Connect with us

U.E.

O Autoritate Europeană a Muncii, în 2019, și protecție socială pentru salariați și liber-profesioniști. Milioane de români din străinătate ar putea fi vizați de planurile Comisiei Europene

Published

on

Cei aproape 4 milioane de români care muncesc în afara țării ar putea fi printre cei mai afectați de noile planuri ale Comisiei Europene de a genera un nou cadru deprotecție socială. Companiile la care aceștia lucrează ar putea plăti taxe mai mari iar angajații, la rândul lor, ar putea, la rândul lor, să plătească o serie de contribuții care să le asigure accesul la setul de pachete sociale  europene.

Înființarea unei Autorități Europene a Muncii (AEM) și asigurarea accesului la protecție socială pentru toți salariații și lucrătorii independenți fac obiectul unor propuneri prezentate de Comisia Europeană marți, 13 martie. Recomandările Comisiei Europene vizează principiul 12, potrivit căruia „indiferent de tipul și de durata raportului de muncă, lucrătorii și, în condiții comparabile, persoanele care desfășoară activități independente au dreptul la o protecție socială adecvată”.

În acest context, diplomația românească trebuie să se mobilizeze pentru a găzdui AEM, au declarat surse din Comisia Europeană pentru Calea Europeană, având șanse ridicate în acest proces.

Principalii cetățeni care se confruntă cu dificultăți atunci când este vorba de accesul la protecție socială sunt lucrătorii cu contracte de muncă atipice și lucrătorii independenți. Astfel, deși la nivel național, tendința este către contractul individual de muncă, măsurile anunțate de Comisia Europeană vor avea un efect asupra românilor care lucrează în alte state europene și care au contracte temporare sau de scurtă durată.

Foto: ec.europa.eu

Scopul Comisiei Europene: Reducerea inegalității 

Toate persoanele care lucrează vor fi protejate, iar schimbarea locului de muncă, a sectorului sau chiar a statutului profesional va fi mai simplă, întrucât drepturile dobândite de cetățeni vor fi păstrate și transferate, explică executivul comunitar, al cărui scop final îl reprezintă reducerea inegalităților sociale la nivelul Uniunii Europene. Potrivit celor mai recente date Eurostat, România are unul dintre cele mai mari niveluri de inegalitate a veniturilor din Uniunea Europeană, iar aceasta este în creştere. Sărăcia în rândul celor care muncesc în țară este de două ori mai mare comparativ cu media UE, iar asta se datorează ponderii mari de familii neremunerate din mediul rural. 

40% dintre lucrătorii UE nu sunt acoperiți de protecția socială 

Globalizarea, evoluțiile tehnologice și o societate în curs de îmbătrânire transformă piețele europene ale forței de muncă, informează Comisia Europeană. Sistemele actuale de securitate socială au fost dezvoltate în primul rând pentru persoanele care lucrează cu normă întreagă pentru un singur angajator, în principal. Ele nu sunt adesea adaptate persoanelor care se află în alte forme de angajare, precum freelancerii, acestea fiind grupurile care nu sunt suficient protejate.

Potrivit datelor privind piața muncii în prezent, doar 60% dintre lucrători sunt angajați permanenți cu contract full-time, iar aproape 40 % dintre lucrători se află fie în situații atipice de muncă – adică nu lucrează cu contract de muncă permanent, cu normă întreagă – fie desfășoară o activitate independentă:

Contractele temporare sau de scurtă durată, munca cu fracțiune de normă și munca la cerere, precum și relațiile de muncă dintre mai mult de două părți sunt considerate de obicei ca fiind forme atipice de muncă, spre deosebire de relațiile de muncă standard, care se referă în mod normal la contractele de muncă permanente, cu normă întreagă.

În cadrul acestor categorii, există diverse forme de muncă atipice, de exemplu munca ocazională (și anume contractele de muncă de zero ore, cum sunt de pildă lucrătorii care aranjează produsele pe rafturi în magazine și la care se apelează doar atunci când volumul de lucru este foarte mare), munca prin agent de muncă temporară (adică posturi în regim de interimat) sau lucrul pe platforme online (adică persoane care lucrează pentru platforme digitale, fără să aibă un loc de muncă fix), explică Comisia Europeană

Cei 4 milioane de români care lucrează în străinătate ar putea fi afectați de propuneri

Potrivit datelor UE și analizate de Calea Europeană, la nivelul Uniunii sunt aproximativ 234,2 milioane de persoane angajate, dintre care 2,05 milioane de cetățeni sunt lucrători detașați (0.9%). Dintre aceștia, 46.871 sunt români. Majoritatea dintre ei lucrează în țări precum Germania (17.623), Spania (7.030), Italia (6.515) și Franța (6.751). 

Conform acelorași surse, în ultimul deceniu, în Europa, numărul cetățenilor mobili, cre trăiesc și/sau lucrează într-un alt stat membru, aproape s-a dublat, ajungând la 17 milioane în 2017. Dintre aceștia, aproximativ patru milioane sunt reprezentați de români, fiind în topul cetățenilor care au profitat cel mai mult de mobilitatea spațiului european, dar și principalii beneficiari ai modificărilor propuse de UE. Cu toate acestea, însă, tot românii ar putea fi afectați, întrucât propunerile Comisiei ar putea implica costuri mai mari pentru companii, ce ar putea fi suportate de către angajați. 

Șase tipuri de prestație socială obligatorii pentru toate statele: 

Întrucât Comisia Europeană nu poate legifera în domeniul protecției sociale, prin această inițiativă, executivul comunitar dorește să se asigure că toți lucrătorii și lucrătorii care desfășoară o activitate independentă vor fi acoperiți de protecția socială, care poate fi asigurată de o combinație de servicii publice, profesionale sau private, în următoarele șase domenii:

• Beneficii de somaj
• Prestații de boală și îngrijire medicală
• Prestații de maternitate și de paternitate echivalente
• Beneficii de invaliditate
• Beneficii pentru limită de vârstă
• Beneficii în caz de accidente la locul de muncă sau de boli profesionale

Etape următoare

În conformitate cu procedura legislativă ordinară, propunerea de regulament pentru inființarea AEM urmează să fie examinată de Parlamentul European și de Consiliul UE.

Privind accesul la protecție socială pentru cei ce desfășoară activități independente, chestiunea urmează a fi examinată de Consiliul UE, care poate adopta recomandări pe baza unei propuneri a Comisiei în domeniile de competență ale UE.

Comisia va prezenta pachetul de inițiative miniștrilor pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale în cadrul reuniunii Consiliului din 15 martie, de la Bruxelles. Totodată, la Consiliul European din 22 și 23 martie 2018, șefii de state și de guverne vor repune în discuție implementarea Pilonului european al drepturilor sociale.

 

.

U.E.

Președintele Emmanuel Macron pledează pentru acces universal la vaccinul împotriva COVID-19: Este ”absurd” un eventual ”naționalism sanitar”

Published

on

©Emmanuel Macron/ Facebook

Președintele francez Emmanuel Macron a precizat într-un inteviu difuzat de TF1, France 2, franceinfo și France Inter, acordat cu ocazia Zilei Naționale, că a discutat cu grupului farmaceutic Sanofi, împreună cu alți parteneri europeni pentru a asigura un potențial vaccin împotriva COVID-19 ”pe teritorul european, pentru europeni”, informează Politico Europe și Reuters.

Acesta a completat că Franța se va număra printre primele țări care vor primi un asemenea vaccin, dar nu va cere o prioritate absolută, considerând ca fiind ”absurd” un eventual ”naționalism sanitar”, pledând în același timp pentru un acces universal la un potențial vaccin împotriva COVID-19. Dacă cineva găsește un vaccin, vom implementa producția peste tot, în țările noastre, dar și pentru țările în curs de dezvoltare sau cele mai sărace”, a explicat președintele francez, potrivit Le Figaro

Amintim că Franța, alături de Germania, Italia și Țările de Jos, care au fost o ”alianță” în vederea asigurării producerii unui posibil vaccin împotriva COVID-19 în Europa, au încheiat la mijlocul lunii iunie un contract  cu compania Astrazeneca pentru furnizarea a 400 de milioane de doze de vaccin împotriva coronavirusului.

Dozele vor fi distribuite și în alte state, iar numărul lor va fi condiționat în funcție de numărul de locuitori. Toate țările din blocul comunitar pot fi incluse în acest program.

Citiți și: 
Comisia Europeană consideră că ”vaccinul împotriva COVID-19 trebuie să fie o utilitate publică”: Accesul trebuie să fie echitabil și universal. Virusul este un virus global

Arătându-și îngrijoarea cu privire la faptul că epidemia de COVID-19 dă semne de revenire, Macron a anunțat că francezii vor trebui, de la 1 august, să poarte obligatoriu mască de protecție în spațiile publice închise, potrivit AFP, citat de Agerpres

”Doresc ca masca să fie obligatorie în toate locurile publice închise”, a spus liderul de la Elysee într-un interviu televizat, menţionând data de 1 august pentru implementarea acestei măsuri.

”Avem semne” că în Franţa contagierea ”reporneşte totuşi puţin”, a avertizat el despre epidemia care a ucis în această ţară peste 30.000 de persoane. Responsabilii sanitari avertizează cu privire la relaxarea măsurilor preventive.

Preşedintele francez a amintit ca masca este deja obligatorie în transporturile publice în Franţa, dar acest lucru va trebui ”organizat” şi în locurile publice închise.

”Trebuie să prevenim şi să ne pregătim” pentru o revenire a epidemiei, a indicat Macron în interviul acordat cu ocazia Zilei Naţionale a Franţei.

Pentru o asemenea situaţie, ”suntem pregătiţi, avem securizate atât stocurile cât şi aprovizionările şi avem o organizare cât mai aproape de teren, ceea ce ne va permite să facem faţă unei recrudescenţe, dacă ea va veni”, a menționat acesta.

În ceea ce privește măsurile menite să contribuie la redresarea economiei, care, potrivit previziunilor Comisiei Europene va înregistra o creștere de aproximativ 7%, dar totuși insuficient pentru acoperi contracția previzionată pentru acest an, care se ridică la peste 10%, președintele francez a anunțat că va suplimenta fondul de redresare economicăde 460 de miliarde de euro cu aproximativ 100 de miliarde de euro, potrivit Bloomberg.

Această anvelopă bugetară, care vizează sectorul turistic, aeronautic sau pe cel al producției de automobile, va avea drept scop o ”redresare a industriei, culturii și sistemului educațional”. ”Suntem îndreptățiți să gândim la scară mare și pe termen lung. Sunt convins că putem construi a cu totul altă țară în zece ani”, a spus Macron, fără a preciza dacă va candida pentru un al doilea mandat de președinte al Franței, în contextul în care a intrant în ultimele 600 de zile al primului mandat de lider al Franței de cinci ani.

Franţa a sărbătorit marţi Ziua Naţională într-un format redus din cauza epidemiei COVID-19, pentru prima dată după 1945 autorităţile anulând tradiţionala defilare militară de pe Champs-Elysées pentru celebrarea Căderii Bastiliei, ce a marcat, la 14 iulie 1789, declanşarea Revoluţiei franceze.

Continue Reading

U.E.

Antitrust: Comisia Europeană solicită feedback cu privire la angajamentele propuse de Aspen de a reduce cu 73 % prețurile pentru șase medicamente împotriva cancerului, vândute în Europa la prețuri excesive

Published

on

© European Union, 2019/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană invită toate părțile interesate să formuleze observații cu privire la angajamentele propuse de societatea farmaceutică Aspen pentru a răspunde preocupărilor Comisiei cu privire la practicarea de prețuri excesive. Aspen propune să reducă, în medie, cu 73 % prețurile pe care le percepe în Europa pentru șase medicamente critice împotriva cancerului. În plus, Aspen propune să asigure furnizarea în continuare a acestor medicamente care nu mai sunt protejate prin brevete pentru o perioadă semnificativă de timp, informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Aspen este o societate farmaceutică internațională cu sediul în Africa de Sud, care are mai multe filiale în Spațiul Economic European (SEE).

În urma unei investigații oficiale deschise la data de 15 mai 2017, Comisia are preocupări serioase cu privire la faptul că Aspen a abuzat de poziția sa dominantă pe numeroase piețe naționale prin perceperea unor prețuri excesive pentru medicamente critice împotriva cancerului, care nu mai sunt protejate prin brevete. După achiziționarea medicamentelor împotriva cancerului de la o altă întreprindere, în 2012 Aspen a început să majoreze prețurile acestora în Estonia, Germania, Letonia, Lituania, Polonia, Suedia și Regatul Unit, aplicând apoi aceeași strategie în toate celelalte țări din Europa în care vindea medicamentele.

Practicile Aspen se referă la o serie de medicamente împotriva cancerului utilizate în principal în tratamentul leucemiei și al altor forme de cancer hematologic. Printre acestea se numără medicamentele vândute sub mărcile Alkeran, Leukeran și Purinethol. 

Analiza preliminară efectuată de Comisie cu privire la datele contabile ale Aspen privind veniturile și costurile a arătat că, după majorările prețurilor, Aspen a obținut în mod constant profituri foarte ridicate de pe urma vânzărilor de medicamente împotriva cancerului în Europa, atât ca valoare absolută, cât și în comparație cu nivelurile profitului înregistrate de alte întreprinderi din sector. Prețurile practicate de Aspen depășeau, în medie, cu câteva sute de puncte procentuale costurile sale relevante, inclusiv după contabilizarea unei rate de rentabilitate rezonabile, deși existau diferențe de la un produs la altul și de la o țară la alta.

În unele cazuri, marjele de profit ridicate pot fi justificate, de exemplu, prin necesitatea de a recompensa un nivel semnificativ de inovare și asumarea unor riscuri comerciale. Cu toate acestea, investigația Comisiei nu a revelat nicio justificare pentru nivelurile foarte ridicate ale profiturilor Aspen. Medicamentele Aspen nu mai sunt protejate prin brevete de 50 de ani, ceea ce înseamnă că orice investiție în cercetare și dezvoltare efectuată pentru aceste medicamente a fost deja recuperată în totalitate. În plus, evaluarea preliminară efectuată de Comisie arată că, deși costurile unitare ale Aspen au înregistrat o ușoară creștere în perioada 2013-2019, majorările prețurilor impuse de Aspen au fost în mod clar disproporționate în raport cu orice costuri suplimentare suportate.    

Practicile Aspen acoperă întregul SEE, deși nu toate medicamentele sunt vândute în fiecare țară. Comisia nu a inclus Italia în investigația sa, deoarece autoritatea italiană de concurență a adoptat, în 2016, o decizie pentru piața italiană prin care a impus Aspen să își reducă prețurile.

La aplicarea majorărilor de prețuri, adesea cu câteva sute de procente, Aspen s-a bazat pe faptul că pacienții și medicii nu aveau, în general, alternative la utilizarea acestor medicamente împotriva cancerului. Atunci când autoritățile naționale au încercat să opună rezistență cererilor Aspen de a majora prețurile, Aspen a mers până la a amenința că retrage medicamentele de pe lista națională a medicamentelor rambursabile și, în unele cazuri, a fost pregătită chiar să se retragă din activitatea de furnizare normală a medicamentelor pe piață.

Este posibil ca acest comportament al Aspen să încalce normele antitrust ale UE [articolul 102 din Tratatul prind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și articolul 54 din Acordul privind Spațiul Economic European (SEE)], care interzic impunerea unor prețuri inechitabile sau a unor condiții de tranzacționare inechitabile asupra clienților.

Normele UE în materie de concurență nu se aplică în toate situațiile în care ar putea exista preocupări legate de prețurile ridicate ale medicamentelor. Cu toate acestea, în anumite circumstanțe specifice, un comportament în materie de stabilire a prețurilor poate încălca normele de concurență.  În astfel de cazuri, asigurarea respectării normelor de concurență reprezintă o modalitate suplimentară de a reduce prețul medicamentelor până la un nivel mai accesibil.

Angajamentele propuse de Aspen

Aspen a propus următoarele angajamente pentru a răspunde preocupărilor Comisiei în materie de concurență:

  1. Aspen își va reduce prețurile în întreaga Europă pentru cele șase medicamente împotriva cancerului, în medie, cu aproximativ 73 %;
  2. Aceste prețuri vor fi prețurile maxime pe care Aspen le va putea percepe în următorii zece ani. Ele vor începe să intre deja în vigoare din octombrie 2019; și
  3. Aspen garantează că va furniza medicamentele în următorii cinci ani și, pentru încă cinci ani după aceea, fie va continua să le furnizeze, fie va pune autorizația de introducere pe piață la dispoziția altor furnizori.

Comisia invită toate părțile interesate să își prezinte opiniile cu privire la angajamentele propuse de Aspen în termen de două luni de la publicarea acestora în Jurnalul Oficial. Ținând seama de toate observațiile primite, Comisia va adopta o opinie finală, în care va stabili dacă angajamentele răspund într-o măsură suficientă preocupărilor sale în materie de concurență.

În caz afirmativ, Comisia poate adopta o decizie prin care să confere angajamentelor propuse caracter obligatoriu din punct de vedere juridic pentru Aspen în temeiul articolului 9 din Regulamentul antitrust al UE [Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului].

O astfel de decizie nu ar concluziona că există o încălcare a normelor antitrust ale UE, dar ar crea o obligație juridică pentru întreprinderile care își asumă angajamentele de a respecta angajamentele pe care le-au propus.

Dacă o întreprindere încalcă angajamentele asumate, Comisia poate impune o amendă de până la 10 % din cifra de afaceri la nivel mondial a întreprinderii, fără a fi necesar să dovedească existența unei încălcări a normelor antitrust ale UE.

Continue Reading

S&D

Socialiștii europeni cer Uniunii Europene să protejeze dreptul migranților care solicită azil: Și ei sunt victime ale pandemiei

Published

on

© PES/Facebook

În fața unei crize globale, sanitare, umane și economice fără precedent, socialiștii europeni solicită Uniunii Europene să rămână solidară și să pună pe primul loc drepturile omului pentru a-i proteja pe refugiați și solicitanții de azil, se arată în comunicatul PES.

În cadrul unei întâlniri în format videoconferință, eurodeputați, reprezentanți de partide PES au discutat cu comisarul european pentru afaceri interne despre protejarea și sprijinirea celor vulnerabili.

Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat că nu există „noi” și „ei”, migranții însemnă „noi”. Sunt lucrători esențiali și lucrători voluntari și, de asemenea, victime ale pandemiei. Covid sau nu, dreptul de a solicita azil trebuie protejat.“

În ultima sesiune plenară, Parlamentul European a dat undă verde Uniunii Europene să cheltuie 585 de milioane de euro pentru a continua sprijinul umanitar pentru refugiații din țările din vecinătate. 

Cea mai mare parte a banilor va fi cheltuită în Turcia. Eurodeputaţii au dat undă verde pentru 485 de milioane de euro care să permită continuarea ajutorului umanitar de urgenţă către refugiaţii din Turcia.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending