Cei aproape 4 milioane de români care muncesc în afara țării ar putea fi printre cei mai afectați de noile planuri ale Comisiei Europene de a genera un nou cadru deprotecție socială. Companiile la care aceștia lucrează ar putea plăti taxe mai mari iar angajații, la rândul lor, ar putea, la rândul lor, să plătească o serie de contribuții care să le asigure accesul la setul de pachete sociale europene.
Înființarea unei Autorități Europene a Muncii (AEM) și asigurarea accesului la protecție socială pentru toți salariații și lucrătorii independenți fac obiectul unor propuneri prezentate de Comisia Europeană marți, 13 martie. Recomandările Comisiei Europene vizează principiul 12, potrivit căruia „indiferent de tipul și de durata raportului de muncă, lucrătorii și, în condiții comparabile, persoanele care desfășoară activități independente au dreptul la o protecție socială adecvată”.
În acest context, diplomația românească trebuie să se mobilizeze pentru a găzdui AEM, au declarat surse din Comisia Europeană pentru Calea Europeană, având șanse ridicate în acest proces.
Principalii cetățeni care se confruntă cu dificultăți atunci când este vorba de accesul la protecție socială sunt lucrătorii cu contracte de muncă atipice și lucrătorii independenți. Astfel, deși la nivel național, tendința este către contractul individual de muncă, măsurile anunțate de Comisia Europeană vor avea un efect asupra românilor care lucrează în alte state europene și care au contracte temporare sau de scurtă durată.

Foto: ec.europa.eu
Scopul Comisiei Europene: Reducerea inegalității
Toate persoanele care lucrează vor fi protejate, iar schimbarea locului de muncă, a sectorului sau chiar a statutului profesional va fi mai simplă, întrucât drepturile dobândite de cetățeni vor fi păstrate și transferate, explică executivul comunitar, al cărui scop final îl reprezintă reducerea inegalităților sociale la nivelul Uniunii Europene. Potrivit celor mai recente date Eurostat, România are unul dintre cele mai mari niveluri de inegalitate a veniturilor din Uniunea Europeană, iar aceasta este în creştere. Sărăcia în rândul celor care muncesc în țară este de două ori mai mare comparativ cu media UE, iar asta se datorează ponderii mari de familii neremunerate din mediul rural.
40% dintre lucrătorii UE nu sunt acoperiți de protecția socială
Globalizarea, evoluțiile tehnologice și o societate în curs de îmbătrânire transformă piețele europene ale forței de muncă, informează Comisia Europeană. Sistemele actuale de securitate socială au fost dezvoltate în primul rând pentru persoanele care lucrează cu normă întreagă pentru un singur angajator, în principal. Ele nu sunt adesea adaptate persoanelor care se află în alte forme de angajare, precum freelancerii, acestea fiind grupurile care nu sunt suficient protejate.
Potrivit datelor privind piața muncii în prezent, doar 60% dintre lucrători sunt angajați permanenți cu contract full-time, iar aproape 40 % dintre lucrători se află fie în situații atipice de muncă – adică nu lucrează cu contract de muncă permanent, cu normă întreagă – fie desfășoară o activitate independentă:
Contractele temporare sau de scurtă durată, munca cu fracțiune de normă și munca la cerere, precum și relațiile de muncă dintre mai mult de două părți sunt considerate de obicei ca fiind forme atipice de muncă, spre deosebire de relațiile de muncă standard, care se referă în mod normal la contractele de muncă permanente, cu normă întreagă.
În cadrul acestor categorii, există diverse forme de muncă atipice, de exemplu munca ocazională (și anume contractele de muncă de zero ore, cum sunt de pildă lucrătorii care aranjează produsele pe rafturi în magazine și la care se apelează doar atunci când volumul de lucru este foarte mare), munca prin agent de muncă temporară (adică posturi în regim de interimat) sau lucrul pe platforme online (adică persoane care lucrează pentru platforme digitale, fără să aibă un loc de muncă fix), explică Comisia Europeană
Cei 4 milioane de români care lucrează în străinătate ar putea fi afectați de propuneri
Potrivit datelor UE și analizate de Calea Europeană, la nivelul Uniunii sunt aproximativ 234,2 milioane de persoane angajate, dintre care 2,05 milioane de cetățeni sunt lucrători detașați (0.9%). Dintre aceștia, 46.871 sunt români. Majoritatea dintre ei lucrează în țări precum Germania (17.623), Spania (7.030), Italia (6.515) și Franța (6.751).
Conform acelorași surse, în ultimul deceniu, în Europa, numărul cetățenilor mobili, cre trăiesc și/sau lucrează într-un alt stat membru, aproape s-a dublat, ajungând la 17 milioane în 2017. Dintre aceștia, aproximativ patru milioane sunt reprezentați de români, fiind în topul cetățenilor care au profitat cel mai mult de mobilitatea spațiului european, dar și principalii beneficiari ai modificărilor propuse de UE. Cu toate acestea, însă, tot românii ar putea fi afectați, întrucât propunerile Comisiei ar putea implica costuri mai mari pentru companii, ce ar putea fi suportate de către angajați.
Șase tipuri de prestație socială obligatorii pentru toate statele:
Întrucât Comisia Europeană nu poate legifera în domeniul protecției sociale, prin această inițiativă, executivul comunitar dorește să se asigure că toți lucrătorii și lucrătorii care desfășoară o activitate independentă vor fi acoperiți de protecția socială, care poate fi asigurată de o combinație de servicii publice, profesionale sau private, în următoarele șase domenii:
• Beneficii de somaj
• Prestații de boală și îngrijire medicală
• Prestații de maternitate și de paternitate echivalente
• Beneficii de invaliditate
• Beneficii pentru limită de vârstă
• Beneficii în caz de accidente la locul de muncă sau de boli profesionale
Etape următoare
În conformitate cu procedura legislativă ordinară, propunerea de regulament pentru inființarea AEM urmează să fie examinată de Parlamentul European și de Consiliul UE.
Privind accesul la protecție socială pentru cei ce desfășoară activități independente, chestiunea urmează a fi examinată de Consiliul UE, care poate adopta recomandări pe baza unei propuneri a Comisiei în domeniile de competență ale UE.
Comisia va prezenta pachetul de inițiative miniștrilor pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale în cadrul reuniunii Consiliului din 15 martie, de la Bruxelles. Totodată, la Consiliul European din 22 și 23 martie 2018, șefii de state și de guverne vor repune în discuție implementarea Pilonului european al drepturilor sociale.
.