Connect with us

U.E.

O Autoritate Europeană a Muncii, în 2019, și protecție socială pentru salariați și liber-profesioniști. Milioane de români din străinătate ar putea fi vizați de planurile Comisiei Europene

Published

on

Cei aproape 4 milioane de români care muncesc în afara țării ar putea fi printre cei mai afectați de noile planuri ale Comisiei Europene de a genera un nou cadru deprotecție socială. Companiile la care aceștia lucrează ar putea plăti taxe mai mari iar angajații, la rândul lor, ar putea, la rândul lor, să plătească o serie de contribuții care să le asigure accesul la setul de pachete sociale  europene.

Înființarea unei Autorități Europene a Muncii (AEM) și asigurarea accesului la protecție socială pentru toți salariații și lucrătorii independenți fac obiectul unor propuneri prezentate de Comisia Europeană marți, 13 martie. Recomandările Comisiei Europene vizează principiul 12, potrivit căruia „indiferent de tipul și de durata raportului de muncă, lucrătorii și, în condiții comparabile, persoanele care desfășoară activități independente au dreptul la o protecție socială adecvată”.

În acest context, diplomația românească trebuie să se mobilizeze pentru a găzdui AEM, au declarat surse din Comisia Europeană pentru Calea Europeană, având șanse ridicate în acest proces.

Principalii cetățeni care se confruntă cu dificultăți atunci când este vorba de accesul la protecție socială sunt lucrătorii cu contracte de muncă atipice și lucrătorii independenți. Astfel, deși la nivel național, tendința este către contractul individual de muncă, măsurile anunțate de Comisia Europeană vor avea un efect asupra românilor care lucrează în alte state europene și care au contracte temporare sau de scurtă durată.

Foto: ec.europa.eu

Scopul Comisiei Europene: Reducerea inegalității 

Toate persoanele care lucrează vor fi protejate, iar schimbarea locului de muncă, a sectorului sau chiar a statutului profesional va fi mai simplă, întrucât drepturile dobândite de cetățeni vor fi păstrate și transferate, explică executivul comunitar, al cărui scop final îl reprezintă reducerea inegalităților sociale la nivelul Uniunii Europene. Potrivit celor mai recente date Eurostat, România are unul dintre cele mai mari niveluri de inegalitate a veniturilor din Uniunea Europeană, iar aceasta este în creştere. Sărăcia în rândul celor care muncesc în țară este de două ori mai mare comparativ cu media UE, iar asta se datorează ponderii mari de familii neremunerate din mediul rural. 

40% dintre lucrătorii UE nu sunt acoperiți de protecția socială 

Globalizarea, evoluțiile tehnologice și o societate în curs de îmbătrânire transformă piețele europene ale forței de muncă, informează Comisia Europeană. Sistemele actuale de securitate socială au fost dezvoltate în primul rând pentru persoanele care lucrează cu normă întreagă pentru un singur angajator, în principal. Ele nu sunt adesea adaptate persoanelor care se află în alte forme de angajare, precum freelancerii, acestea fiind grupurile care nu sunt suficient protejate.

Potrivit datelor privind piața muncii în prezent, doar 60% dintre lucrători sunt angajați permanenți cu contract full-time, iar aproape 40 % dintre lucrători se află fie în situații atipice de muncă – adică nu lucrează cu contract de muncă permanent, cu normă întreagă – fie desfășoară o activitate independentă:

Contractele temporare sau de scurtă durată, munca cu fracțiune de normă și munca la cerere, precum și relațiile de muncă dintre mai mult de două părți sunt considerate de obicei ca fiind forme atipice de muncă, spre deosebire de relațiile de muncă standard, care se referă în mod normal la contractele de muncă permanente, cu normă întreagă.

În cadrul acestor categorii, există diverse forme de muncă atipice, de exemplu munca ocazională (și anume contractele de muncă de zero ore, cum sunt de pildă lucrătorii care aranjează produsele pe rafturi în magazine și la care se apelează doar atunci când volumul de lucru este foarte mare), munca prin agent de muncă temporară (adică posturi în regim de interimat) sau lucrul pe platforme online (adică persoane care lucrează pentru platforme digitale, fără să aibă un loc de muncă fix), explică Comisia Europeană

Cei 4 milioane de români care lucrează în străinătate ar putea fi afectați de propuneri

Potrivit datelor UE și analizate de Calea Europeană, la nivelul Uniunii sunt aproximativ 234,2 milioane de persoane angajate, dintre care 2,05 milioane de cetățeni sunt lucrători detașați (0.9%). Dintre aceștia, 46.871 sunt români. Majoritatea dintre ei lucrează în țări precum Germania (17.623), Spania (7.030), Italia (6.515) și Franța (6.751). 

Conform acelorași surse, în ultimul deceniu, în Europa, numărul cetățenilor mobili, cre trăiesc și/sau lucrează într-un alt stat membru, aproape s-a dublat, ajungând la 17 milioane în 2017. Dintre aceștia, aproximativ patru milioane sunt reprezentați de români, fiind în topul cetățenilor care au profitat cel mai mult de mobilitatea spațiului european, dar și principalii beneficiari ai modificărilor propuse de UE. Cu toate acestea, însă, tot românii ar putea fi afectați, întrucât propunerile Comisiei ar putea implica costuri mai mari pentru companii, ce ar putea fi suportate de către angajați. 

Șase tipuri de prestație socială obligatorii pentru toate statele: 

Întrucât Comisia Europeană nu poate legifera în domeniul protecției sociale, prin această inițiativă, executivul comunitar dorește să se asigure că toți lucrătorii și lucrătorii care desfășoară o activitate independentă vor fi acoperiți de protecția socială, care poate fi asigurată de o combinație de servicii publice, profesionale sau private, în următoarele șase domenii:

• Beneficii de somaj
• Prestații de boală și îngrijire medicală
• Prestații de maternitate și de paternitate echivalente
• Beneficii de invaliditate
• Beneficii pentru limită de vârstă
• Beneficii în caz de accidente la locul de muncă sau de boli profesionale

Etape următoare

În conformitate cu procedura legislativă ordinară, propunerea de regulament pentru inființarea AEM urmează să fie examinată de Parlamentul European și de Consiliul UE.

Privind accesul la protecție socială pentru cei ce desfășoară activități independente, chestiunea urmează a fi examinată de Consiliul UE, care poate adopta recomandări pe baza unei propuneri a Comisiei în domeniile de competență ale UE.

Comisia va prezenta pachetul de inițiative miniștrilor pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale în cadrul reuniunii Consiliului din 15 martie, de la Bruxelles. Totodată, la Consiliul European din 22 și 23 martie 2018, șefii de state și de guverne vor repune în discuție implementarea Pilonului european al drepturilor sociale.

 

.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană alocă 18,5 milioane de euro României pentru distribuția de fructe, legume și lapte în școli pentru anul școlar 2020-2021

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a publicat astăzi, 31 martie, bugetul alocat schemei UE pentru școli, în anul școlar 2020/2021, și anume: 145 milioane de euro pentru distribuția de fructe și legume și 105 milioane de euro pentru distribuția de lapte către elevi. Din aceștia, România beneficiază de 7,8 milioane de euro pentru distribuția de fructe și legume și de 10,7 milioane de euro pentru distribuția de lapte în școlile participante la program, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

”În contextul actual, este cu atât mai important ca toți copii din întreaga Europă să știe și să înțeleagă de unde vine hrana noastră. Putem fi mândri de mâncarea hrănitoare, sigură și de înaltă calitate produsă de fermierii noștri. Grație schemei UE pentru școli, copiii pot învăța despre nutriție și agricultură, în paralel cu adoptarea unor obiceiuri de alimentație sănătoasă. Am luat măsuri pentru a ne asigura că schema ia în considerare faptul că școlile au trebuit să fie închise pe întreg teritoriul european din cauza pandemiei de coronavirus. Dar este important să continuăm să privim înainte, să pregătim viitorul și să transmitem un semnal important că viața va continua, odată ce am întors, în mod colectiv, această pagină”, a declarat comisarul european pentru agricultură Janusz Wojciechowski.

Implementarea schemei în anul școlar curent 2019/2020 este afectată de închiderea școlilor pe întreg teritoriul UE, ca urmare a pandemiei de coronavirus în curs. În anul școlar 2018/2019, schema UE a garantat faptul că peste 20 de milioane de copii din întreaga Uniune Europeană au primit lapte, fructe și legume în timpul școlii, la aceasta adăugându-se măsuri educaționale referitoare la agricultură și la o dietă echilibrată.

Comisia Europeană a oferit clarificări potrivit cărora criza curentă poate fi considerată un caz de ,,forța majoră”. Acest lucru permite statelor membre care recunosc un astfel de caz să ramburseze furnizorii pentru produsele perisabile (fructe, legume, lapte) ce erau prevăzute pentru distribuirea în școlile participante la schemă. Produsele în cauză pot fi, de asemenea, donate spitalelor, organizațiilor caritabile și băncilor de alimente sau altor organizații similare, pentru a ajunge la persoanele nevoiașe. 

Continue Reading

U.E.

Europarlamentari din cele patru colțuri ale UE, apel la liderii UE să privească lupta contra Covid-19 ca pe un proiect european comun care trebuie apărat de ingerințele Rusiei sau Chinei

Published

on

© EU Multimedia Center

Un grup de 39 de europarlamentari din cele patru colțuri ale Uniunii Europene au transmis, la 27 martie, o scrisoare către liderii instituțiilor de la Bruxelles pentru a le solicita atenția sporită și pentru a propune acțiuni concentrate în fața instrumentalizării actualei crize de către țările cu ambiții geopolitice contradictorii, precum China și Rusia, care atacă unitatea și solidaritatea europeană prin intermediul propagandei, precum și pentru ajutorarea statelor membre cele mai afectate de criza de coronavirus, potrivit documentului pus la dispoziție de surse europene pentru caleaeuropeana.ro.

„Ne preocupăm serios de dezinformarea și eforturile de propagandă care vin în special din China și Rusia. Cei mai mulți dintre noi observăm clar că există un efort de a submina UE și de a semăna neîncredere în rândul populației locale și al vecinilor europeni față de UE, valorile și instituțiile sale democratice. Constatările recente ale grupului de lucru East StratCom au indicat acest lucru și ar trebui să continuăm să ne bazăm pe expertiza lor de lungă durată pentru demontarea miturilor propagandistice și a strategiilor de dezinformare”, precizează eurodeputații. „Având în vedere pandemia de COVID 19, ne temem că încercările actuale sunt un risc serios pentru unitatea și stabilitatea noastră pe termen lung și ne vor împiedica să depășim criza, consecințele acesteia și să ne confruntăm împreună cu provocările viitoare”, adaugă aceștia. 

Eurodeputații subliniază că ingerințele Chinei și Rusiei în UE „au fost alimentate de răspunsurile naționaliste inițiale ale țărilor europene, precum și de lipsa unei comunicări transparente cu privire la eforturile instituțiilor UE”. 

În acest sens, aceștia le amintesc liderilor de la Bruxelles că „este timpul să atenuăm această instrumentalizare geopolitică a crizei”. Astfel, cei 39 de politicieni din diferite state membre fac un apel către instituțiile UE și statele membre ale UE să acționeze pe trei dimensiuni și anume, dimensiunea umanitară europeană, dimensiunea europeană a transparenței și dimensiunea geopolitică.

În ceea ce privește dimensiunea umanitară europeană, eurodeputații solicită sporirea forturilor pentru o asistență mai eficientă pentru toate statele noastre membre, în special pentru cele mai afectate sever precum Italia, Spania, unele regiuni din Franța, precum și pentru vecinii și țările partenere.

Mai exact, ei propun măsuri care ar trebui să depășească instrumentele financiare și ar trebui să includă asistență tangibilă și vizibilă, cum ar fi importurile de echipamente și personal calificat, care găzduiesc pacienți bolnavi.

„Desfășurarea masivă de asistență financiară, economică și medicală este chiar necesară”, punctează membrii Parlamentului European.

Mai departe, în ceea ce privește dimensiunea europeană a transparenței, eurodeputații cer instituțiilor UE să elaboreze o strategie pentru transparență și comunicare prin care să se evidențieze asistența de la nivel european, pentru a contracara informațiile incorecte și pentru a semnala cetățenilor UE că „solidaritatea dintre ei este în desfășurare, este posibilă și fezabilă”.

Acest lucru este, de asemenea, necesar pentru a motiva și mobiliza cetățenii și societatea civilă pentru a se alătura luptei împotriva COVID19 care trebuie privit ca „un proiect european comun”, subliniază europarlamentarii.

Aceștia consideră că este nevoie de „o imagine de ansamblu cuprinzătoare, actualizată regulat, a asistenței per ansamblu, pe care UE și statele membre o asigură pentru combaterea COVID 19, care să fie promovată în rândul cetățenilor”.

În cele din urmă, în ceea ce privește dimensiunea geopolitică europeană, semnatarii scrisorii propun să se stabilească o strategie pentru a identifica și face față realităților geopolitice în perioadele de criză și, astfel, să se identifice și să se diminueze încercările guvernelor străine de a exploata criza COVID-19 în detrimentul UE.

Potrivit unui document elaborat în urmă cu două săptămâni de Serviciul European de Acțiune Externă, reiese că Rusia duce o campanie de dezinformare împotriva Occidentului, pentru a agrava impactul noului tip de coronavirus, a genera panică şi a semăna neîncredere. Apelând la promovarea de „fake news online în engleză, spaniolă, italiană, germană și franceză, campania rusă folosește rapoarte contradictorii, confuze și rău intenționate pentru a îngreuna activitatea de comunicare a Uniunii Europene privind reacția sa la pandemie.

Pe acest fundal, președintele francez Emmanuel Macron a reacționat marți, 31 martie, denunțând campaniile de propagandă duse de către regimurile de la Beijing şi Moscova în legătură cu ajutoarele livrate Italiei pentru combaterea noului coronavirus, subliniind că Franţa şi Germania acordă asistenţă „fără să facă poze”. De asemenea, liderul francez a subliniat că poate ajutorul dat Italiei de Franța și Germania, care au donat mai multe măști și echipamente medicale decât China, nu este „suficient, dar este deja un început”. Astfel, Macron a îndemnat la ignorarea informațiilor tendențioase care vin din partea „concurenților internaționali”. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

România și alte șapte state UE cer Comisiei Europene să amâne reforma Pachetului Mobilitate și să ajute firmele de transport rutier afectate de COVID-19

Published

on

© Reprezentanța Comisiei Europene în România/ Facebook

Un număr de opt state membre UE, printre care şi România, au cerut Comisiei Europene să sprijine firmele de transport rutier afectate de pandemia de coronavirus şi de asemenea să oprească lucrul la o reformă destinată să îmbunătăţească condiţiile de lucru ale şoferilor de camion, care în opinia celor opt state ar pune companiile vulnerabile într-o situaţie nefavorabilă, transmite Reuters.

Potrivit unei scrisori consultate de Reuters, miniştrii Transporturilor din Bulgaria, Ungaria, Lituania, Polonia, Cipru, Letonia, Malta şi România au apreciat că Uniunea Europeană ar trebui să susţină companiile de transport la fel cum a luat măsuri pentru a veni în ajutorul companiilor aeriene cu probleme, relatează Agerpres.

“În schimb, suntem pe cale să adoptăm primul Pachet Mobilitate, ale cărui prevederi, combinate cu consecinţele pandemiei de coronavirus, va însemna sfârşitul pentru multe companii europene de transport rutier”, se arată în scrisoarea trimisă preşedinţilor principalelor trei instituţii europene.

Încă înainte de izbucnirea pandemiei, acelaşi state membre din estul Europei se gândeau la posibilitatea de a ataca în justiţie încercările de a reforma regulile care guvernează sectorul european al transportului rutier, reformă care potrivit oponenţilor pune firmele de transport din estul Europei într-o poziţie dezavantajoasă prin aceea că le obligă să trimită camioanele goale în ţările de origine, ceea ce generează costuri suplimentare şi emisii suplimentare de CO2.

Însă, în luna decembrie 2019, majoritatea statelor UE şi Parlamentul European au ajuns la un acord cu privire la Pachetul Mobilitate, o reformă are este susţinută de statele membre bogate, precum Franţa şi Olanda. Reforma ar obliga camioanele să revină în ţările de origine odată la patru săptămâni, iar şoferii trebuie să beneficieze de perioadă de odihnă în afara cabinei vehiculului.

Uniunea Europeană intenţiona să adopte în mod definitiv noile norme din Pachetul Mobilitate la o reuniune programată pentru data de 24 martie, dar pandemia de coronavirus a modificat agenda.

Transportul rutier, care este responsabil pentru 75% din livrările de marfă în UE, a fost afectat puternic de pandemia de coronavirus în condiţiile în care ţările au impus restricţii la frontieră, ceea ce a creat timpi de aşteptare de peste 24 de ore la unele frontiere interne. Executivul european a cerut statelor membre să pună la punct “coridoare verzi” pentru a permite produselor proaspete şi medicamentelor să evite blocajele de trafic.

De altfel, într-o scrisoare trimisă comisarului european pentru transport Adina Vălean, și eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, coordonatorul grupului PPE în Comisia pentru transport și turism din Parlamentul European, a solicitat Comisiei Europene să sisteze procedurile de adoptare a Pachetului Mobilitate la nivel european, în contextul crizei pandemiei cu COVID-19.

Propusă de Comisia Europeană în mai 2017, reforma condiţiilor de lucru ale transportatorilor ”Pachetul Mobilitate” a dat naştere unei dispute politice pe fondul unei concurenţe puternice într-un sector sensibil.

Pe de o parte, Franța, Germania și țările Benelex susţin aplicarea unei legislaţii stricte pentru a contracara dumping-ul social, în timp ce ţările din Europa de Est (România, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Letonia şi Lituania) pledează pentru o viziune mai suplă, reproșând un protecționism ascuns și încălcarea liberei circulații.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending