Connect with us

CONSILIUL UE

Numirea procurorului european: Prima rundă negocieri între Parlamentul European și Consiliul UE s-a încheiat fără niciun rezultat. Ce urmează pentru Laura Codruța Kövesi

Published

on

Negociatorii Parlamentului European (PE) şi ai Consiliului Uniunii Europene nu au ajuns miercuri la un acord cu privire la desemnarea primului procuror-şef european, funcţie pentru care candidează şi fostul procuror-şef al DNA Laura Codruța Kövesi, următoarea lor reuniune fiind prevăzută pentru data de 27 martie, anunță Agerpres.

În cazul în care echipele de negociere ale Parlamentului European şi Consiliului UE nu vor ajunge la un acord nici pe 27 martie, următoarele date prevăzute pentru aceste negocieri sunt 4 aprilie şi 10 aprilie.

Echipele de negocieri ale Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene au început miercuri primele tratative în vederea numirii în funcție a primului procuror-șef din istoria Uniunii Europene, funcție pentru care candidează fostul procuror-șef al DNA, Laura Codruța Kövesi, aceasta fiind și opțiunea cu care negociatorii Parlamentului European sunt mandatați să conducă negocierile.

Citiți mai multe la Zi importantă la Bruxelles pentru Laura Codruța Kövesi: Astăzi încep negocierile între Parlamentul European și Consiliul UE pentru numirea procurorului-șef european. Ce trebuie să știm

Ulterior, eurodeputatul Siegfried Mureșan a explicat, într-o postare pe Facebook, că la prima rundă de negocieri ”atât Parlamentul European, cât și Consiliul UE și-au prezentat pozițiile”. 

Potrivit acestuia, ”delegația Parlamentului European a spus foarte clar că în Parlament a existat o procedură publică, transparentă și democratică de audiere și de stabilire a poziției Parlamentului, în timp ce în Consiliu nu a existat o astfel de procedură”. 

Eurodeputatul român a mai indicat că Parlamentul European dorește ca la negocierile viitoare să invite și comitetul de selecție format din experți independenți care, în prima etapă, a pus candidatul român, pe Laura Codruța Kövesi, pe primul loc pentru această poziție.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Premierul Portugaliei, discurs în plenul PE: Redresarea economică și socială a Europei, primul obiectiv al președinției portugheze la Consiliul UE

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Premierul Portugaliei, Antonio Costa (S&D), a prezentat în hemiciclul Parlamentului European obiectivele președinției portugheze la Consiliul UE, care a preluat ștafeta de la președinția germană la 1 ianuarie.

În discursul său șeful Guvernului portughez a subliniat că primul obiectiv  este „redresarea economică și socială a Europei” post COVID-19, dar ghidată de factori  precum „probleme climatice și tranziția digitală”.

El face apel la statele membre să încheie cât mai rapid planurile naționle de relansare și reziliență. Premierul António Costa a transmis primul Comisiei Europeme proiectul pentru Planul de redresare și reziliență, pe 15 octombrie.

 

„Trebuie să punem în aplicare instrumentele de redresare economică și socială” în Uniunea Europeană, a mai transmis premierul portughez în discursul său.

El a insistat că, în ciuda „atenției maxime pe care o necesită lupta împotriva pandemiei ”, aceasta nu permite UE să „neglijeze provocările sale strategice”, motiv pentru care „redresarea europeană trebuie să se bazeze pe factorii climatici și de tranziție digitală”.

Pe parcursul acestui semestru, Portugalia doreşte să dea un impus special relaţiilor cu India, prin intermediul primului summit între gigantul asiatic şi Uniunea Europeană, într-un moment în care există deja discuţii pentru un viitor acord comercial.

Portugalia are relaţii puternice şi cu Brazilia, cu care, în semestrul în care Portugalia a deţinut ultima preşedinţie europeană prin rotaţie, în 2007, a organizat un summit în care s-a decis consolidarea relaţiilor economice şi comerciale. Această frăţie ar putea fi utilă în perspectiva acordului dintre UE şi Mercosur.

Preşedinţia portugheză se va desfăşura sub motto-ul “Vremea rezultatelor: o redresare echitabilă, verde şi digitală”. Portugalia va pune în centrul preşedinţiei sale modelul social european, dând totodată un imbold agendei sociale în cadrul unui summit care va avea loc în oraşul Porto în luna mai 2021. În cadrul summitului se va discuta despre stadiul implementării pilonului european al drepturilor sociale, lansat în 2017.

Astfel, preşedinţia va urmări consolidarea rezistenţei Europei şi a încrederii oamenilor în modelul social european prin promovarea unei Uniuni bazate pe valorile comune ale solidarităţii, convergenţei şi coeziunii, conform site-ului preşedinţiei portugheze.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Șeful diplomației române cere UE să își asume un rol de lider în regiunea Mării Negre: Conflictele înghețate au efecte pe termen lung asupra securității europene și rezilienței strategice

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Uniunea Europeană trebuie să concentreze o atenție reînnoită asupra conflictelor înghețate și să mențină un rol activ al UE în abordarea acestor probleme, în lumina obiectivului strategic de consolidare a vocației și rezilienței globale a Uniunii, a scrie șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, într-un articol de opinie găzduit de publicația EU Observer.

“Întrucât UE și NATO reprezintă cea mai solidă zonă geopolitică de securitate și stabilitate, acestea trebuie să ia în considerare efectele pe termen lung pe care conflictele prelungite din regiunea Mării Negre le au asupra securității europene și rezilienței strategice”, susține ministrul român de externe, care i-a adresat la finele anului trecut o scrisoare Înaltului Reprezentant al UE Josep Borrell, solicitând o dezbatere strategică la nivelul miniștrilor de externe ai țărilor UE cu privire la conflictele înghețate din vecinătatea Uniunii. Scrisoarea a fost co-semnată de miniștrii afacerilor externe din 10 state membre UE (Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Suedia).

De asemenea, Aurescu a căutat să conștientizeze importanța acestei teme și la nivelul ONU și OSCE, atrăgând atenția asupra instabilității provocate de conflictele înghețate în cadrul unor discursuri la Adunarea Generală a Națiunilor Unite și la Consiliul Ministerial al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.

“La granița de est a UE și a NATO, evoluțiile regionale îngrijorătoare sunt în permanență pe radarul României, deoarece există actori gata să exploateze vulnerabilitățile, să creeze sau să mențină tensiuni și să promoveze rezultate care amenință un vecinătate europeană stabilă, pașnică și democratică. În acest context, România a semnalat că a sosit momentul reluării dialogului la nivelul UE privind conflictele prelungite și efectele lor paralizante asupra perspectivelor de securitate și dezvoltare ale regiunii”, spune Aurescu.

În editorialul său, ministrul de externe arată că “România solicită o conversație serioasă la nivelul UE cu privire la acțiunea noastră comună pentru soluționarea conflictelor prelungite, într-un cadru formal și în spiritul unității europene”, nominalizând în special situația Republicii Moldova și necesitatea reglementării conflictului transnistrean, o temă discutată de altfel de șeful diplomației europene, Josep Borrell, cu președintele Republicii Moldova Maia Sandu.

“O astfel de dezbatere are potențialul de a genera rezultate concrete pentru politica de vecinătate a UE, de a spori influența Uniunii în vecinătatea sa și de a genera câștiguri pe termen mediu și lung pentru securitatea europeană și euro-atlantică. Încrederea investită în proiectul european de către statele noastre partenere face imperativ ca UE să își asume un rol de lider mai mare în regiunea Mării Negre în 2021 și nu numai. Faptul este că doar o Uniune capabilă să proiecteze în mod durabil stabilitatea, pacea, democrația și prosperitatea în vecinătatea sa își poate consolida în mod credibil conducerea globală”, mai spune Aurescu.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul Afaceri Generale: România consideră că introducerea unui certificat de vaccinare anti-COVID-19 necesită o analiză atentă pentru a evita eventuale abordări discriminatorii și restrictive cu privire la libera circulație

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

România consideră că este introducerea unui certificat de vaccinare la nivelul UE necesită o analiză atentă, pentru a evita eventuale abordări discriminatorii și restrictive cu privire la libera circulație în cadrul Uniunii, a transmis secretarul de stat pentru afaceri europene, Iulia Matei, la reuniunea informală a miniștrilor și secretarilor de stat pentru afaceri europene din statele membre UE, desfășurată în format videoconferință.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe, agenda reuniunii a inclus prezentarea priorităților Președinției portugheze la Consiliul UE, o informare cu privire la stadiul organizării Conferinței privind viitorul Europei și o discuție privind coordonarea la nivelul UE din perspectiva gestionării pandemiei de Covid-19.

În intervenția sa referitoare la prioritățile Președinției portugheze a Consiliului UE, secretarul de stat Iulia Matei a salutat obiectivele formulate, acestea reflectând importanța revenirii la prioritățile strategice pe termen lung ale Uniunii, în paralel cu continuarea eforturilor de gestionare a crizei pandemice.

De asemenea, aceasta a apreciat prioritatea acordată eforturilor de relansare, în special prin implementarea viitorului buget UE și a planului european de relansare.

În același timp, Iulia Matei a exprimat susținerea pentru obiectivul Președinției de promovare a coeziunii sociale, ca pilon esențial al acțiunii la nivel UE, în special în contextul post-criză.

Mai mult, oficialul român a reiterat susținerea pentru continuarea dialogului, în cadrul Consiliului Afaceri Generale, cu privire la noul mecanism general privind statul de drept, precum și pentru avansarea discuțiilor referitoare la Conferința privind viitorul Europei și relațiile viitoare UE-Marea Britanie, post Brexit.

De asemenea, secretarul de stat Iulia Matei a salutat agenda consistentă a Președinției în privința relațiilor externe ale Uniunii, evidențiind importanța viitorului Summit al Parteneriatului Estic, precum și a politicii de extindere.

În cadrul discuției privind gestionarea pandemiei de COVID-19, Iulia Matei a reiterat susținerea pentru menținerea unei abordări coordonate, în special din perspectiva campaniilor de vaccinare în derulare și a măsurilor de limitare a răspândirii virusului și a subliniat importanța unei campanii de comunicare coordonate la nivelul UE pe tema vaccinării.

De asemenea, secretarul de stat Iulia Matei a susținut menținerea funcționalității pieței interne și a liberei circulații a persoanelor și mărfurilor, cu respectarea recomandărilor Comisiei Europene privind ”culoarele verzi”.

Prim-ministrul grec, Kyriakos Mitsotakis, i-a transmis o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care a propus crearea unui cetificat unic de vaccinare împotriva COVID-19 la nivel european, care ar putea fi utilizat la îmbarcarea în orice mijloc de transport, facilitând astfel călătoriile.

Franța, pe de altă parte,  a declarat că este ”reticentă” față de intorducerea unui pașaport de vaccinare la nivelul Uniunii Europene, precizând că această chestiune nu ar trebui să se afle pe agenda Consiliului European.

Poziția Franței este împărtășită și de România. Prin vocea președintelui Klaus Iohannis, țara noastră a spus că acest pașaport privind vaccinarea nu i se pare ”o idee bună” ”Trebuie să existe un certificat de vaccinare, dar trebuie folosit pentru motive medicale nu pentru călători. Sunt date importante pentru medicul de familie sau pentru oricine dacă persoana ajunge la urgență. Însă, să folosim aceste certficate ca să împărțim populația Europei în două nu mi se pare un lucru bun”, a explicat acesta în cadrul primei conferințe de presă susținute în acest an.

La nivel instituțiilor europene părerile sunt împărțite. 

Președinta Comisiei Europene s-a declarat în favoarea acestei inițiative de introducere a unui pașaport de vaccinare. ”Este o cerință medicală să ai un certificat care să ateste că ai fost vaccinat. Prin urmare, salut inițiativa prim-ministrului grec privind un certificat de vaccinare recunoscut reciproc”, a precizat von der Leyen într-un interviu acordat publicației portugheze Lusa

De cealaltă parte, președintele Consiliului European, Charles Michel, s-a declarat în favoarea unei dezbateri privind un certificat de vaccinare propus împotriva noului coronavirus, dar consideră că există un pericol legat de introducerea prea rapide a unei astfel de măsuri.

Șefii de stat sau de guvern din 27 de țări membre ale Uniunii Europene urmează să se întâlnească în această săptămână pentru a discuta despre situația epidemiologică din Europa și despre campania de vaccinare anti-COVID-19, al cărei debut a fost marcat la 27 decembrie 2020, România numărându-se printe statele care au luat parte la acest start.

Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) a anunţat că a primit din partea companiei AstraZeneca o cerere de autorizare condiţionată pe piaţa europeană a vaccinului său dezvoltat împotriva COVID-19 în colaborare cu Universitatea Oxford.

Serul împotriva COVID-19 produs de AstraZeneca ar intra astfel în categoria vaccinurilor autorizate de Uniunea Europeană, după ce cele produse de compania americană Moderna și societatea germano-americană BioNTech-Pfizer au parcurs aceleași proceduri. 

Până în prezent, Executivul european a stabilit acorduri cu șase producători de vaccinuri împotriva COVID-19 pentru aproximativ două miliarde de doze, după cum urmează: Pfizer-BioNTech (600 de milioane), CureVac (405 milioane), AstraZeneca (400 de milioane), Johnson&Johnson (400 de milioane), Sanofi-GSK (300 de milioane) şi Moderna (160 de milioane).

Continue Reading

Facebook

SUA6 hours ago

Președintele Joe Biden a semnat un ordin executiv care restabilește relațiile SUA cu Organizația Mondială a Sănătății

SUA6 hours ago

Președintele Joe Biden a semnat revenirea SUA în Acordul climatic de la Paris. Uniunea Europeană salută decizia

PPE8 hours ago

Angela Merkel: Inaugurarea lui Joe Biden și a Kamalei Harris, “o sărbătoare a democrației americane și un nou capitol al prieteniei germano-americane”

SUA9 hours ago

Președintele francez Emmanuel Macron, către noul omolog american Joe Biden: Bine ați revenit în Acordul de la Paris

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Liderii UE și NATO îi felicită pe Joe Biden și pe Kamala Harris: Astăzi este începutul unui nou capitol pentru relația transatlantică. Europa este pregătită

SUA11 hours ago

Joe Biden, promisiune către aliați în primul discurs ca președinte al SUA: Ne vom repara alianțele și vom conduce prin puterea exemplului. Vom fi judecați prin modul cum rezolvăm crizele în cascadă din epoca noastră

ROMÂNIA12 hours ago

Klaus Iohannis, mesaj pentru președintele Joe Biden după inaugurarea în funcție: Vom dezvolta Parteneriatul România-SUA și vom lucra în adevăratul spirit al valorilor transatlantice

Dragoș Pîslaru12 hours ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

SUA12 hours ago

Joe Biden a depus jurământul solemn și a devenit oficial cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite

SUA12 hours ago

Kamala Harris a depus jurământul și a devenit oficial prima femeie vicepreședinte din istoria Statelor Unite

Dragoș Pîslaru12 hours ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac17 hours ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE18 hours ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA20 hours ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac2 days ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.1 week ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă4 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA4 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Advertisement
Advertisement

Trending