazonia, nu vom lansa un simplu apel, ci o mobilizare a tuturor puterilor” prezente la Biarritz, ”în parteneriat cu ţările Amazoniei, pentru a combate aceste incendii şi pentru a investi în reîmpădurire”, a adăugat şeful statului francez, citat de AFP şi dpa.

Liderii celor șapte state cel mai puternic industrializate, participă, timp de trei zile, la summitul G7, găzduit de orașul francez Biarritz, în condițiile în care ciocnirile comerciale dintre primele două economii globale au evidențiat sarcina grea a președintelui Emmanuel Macron de a furniza  rezultate palpabile privind comerțul, Iranul și schimbările climatice, informează Reuters.

Reuniunea G7 are loc pe fondul unor diferențe puternice de opinie privind problemele globale care riscă să divizeze și mai mult grupul de state care se luptă deja să-și găsească vocea comună.

Să nu uităm că anul trecut, președintele american Donald Trump, a decis să părăsescă orașul canadian Ottawa, înaintea semnării declarației comune, alături de celelalte state, acuzând Canada de „lipsa de onestitate”.

Emmanuel Macron, gazda summitului, dorește ca liderii Marii Britanii, Canadei, Germaniei, Italiei, Japoniei și Statelor Unite să se concentreze pe apărarea democrației, egalității de gen, educației și schimbărilor climatice și a invitat lideri din Asia, Africa și America Latină să contribuie la acest efort comun.

Continue Reading

CHINA

Războiul comercial dintre primele economii ale lumii se întețește. SUA anunță o creștere a tarifelor vamale la importurile provenite din China ca măsură de represalii la anunţul făcut de Beijing

Published

on

Președintele american Donald Trump a anunțat vineri creșterea cuantumului taxelor vamale aplicate aplicate produselor chinezeşti importate în Statele Unite ca măsură de represalii la anunţul făcut de Beijing, decizie care vine cu doar o zi înainte ca liderii priemelor două economii mondiale să se întâlnească la summitul G7, găzduit de orașul francez Biarritz, informează AFP, citat de Agerpres.

Astfel, cele 300 de miliarde de dolari ale importurile provenind din China vor fi taxate cu 15 % în loc de 10 % începând cu 1 septembrie.

În plus, preşedintele american Donald Trump a informat într-o serie de postări pe Twitter că Washingtonul va creşte, începând cu 1 octombrie, tarifele vamale de la 25 % la 30 % . Acestea se vor aplica celor 250 de miliarde de dolari de mărfuri chinezeşti.

”Din păcate, administraţiile anterioare au permis Chinei să meargă atât de departe de un comerţ corect şi echilibrat încât a devenit o povară pentru contribuabilii americani. Ca preşedinte nu mai pot permite să se întâmple acest lucru. Nu avem nevoie de China și, sincer, va fi mult mai bine fără aceasta. Sumele uriașe de bani făcute și furate de China de la Statele Unite, an de an, timp de zeci de ani, trebuie să ÎNCETEZE. Marilor noastre companii americane li s-a cerut să înceapă imediat să caute o alternativă la China, inclusiv aducerea companiilor ACASĂ, făcând produse în SUA. Voi răspunde tarifelor din China în această după-amiază. Aceasta este o oportunitate grozavă pentru Statele Unite”, a scris Trump.

Reacția lui Trump vine după ce vineri autoritățile de la Beijing au anunțat că vor impune taxe vamale în valoare de 75 de miliarde de dolari mărfurilor americane, potrivit Digi24.

China va aplica tarife vamale de 5 sau 10% importurilor de bunuri americane începând cu 1 septembrie, fiind vizate 5.078 de produse fabricate în SUA. Totodată, autoritățile au anunțat că plănuiesc să reintroducă tarifele vamale pentru autovehicule și componente americane, iar acestea vor fi de 5% sau 25% începând cu luna decembrie.

Autoritățile chineze au anunțat de săptămâna trecută că vor lua contramăsuri, după ce SUA a anunțat tarife vamale de 10% la bunuri chinezești de 300 de miliarde de dolari.

Tot săptămâna trecută, Administrația Trump a anunțat că va amâna până la 15 decembrie impunerea de tarife asupra anumitor bunuri de consum importate din China.

Impunerea tarifelor va fi amânată până la 15 decembrie, cu 10 zile înainte de Crăciun, fiind astfel scutite de o taxă vamală adiţională de 10% diferite bunuri, printre care şi telefoane mobile, laptop-uri, monitoare video, console de jocuri şi unele jucării şi articole de vestimentaţie.

Citiți și:
SUA și China, în pragul unui război valutar: Pentru prima dată în 25 ani, Washington-ul acuză Beijing-ul că manipulează valoarea monedei naționale

”Facem acest lucru în vederea perioadei de Crăciun pentru că n-am vrea că unele tarife să aibă un impact asupra consumatorilor americani, cu toate că până acum nu au avut vreun fel de impact”, le-a spus Trump reporterilor în momentul în care părăsea New Jersey pentru un eveniment în Pittsburgh.

Conflictul comercial dintre Statele Unite și China tronează de mai bine de un an și jumătate.

Donald Trump a zguduit piețele financiare în luna mai, când liderul american a anunțat că SUA își va majora tarifele de la 10% la 25% din exporturile chineze în valoare de 200 miliarde de dolari.

China a reacționat atunci cu celeritate, crescând și ea tarife impuse pentru produse americane în valoare de 50 de miliarde de dolari.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Inspirați de Lanțul Baltic din 1989, protestatarii din Hong Kong și-au dat mâna într-un lanț uman pentru democrație

Published

on

© Priswong/ Twitter

Mii de protestatari din Hong Kong și-au dat mâna cântând și au format vineri un lanț uman într-un protest pașnic, după aproape trei luni de demonstrații antiguvernamentale care nu dau semne că vor înceta, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Manifestanţii, familii tinere sau mai în vârstă, unii mascaţi, alţii folosind şerveţele ca măsură de igienă, şi-au dat mâinile de-a lungul mai multor districte în timp ce alţii afişau bannere ce aduceau mulţumire naţiunilor străine pentru sprijinul acordat ”libertăţii şi democraţiei” din Hong Kong.

Protestul, care a inclus zeci de lumini strălucitoare emise din vârful Stâncii Leului din Kowloon, vizibile din insula principală a Hong Kong-ului, a demonstrat sfidarea evidentă a locuitorilor din Hong Kong faţă de avertismentele privind recurgerea la violenţă, transmise de liderii Partidului Comunist de la Beijing şi de liderului din Hong Kong, Carrie Lam.

Proteste, care au fost declanșate în urma unui proiect de lege, suspendat între timp, care ar fi permis extrădările în China continentală, au aruncat fosta colonie britanică în cea mai gravă criză de la revenirea insulei sub conducerea autorităţilor de la Beijing în 1997, pentru care reprezintă acum o provocare majoră.

Inițial, protestatarii solicitau mai multă libertate, pe fondul îngrijorărilor privind erodarea drepturilor fundamentale garantate prin doctrina ”o singură țară, două sisteme”, adoptată după 1997, cum ar fi o justiție independentă și dreptul la manifestații.

Demonstații au cinci solicitări: retragerea proiectului de extrădare, instituirea unei anchete independente asupra protestelor şi a brutalităţii poliţiei, încetarea descrierii protestelor drept ”revolte”, renunţarea la acuzaţiile aduse protestatarilor arestaţi şi reluarea reformei politice.

Protestele de vineri par să fie un ecou al manifestațiilor organizate la 23 august 1989, când în jur de 2 milioane de persoane în Estonia, Letonia şi Lituania şi-au unit mâinile pentru a forma un lanţ uman de 600 de kilometri – cunoscut de posteritate drept ”Lanțul Baltic” –  care s-a întins între cele trei capitale – Tallinn via Riga până la Vilnius.

Lanţul a fost format pentru a protesta împotriva Uniunii Sovietice cu ocazia celei de-a 50-a aniversări a semnării pactului de neagresiune dintre Uniunea Sovietică şi Germania nazistă, ceea ce a condus efectiv la ocupaţia sovietică a balticilor.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending