Președintele francez Emmanuel Macron a declarat marți, într-un discurs la o bază militară din estul țării, că Franța va comanda avioane de lupte Rafale suplimentare în anii următori și va investi aproape 1,5 miliarde de euro într-una dintre bazele sale aeriene pentru a-și dota escadrilele cu cea mai recentă tehnologie de rachete nucleare.
Zguduite de invazia Rusiei în Ucraina și de poziția mai conflictuală a președintelui american Donald Trump față de aliații occidentali tradiționali, țările europene au decis majorarea investițiilor pentru apărare și încearcă să reducă dependența de Statele Unite.
Astfel, ziua de marți în care întreaga atenție internațională este îndreptată spre convorbirea telefonică dintre președinții Statelor Unite și Rusiei, Donald Trump și Vladimir Putin, privind un posibil acord de pace, a fost martora unor evenimente politice majore pe continentul european, discursul lui Macron privind înarmarea Franței fiind continuat de un discurs similar al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Academia Militară Regală Daneză, și de votul istoric de la Berlin, unde, în ultima zi de mandat, Bundestag-ul a adoptat reforma istorică a “frânei constituționale a datoriei”, oferindu-i viitorului cancelar Friedrich Merz un “cec în alb” pentru investiții în apărare.
Macron, care a inițiat o dublare a bugetului francez pentru apărare pe parcursul celor două mandate ale sale, a stabilit recent o țintă și mai mare, afirmând că țara ar trebui să crească cheltuielile pentru apărare la 3-3,5% din producția economică, față de 2% în prezent. De asemenea, el s-a oferit să extindă protecția armelor nucleare ale Franței, așa-numita umbrelă nucleară, la alte țări europene.
“Nu am așteptat anul 2022 sau punctul de cotitură pe care îl vedem acum pentru a descoperi că lumea în care trăim este din ce în ce mai periculoasă, mai nesigură și că aceasta implică să inovăm, să ne întărim și să devenim mai autonomi. Voi anunța în următoarele săptămâni noi investiții pentru a merge mai departe decât ceea ce s-a făcut în ultimii șapte ani”, le-a spus Macron soldaților francezi, citat de Reuters.
EN DIRECT | Prise de parole du Président @EmmanuelMacron depuis la Base aérienne 116 Luxeuil-Saint-Sauveur. https://t.co/FHBPSuVJRD
— Élysée (@Elysee) March 18, 2025
Macron a declarat că a decis să transforme baza, renumită în cercurile militare ca fiind casa piloților voluntari americani în timpul Primului Război Mondial, într-una dintre cele mai avansate baze din cadrul programului său de descurajare nucleară.
Baza va găzdui cele mai recente avioane de luptă Rafale S5, care vor transporta rachetele de croazieră hipersonice cu armament nuclear ASN4G de nouă generație ale Franței, care sunt destinate să fie operaționale începând cu 2035.
Astfel, până în 2035, Luxeuil va fi prima bază care va găzdui avionul de luptă Rafale de nouă generație și racheta sa nucleară hipersonică, o parte crucială a modernizării în curs a descurajării nucleare a Franței, a declarat Macron.
Liderul francez s-a poziționat într-un lider marcant al avansării proiectului apărării europene încă din faza sa incipientă, iar acum a lansat inclusiv o campanie de convingere a țărilor UE, tot mai dependente de SUA, să cumpere echipamente militare europene.
Tot marți, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a schițat cele patru priorități pentru reînarmarea Europei sub denumirea “Readiness 2030“. Într-un discurs susținut la Academia Militară Regală a Danemarcei cu o zi înainte să publice Cartea Albă a Apărării, șefa executivului european a afirmat că “până în anul 2030 Europa trebuie să aibă o postură de apărare europeană puternică”.
Bundestagul, camera inferioară a Parlamentului german, a adoptat marți mai multe amendamente la Constituția țării care ar permite viitoarelor guverne federale și de stat să își asume mai multe datorii în domeniul apărării, deblocând astfel așa numita “frână constituțională a datoriei”, Votul pentru această reformă istorică a reprezentat ultimul punct de pe agenda celui de-al 20-lea Bundestag înainte de a-și încheia mandatul. Cel de-al 21-lea Parlament al Germaniei, ales în urma alegerilor din 23 februarie, își va începe mandatul la 25 martie. Votul în favoarea modificărilor îi oferă viitorului cancelar Friedrich Merz mână liberă și un “cec în alb” când vine vorba de cheltuielile pentru apărare, acesta invocând acordul drept un pas major către o nouă comunitate europeană de apărare. Planul de reformă a datoriei, prezentat în comun de conservatori și social-democrați, ar excepta cheltuielile de apărare de la rigorile frânei constituționale a datoriilor țării (de la o,35% din PIB la 1%) și va crea un fond special extra-bugetar de 500 de miliarde de euro pentru finanțarea proiectelor de infrastructură.
Reuniți pe 6 martie la Bruxelles pentru un summit anticipat a fi unul de cotitură pentru apărarea și înarmarea Uniunii Europene, liderii celor 27 de state membre au dat undă verde planului “ReArm Europe” de 800 de miliarde prezentat cu două zile înainte de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Concluziile șefilor de stat sau de guvern statuează că “Europa trebuie să devină mai suverană, mai responsabilă pentru propria apărare și mai bine echipată pentru a acționa și a face față în mod autonom provocărilor și amenințărilor imediate și viitoare, cu o abordare la 360 de grade” și că UE va “accelera mobilizarea instrumentelor și a finanțării necesare”, reafirmând totodată că o UE a securității și apărării este “complementară NATO”, alianță care rămâne “fundamentul apărării colective” pentru statele sale membre.
Concluziile Consiliului European aprobă planul “ReArm Europe” propus în ajunul acestui summit de către președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, o veritabilă operațiune politică și decizională pentru a echipa Uniunea Europeană cu investiții de aproximativ 800 de miliarde de euro în următorii ani.
Planul este axat pe cinci piloni. Primul propune activarea clauzei de scutire națională din Pactul de Stabilitate și Creștere, care va permite statelor membre să-și crească semnificativ cheltuielile pentru apărare fără a declanșa procedura de deficit excesiv, ceea ce ar putea crea un spațiu fiscal de aproape 650 de miliarde de euro pe o perioadă de patru ani în bugetele naționale de apărare cumulate ale tuturor statelor membre. Cel de-al doilea vizează crearea unui nou instrument care va furniza 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi pentru investiții în apărare denumit ulterior mecanismul “SAFE – Security Action for Europe”. Al treilea element este utilizarea bugetului UE prin mecanisme suplimentare și stimulente pentru ca statele membre să poată folosi fondurile de coeziune pentru a-și spori cheltuielile pentru apărare. Ultimele două măsuri vizează mobilizarea capitalului privat prin accelerarea Uniunii Piețelor de Capital și prin Banca Europeană de Investiții.
Cartea Albă a Apărării va reprezenta o bază de discuție la summitul Consiliului European din 20-21 martie, axat pe competitivitate economică, o uniune a investițiilor și economiilor, apărare, sprijinul pentru Ucraina și o primă discuție privind viitorul buget pe termen lung 2028-2034.
