Connect with us

U.E.

O anchetă a Comisiei Europene stabilește că premierul Cehiei este în conflict de interese. Uniunea Europeană îi cere lui Andrej Babis să restituie 17.4 milioane de euro din subvenții europene ( mass-media)

Published

on

Comisia Europeană a ajuns la concluzia că premierul ceh Andrej Babis este în conflict de interese din cauza imperiului său de afaceri cedat unor fonduri fiduciare şi din acest motiv ţara ar putea pierde unele fonduri UE, anunță cotidianul Hospodarske noviny, citat de Reuters, informează Adevărul.ro și Agerpes. 

Un raport de audit al Comisiei Europene arată că Babis, considerat al doilea cel mai bogat om al fostei țări comuniste, s-a aflat în conflict de interese ca urmare a menținerii legăturilor cu afacerile pe care le-a fondat în vreme ce a influențat deciziile care ar fi putut afecta subvențiile pe care acele afaceri le-au primit, anunță Bloomberg.

În același document este precizat că Bruxelles-ul îi cere premierului ceh Andrej Babis să restituie 17,4 milioane de euro din subvenţii europene, informează sâmbătă mass-media cehe, citate de Agerpres.

Babis, un magnat în domeniul agriculturii și fertilizatorilor, care a ajuns la putere prin contestarea establishmentului politic și prin promovarea unei campanii anti-musulmani, a negat repetatele acuzații aduse.

”Aceasta este doar o propunere preliminară care va fi analizată în amănunt, iar Cehia îşi va transmite poziţia. Abia apoi Comisia Europeană va transmite raportul final. Resping în mod absolut această poziţie şi mă voi lupta să o modific”, a subliniat Babis. ”Cu siguranţă, Cehia nu va trebui să returneze subvenţii. Nu există niciun motiv pentru acest lucru, pentru că nu încalc reglementările legale cehe sau europene privind conflictul de interese”, a completat acesta.

Omul de afaceri de origine slovacă Andrej Babiš, considerat al doilea cel mai bogat ceh, a intrat în politică în urmă cu opt ani, promițând să lupte cu corupția, în fruntea propriului partid, numit ANO („da”, în cehă). În 2017 formațiunea sa a câștigat alegerile, iar el a devenit premier în fruntea unui guvern minoritar, apoi în fruntea unui guvern de coaliție cu social-democrații, sprijinit și de comuniști.

După ce a obținut funcții guvernamentale și după ce parlamentul a adoptat o lege privind conflictul de interese, pornind tocmai de la cazul său, Babiš a renunțat oficial să-și mai conducă holdingul, Agrofert, un conglomerat format din 250 de companii.

Criticii lui spun că despărțirea este pur formală, și că Agrofert beneficiază continuu de faptul că fondatorul lui conduce țara ca politician.

În aprilie 2019, poliția cehă a recomandat într-un raport punerea sub acuzare a lui Babiš, pentru fraudă. Între timp, Babiš se judecă și cu autoritatea pentru dosarele fostei securități din Slovacia natală, care a constatat că a fost agent al poliției secrete, comuniste.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Guy Verhofstadt, negociatorul Parlamentului European pentru Brexit, oferă asigurări: Cetățenii europeni care nu-și legalizează statutul în Regatul Unit până în iunie 2021 nu vor fi automat expulzați

Published

on

Regatul Unit nu-i va expulza automat pe cetățenii europeni cau nu au solicitat obținerea statutului de rezident în această țară după Brexit, a declarat vineri negociatorul Parlamentului European pentru Brexit, Guy Verhofstadt, după ce acesta a avut o întrevedere joi cu o delegație a guvernului de la Londra, din care a făcut parte și ministrul britanic pentru Brexit, Stephen Barclay, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Verhofstadt a spus că a primit asigurări la această întâlnire că cetăţenii europeni care nu au cerut un statut de rezident în Regatul Unit până la data limită, iunie 2021, vor beneficia de o perioadă de graţie în care vor putea să-şi legalizeze statutul.

”Ce se va întâmpla cu aceşti oameni chiar şi după perioada de graţie? Ei bine, nu va fi expulzare automată”, a spus Verhofstadt la postul BBC. ”După perioada de graţie vor avea posibilitatea să aplice, întrucât nu a fost posibil să o facă în cadrul procedurii normale”, a adăugat europarlamentarul belgian.

Întrebat despre aceste comentarii, purtătorul de cuvânt al premierului britanic Boris Johnson a confirmat că nu va fi o expulzare automată a celor care nu şi-au legalizat statutul.

Verhofstadt a completat că cetăţenii europeni care obţin în Regatul Unit statutul de rezident permanent doresc să primească şi un document fizic prin care să poată dovedi că pot rămâne în această ţară, lucru pe care l-a transmis delegaţiei britanice şi aceasta, a menționat negociatorul Parlamentului European pentru Brexit, i-a răspuns că guvernul de la Londra va examina chestiunea.

Însă cu privire la acest subiect purtătorul de cuvânt al premierului Johnson a spus că nu are cunoştinţă de vreo schimbare. ”Schema de înregistrare le va oferi posesorilor un statut digital sigur care le va atesta drepturile şi va face legătura cu paşaportul sau cartea lor de identitate’”, a indicat oficialul britanic.

Pentru a continua să se bucure de drepturile actuale pe teritoriul Marii Britanii (dreptul de a locui, a studia și a munci) și după Brexit, toți cetățenii europeni trebuie să solicite noul statut de rezident.

Statutul de ”rezident permanent” (”settled status”) este acordat acelor persoane care au trăit o perioadă continuă de cel puţin cinci ani în Marea Britanie, ceea ce le va permite să continue să muncească în Regatul Unit şi să beneficieze de alocaţii sociale, după Brexit.

Statutul de ”pre-settled” este atribuit celor care sunt de mai puţin timp rezidenţi ai ţării. Acest statut le va permite să rămână cinci ani suplimentari în Marea Britanie şi să solicite statutul permanent, odată trecut pragul de cinci ani de rezidenţă.

Cetăţenii UE au termen până la 30 iunie 2021 pentru a depune dosarele în vederea obținerii noului statut.

Potrivit declarațiilor ministrului britanic de stat pentru securitate, Brandon Lewis, din luna octombrie a anului trecut că cetățenii care nu vor respecta termenul de 30 iunie 2021 pentru depunerea cererilor în sistemul de înregistrare a cetățenilor UE în vederea obținerii noului statut de ședere în Regatul Unit riscă, teoretic, să fie deportați.

Parlamentul European și-a exprimat ”profunda îngrijorare” privind ”anunțurile recente și contradictorii” ale guvernului Johnson la adresa celor 3.3 milioane de cetățeni europeani, rezidenți în Regatul Unit, amintind că drepturile la liberă circulație sunt direct legate de celelalte trei libertăți care fac parte integrantă din piața internă și au o relevanță deosebită pentru servicii și calificările profesionale și că numeroși cetățeni britanici și-au exprimat opoziția fermă față de pierderea acestor drepturi.

Prin rezoluția adoptată miercuri de Legislativul european cu largă majoritate, prin 610 voturi pentru, 29 împotrivă și 68 de abțineri, europarlamentarii atrag atenția că ”aceste anunțuri au generat în mod inutil incertitudine și anxietate pentru cetățenii în cauză” și ”îndeamnă guvernul Regatului Unit să precizeze modul în care va aplica articolul 18 alineatul (1) al doilea paragraf litera (d) din Acordul de retragere, în special în ceea ce consideră a fi <<motive întemeiate pentru nerespectarea termenului>>”.

Aceștia și-au exprimat, de asemenea, ”îngrijorarea cu privire la propunerea de înființare a autorității independente britanice prevăzută la articolul 159 din Acordul de retragere”, spunând că ”se așteaptă ca Regatul Unit să asigure independența completă a autorității”, care ”ar trebui să fie operațională începând cu prima zi după încheierea perioadei de tranziție”.

Parlamentul European semnalează că, în lipsa unui ”document fizic” care să ateste dreptul de ședere după finalul perioadei de tranziție, ”crește și mai mult riscul de discriminare împotriva cetățenilor UE-27 de către potențialii angajatori sau proprietari care doresc să evite complicațiile legate de verificarea online sau care se tem în mod eronat că s-ar putea afla într-o situație ilegală”.

Negociatorul Legisativului european pentru Brexit, Guy Verhofstadt, a avertizat în luna decembrie a anului trecut că Parlamentul European ar putea bloca Acord de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană ca urmare a nerespectării drepturilor cetățenilor europeni de către Guvernul de la Londra.

Acordul de Retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană a primit săptămâna trecută aprobarea din partea Camerei Comunelor, urmând ca în această săptămână acesta să ajungă în Camera Lorzilor pentru validare.

Odată ce ambele camere se pun de acord asupra formei finale a proiectului de lege, acest este trimis la Regina Elisabeta a II-a spre aprobare.

Va fi însă nevoie şi de ratificarea acordului în plenul Parlamentului European prin majoritate simplă, pe 29 ianuarie, astfel încât pe 31 ianuarie la ora 23:00 GMT Regatul Unit să devină prima ţară care părăseşte Uniunea Europeană.

Rezoluția adoptată miercuri de Parlamentul European ilustrează îngrijorările Bruxelles-ului și ale altor capitale europene că ar putea fi un nou scandal Windrush, ce poartă numele vaportului Empire Windrush, care a adus familii din țări membre Commonwealth în perioada 1948-1971 pentru a ajuta la reconstrucția Regatului Unit, care se confrunta cu o lipsă acută de forță de muncă după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Continue Reading

U.E.

#EUCanBeatCancer: Grupul PPE din Parlamentul European lansează campania europeană de informare și conștientizare privind cancerul

Published

on

© EPP/ Facebook

Grupul Popularilor Europeni, cea mai mare familie politică din Parlamentul European, inițiază o campanie de informare și conștientizare privind cancerul, boala care provoacă unul dintre patru decese în Europa.

EUCanBeatCancer este campania prin care grupul PPE cere o mai bună cooperare între centrele de cercetare din Europa, mai mulți bani pentru cercetarea privind depistarea cancerului, dar și o îngrijire echitabilă și accesibilă în toată Europa pentru cetățeni.

”Ce putem face pentru a învinge această boală? Cancerul nu cunoaște statut social. Cancerul nu are granițe. Suntem convinși că Europa poate face diferența și avem un plan despre cum să schimbăm tendința”, transmit organizatorii campaniei.

© EPP/ Facebook

Cum te poți implica în campania #EUCanBeatCancer

Te poți alătura celor 1537 de cetățeni deja înscriși în campanie prin 4 pași simpli:

  1. Te abonezi cu ajutorul adresei de mail AICI
  2. Urmărești campania #EUCanBeatCancer pe Facebook, Instagram și Twitter
  3. Folosește ”funda-simbolul pentru lupta împotriva cancerului” la poza de profil
  4. Desenează funda-simbol și posteaz-o pentru a arăta susținerea

Toată lumea are propria poveste despre cancer, chiar și oamenii politici sau liderii europeni:


© European Union 2019 – Source : EP

 

Manfred Weber, liderul grupului PPE din Parlamentul European și-a mărturist experiența tristă din familia sa. Acesta și-a pierdut fratele din cauza cancerului de piele: ”Era cu trei ani mai mare decât mine și a fost mereu fratele meu mai mare.”

 

 


©multimedia.europarl.europa.eu

Ursula von der Leyen când și-a ținut discursul în plenul Parlamentului European înainte de a primi votul de învestitură pentru noul colegiu de comisari, atunci când a menționat și a promis că Europa va fi un lider în lupta de combatere a cancerului, aceasta a făcut referire la un caz personal: ”Când eram mică și locuiam în Bruxelles, sora mea cea mică a murit de cancer la 11 ani. Îmi amintesc de neputința absolută a părinților mei – dar și a personalului medical care a avut grijă de ea. Fiecare dintre noi are o poveste similară – sau cunoaște pe cineva care are cancer. Numărul cazurilor de cancer este în creștere, dar suntem din ce în ce mai buni în  diagnosticarea și tratarea lui.”


Tell your story

Campania susținea un dialog constructiv și te invită să îți spui și tu propria poveste: ”Toată lumea are propria poveste despre cancer. Ne puteți susține aici vorbind despre asta”.

 

Grupul PPE și-a propus un plan european care conține 10 etape principale: ”Dacă dorim să schimbăm tendința, trebuie să lucrăm împreună. Solicităm statelor membre să se alăture și să lupte împotriva cancerului, intensificând cooperarea noastră în domeniul cercetării, prevenirii, depistării precoce și sprijinului pacienților.”

  1. Stoparea decalajului în cercetare
  2. Protejarea datelor private ale pacienților
  3. Asigurarea unui tratament echitabil la nivel european
  4. Promovarea prevenției și depistării timpuri
  5. Cercetarea să primească mai multă susținere financiară
  6. Cercetătorii de top și medicii specialiști să lucreze în echipă
  7. Nimeni să nu fie lăsat în urmă
  8. Europa să fie echipată cu infrastrctură digitală de ultimă generație
  9. Pacienții să fie consiliați în timpul tratamentului, dar și după vindecare
  10. Lupta împotriva cancerului să rămână o prioritate de top a instituțiilor europene

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, o treime din cancere sunt prevenibile, iar jumătate din decese ar putea fi evitate.

Cancerul de sân este a doua cea mai frecventă formă de cancer în România şi în multe cazuri boala este depistată atunci când se află deja în stadiu avansat.

Potrivit rețelei private de sănătate, Regina Maria, în România, 80% din cancerele de sân sunt diagnosticate în faza avansată,  stadiu în care tratamentul nu poate aduce vindecarea, ci doar prelungirea supraviețuirii. 

Cel mai recent eurostat arată că România este țara din Uniunea Europeană în care s-a înregistrat cea mai mică prezență a femeilor cu vârstă cuprinsă între 50-69 de ani într-un cabinet de specialitate pentru depistarea cancerului de sân, și anume, 0,2% dintre acestea au făcut un test ”screening” de depistare a cancerului la sân.

Popularii europeni sunt aproape de o finanțare record la nivel european pentru lupta împotriva cancerului.

Atât Programul de Sănătate al Uniunii Europene 2021-2027, cât și Programul pentru Cercetare și Inovare Orizont Europa reprezintă garanția că oamenii de știință și cercetătorii medicali lucrează pentru dezvoltarea unor metode de intervenție mai sigure și mai eficiente, iar sănătatea cetățenilor europeni se va îmbunătăți. Ambele programe pot și trebuie să aducă oportunități de finanțare și pentru sistemul de Sănătate din România. 

Concret, Grupul PPE, prin eurodeputatul Cristian Bușoi, desemnat raportor în Parlamentul European din partea Comisiei de Mediu și Sănătate pentru Programul de Sănătate al Uniunii Europene 2021-2027 (din cadrul Fondului Social European Plus) și pentru Programul pentru Cercetare și Inovare Orizont Europa (FP 9) a propus și a primit votul colegilor pentru creșterea bugetului clusterului de sănătate din Pilonul II – de la 7,7 Miliarde Euro, la 9,1 Miliarde Euro și majorarea bugetului pentru Programul de Sănătate de la de la 413 milioane de Euro, la 473 milioane de Euro.

Citiți și: PPE, cea mai mare familie politică din Parlamentul European, negociază pentru o finanțare record privind lupta împotriva cancerului

Reamintim că, Ursula von der Leyen, membră din familia Popularilor Europeni a prezentat o viziune comună cu Parlamentul European privind lupta de combatere a cancerului noul mandat al Comisiei Europene: Europa va fi un lider in lupta impotriva cancerului”. 

Echipa redacției Calea Europeană susține informarea și conștientizarea privind cancerul și s-a alăturat campaniei #EUCanBeatCancer. Pe perioada campaniei vor fi publicare articole de informare și vă vom ține la curent cu măsurile luate la nivel european pentru combaterea cancerului.

© CaleaEuropeana

Continue Reading

GENERAL

UE, reprezentată la cel mai înalt nivel la Conferința privind Libia, de la Berlin, ca dovadă a interesului european prioritar pentru găsirea unei soluții politice la războiul civil libian

Published

on

© European Union, 2020

Președintele Consiliului European Charles Michel, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și Înaltul Reprezentant / vicepreședinte Josep Borrell vor participa la Conferința de la Berlin privind situația din Libia, informează un comunicat

Germania va găzdui duminică un summit care va reuni puterile străine şi taberele rivale din Libia pe care le susţin, pentru a încerca să pună capăt războiului pentru Tripoli şi pentru a relua discuţiile privind un acord de împărţire a puterii.

Potrivit comunicatului, Conferința de la Berlin este o oportunitate de a merge mai departe cu acest proces, iar UE este gata să mobilizeze instrumentele și resursele necesare pentru a garanta implementarea completă a rezultatelor Conferinței. De asemenea, reprezentarea la cel mai înalt nivel a UE este o mărturie a faptului că Libia este o prioritate pentru instituțiile europene, Uniunea fiind hotărâtă să joace un rol puternic și activ la toate nivelurile pentru a contribui la atingerea și menținerea unui acord de încetare a focului și a deschide calea către o soluție politică la un conflict continuu.

În acest context, Comisia Europeană transmite că „UE continuă să fie cel mai puternic susținător al activității reprezentantului special al ONU Ghassan Salamé și al misiunii de sprijinire a ONU în Libia (UNSMIL), precum și a procesului de la Berlin ca fiind singura cale către o Libie pașnică, stabilă și sigură”. 

Amintim că joi, Președintele Consiliului European și președintele rus Vladimir Putin au discutat telefonic despre importanța încetării ostilităților, ambii dorind ca toate părțile să ajungă la un acord de încetare a focului și să relanseze procesul politic.

Evenimentul va avea loc la câteva zile după eforturile eşuate ale Rusiei şi Turciei de a-l convinge pe Khalifa Haftar, ale cărui forţe controlează mare parte din estul şi sudul Libiei, să semneze un armistiţiu durabil şi să oprească ofensiva asupra capitalei cu prilejul unei vizite la Moscova din această săptămână. Mareşalul Haftar a plecat de la Moscova fără a semna o propunere în acest sens, relatează Agerpres.

Pe lângă participarea confirmată a UE și a Federației Ruse, prin intermediul președintelui Vladimir Putin și a ministrului de externe Serghei Lavrov, SUA vor fi reprezentate de Secretarul de Stat Mike Pompeo. 

 

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending