Connect with us

JUSTIȚIE

O delegaţie a Comisiei de la Veneţia se află joi şi vineri în România pentru pregătirea opiniei privind modificarea Codurilor penale; pe agendă, întâlniri cu Klaus Iohannis, cu Tudorel Toader, reprezentanţii DNA şi DIICOT

Published

on

O delegaţie a Comisie de la Veneţia se va afla în România joi şi vineri, în vederea pregătirii unei opinii privind modificările aduse recent Codului Penal şi Codului de Procedură Penală, şi ar urma să aibă întâlniri cu preşedintele Klaus Iohannis, cu ministrul Justiţiei, cu parlamentarii din Comisia specială pentru legile justiţiei, cu preşedintele instanţei supreme, Cristina Tarcea şi cu reprezentanţii CSM, DNA sau DIICOT.

Foto: ec.europa.eu

„O delegaţie a Comisie de la Veneţia va efectua o vizită în România, în cadrul acţiunilor de pregătire a avizului referitor la recentele amendamente la Codul Penal şi la Codul de procedură penală, adoptate de către Parlamentul României. Avizul a fost solicitat de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Delegaţia va purta discuţii cu preşedintele României, cu ministrul Justiţiei, cu reprezentanţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ai Parchetului General, Direcţiei Naţională Anticorupţie (DNA), Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Parlamentului, inclusiv cu membri ai Comisie speciale pentru Legile Justiţiei, asociaţii de judecători şi procurori şi organizaţii ale societăţii civile”, a anunţat Comisia de la Veneţia.

Prima întrevedere a delegaţiei Comisiei de la Veneţia va fi, de la ora 8.00, cu ministrul Tudorel Toader, la sediul Ministerului de Justiţie, după care, de la ora 9.30, delegaţia se va întâlni cu parlamentarii din comisia specială pentru legile justiţiei condusă de Florin Iordache. De la ora 12.00, delegaţia Comisiei de la Veneţia va fi primită de către preşedintele Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni, după care se va întâlni cu reprezentanţii CSM. Vineri, delegaţia Comisiei de la Veneţia are programate întrevederi cu Bogdan Licu, adjuncutul procurorului general, cu reprezentanţii DNA şi DIICOT şi cu preşedintele instanţei supreme, Cristina Tarcea.

Reamintim că o delegaţie a Comisiei de la Veneţia s-a aflat în luna iunie la Bucureşti într-o vizită de două zile având ca temă modificările la legile JustiţieiProgramul delegaţiei a inclus întâlniri cu preşedintele Klaus Iohannis, cu ministrul Justiţiei, cu reprezentanţi ai DNA, Parchetului General, CSM, ICCJ, dar şi cu parlamentari din Comisia Iordache şi cu organizaţiile magistraţilor.

Tot în luna iunieun raport al Grupului statelor împotriva Corupției (GRECO), organismul anticorupţie al Consiliului Europei (CoE), arăta că România a făcut puține progrese în implementarea recomandărilor sale referitoare la reformele în domeniul justiţiei.

Ulterior acestor evoluții, secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, a solicitat tuturor părților implicate să aștepte Opinia Comisiei de la Veneția și să o ia în calcul înainte ca orice alt pas să fie făcut pentru amendarea Codului Penal și Codului de Procedură Penală.

Jagland a reamintit, în declarația transmisă, că pe data de 28 iunie ”Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a solicitat opinia Comisiei de Veneția”.

Consiliul Europei va continua să acorde o atenție deosebită evoluțiilor în curs din România și suntem pregătiți să oferim expertiză suplimentară dacă este necesar“, a spus atunci înaltul oficial al organizației cu sediul la Strasbourg.

Avizul Comisiei de la Veneţia a fost solicitat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei printr-o decizie luată în 28 iunie, iar evaluarea urmează să fie prezentată în 19 octombrie.  Alături de recomandările GRECO, acest aviz are rolul de a identifica cea mai bună soluţie posibilă pentru abordarea problemelor generate de proiectele de amendamente, în conformitate cu standardele europene şi cu angajamentele europene ale României.

 

 

.

INTERNAȚIONAL

România, criticată în raportul GRECO privind corupția: Țara noastră are cel mai mare număr de recomandări neimplementate referitoare la parlamentari

Published

on

©️ Council of Europe

Percepţia publică privind nivelul scăzut al corupţiei în unele ţări poate conduce la subestimarea necesităţii unor măsuri de combatere a practicilor de corupţie, relevă raportul anual publicat marţi de Grupul de state împotriva corupţiei (GRECO), organismul anticorupţie al Consiliului Europei, în care România a fost ţara cu cel mai mare număr de recomandări neimplementate referitoare la parlamentari.

În raport, GRECO îşi exprimă îngrijorarea faţă de ritmul general lent de implementare a recomandărilor sale şi le cere ţărilor să soluţioneze această situaţie cât mai rapid. Documentul analizează măsurile adoptate de cele 49 de state membre în combaterea corupţiei în anul 2018, în special în rândul parlamentarilor, judecătorilor şi procurorilor.

”Corupţia are consecinţe devastatoare pentru drepturile omului, democraţie şi statul de drept. În general statele noastre membre au făcut progrese pentru a pune în practică măsuri de prevenire şi combatere a corupţiei, dar trebuie făcut mult mai mult. Recomandările GRECO nu sunt opţionale. Guvernele, parlamentarii şi alte autorităţi naţionale trebuie să-şi arate angajamentul în combaterea corupţiei prin implementarea integrală a recomandărilor GRECO”, a subliniat secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland.

Concret, raportul GRECO indică faptul că doar 34% dintre recomandări au fost implementate integral până la finalul anului, notează Agerpres.

Ţările cu cel mai mare număr de recomandări neimplementate sau implementate doar parţial sunt Turcia (33), Bosnia (23), Grecia (19), Armenia (17), Belgia (17), Macedonia de Nord (17), Serbia (17), Cipru (14), Portugalia (14) şi România (12).

Cel mai mic nivel de conformare cu recomandările s-a înregistrat în legătură cu parlamentarii (23%), în timp ce pentru judecători (36%) şi procurori (45%) indicatorul a fost mai ridicat.

România a fost ţara cu cel mai mare (6) număr de recomandări neimplementate referitoare la parlamentari, fiind urmată de Polonia (5), Cipru, Serbia şi Turcia (câte 4 recomandări neimplementate).

De asemenea, ţara noastră s-a aflat printre cele 16 ţări care nu s-au conformat deplin niciunei recomandări a GRECO privind parlamentarii, alături de Azerbaidjan, Belgia, Bosnia, Croaţia, Cipru, Danemarca, Germania, Lituania, Malta, Portugalia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania şi Turcia.

Cu privire la judecători, Finlanda, Norvegia şi Suedia sunt singurele trei ţări care s-au conformat deplin recomandărilor GRECO, Estonia şi Polonia unei proporţii de 80% din recomandări, ele fiind urmate de Slovenia (75%), România (67%), Azerbaidjan şi Letonia (câte 57%).

În cursul anului 2018, GRECO a adoptat şapte rapoarte de evaluare, 29 de rapoarte de conformitate şi trei evaluări ad hoc în contextul noii proceduri de evaluare referitoare la evoluţiile care necesită acţiuni rapide, de exemplu evaluarea unei noi legislaţii ce poate periclita eforturile anticorupţie. 

Continue Reading

JUSTIȚIE

Klaus Iohannis, reacție după opinia Comisiei de la Veneția: Guvernul are datoria să repare prejudiciul adus sistemului judiciar

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus  Iohannis atrage atenția Guvernului asupra noului semnal de alarmă transmis de către Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția) în Opinia referitoare la modificările succesive ale legilor justiției prin ordonanțe de urgență, adoptată la 21 iunie și publicată luni, 24 iunie.

”Președintele Klaus Iohannis evidențiază că Opinia Comisiei de la Veneția reprezintă o reconfirmare clară, cu argumente juridice solide, a prejudiciului adus funcționării sistemului judiciar prin intervenția abuzivă a Guvernului de a legifera defectuos și în favoarea unor interese particulare sau de grup, și nu în beneficiul cetățeanului. Această intervenție abuzivă s-a produs, așa cum arată și Opinia Comisiei, ulterior adoptării de către Parlament a pachetului de modificări asupra legilor justiției care privesc statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea judiciară, precum și organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, prin adoptarea de către Guvern a cinci ordonanțe de urgență: O.U.G. nr. 77/2018, O.U.G. nr. 90/2018, O.U.G. nr. 92/2018, O.U.G. nr. 7/2019 și O.U.G. nr. 12/2019”, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Aspectele constatate de Comisia de la Veneția consolidează concluzia că instrumentul ordonanțelor de urgență a fost complet denaturat și folosit abuziv de către Guvern, fără evaluarea impactului, ocolindu-se atât o dezbatere autentică în Parlament a măsurilor urmărite, cât și o consultare efectivă a reprezentanților sistemului judiciar. Așa cum arată Opinia, schimbările intempestive într-un domeniu atât de sensibil și lipsa unui control efectiv de constituționalitate al ordonanțelor de urgență nu numai că bulversează întregul sistem, dar afectează chiar esența statului de drept – securitatea raporturilor juridice și previzibilitatea legii, precum și principiul separației puterilor în stat.

Președintele României subliniază că mesajul transmis în documentul adoptat de Comisia de la Veneția este cât se poate de clar: guvernanții au datoria să repare prejudiciul adus sistemului judiciar prin punerea în aplicare de îndată și în integralitate a recomandărilor organismelor europene din domeniu.

Președintele Klaus Iohannis consideră inadmisibilă conduita guvernanților care, nici până la acest moment, după votul clar al românilor din 26 mai, nu au implementat recomandările Comisiei de la Veneția cuprinse în Opinia finală din luna octombrie 2018 privind cele trei legi ale justiției, aspect subliniat și în opinia din 21 iunie 2019. Păstrarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție ca instrument de intimidare a magistraților, menținerea în legislație a dispozițiilor referitoare la pensionarea anticipată a magistraților, care pun în pericol însăși funcționarea sistemului judiciar, diminuarea rolului CSM concomitent cu creșterea rolului ministrului justiției în procedurile de numire a procurorilor de rang înalt sunt doar câteva exemple care, în viziunea Comisiei, necesită remedieri urgente.

Mai mult, Opinia Comisiei de la Veneția vizează chiar modul general de folosire a ordonanțelor de urgență, indiferent de domeniul în care sunt adoptate, și instabilitatea pe care această practică o creează. Folosirea în continuare a ordonanțelor de urgență în lipsa unor situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, în domenii precum administrație publică sau economie, reprezintă un mod profund greșit de înțelegere de către Guvern a votului românilor din 26 mai. Este un abuz evidențiat de Comisia de la Veneția și respins în mod clar de către cetățeni, prin răspunsul covârșitor favorabil dat celei de-a doua întrebări de la referendum, care și-a demonstrat, și astfel, justețea.

Comisia de la Veneția reafirmă principiul potrivit căruia, într-o democrație, procedura parlamentară de adoptare a legilor trebuie să fie regula, iar legiferarea prin ordonanțe de urgență să reprezinte excepția permisă de Constituție doar în anumite condiții. Utilizarea instrumentului ordonanțelor de urgență într-un mod care conduce la transformarea excepției în regulă a fost sancționată așadar atât de cetățeni, cât și de Comisia de la Veneția.

Președintele României reiterează atenționarea transmisă Guvernului actual că această practică trebuie să înceteze. Participarea semnificativă la scrutinul din luna mai arată, încă o dată, că cetățenii își doresc o Românie ferm angajată să respecte valorile europene în scopul consolidării democrației, pentru că fără o justiție independentă și funcțională nu poate exista stat de drept și nici progres al țării, care să se reflecte, în fiecare zi, într-o viață mai bună pentru români.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Președintele Klaus Iohannis, întâlnire cu procurorul general al SUA. Oficialul american subliniază ca România să rămână un aliat predictibil care respectă statul de drept

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit marţi, la Palatul Cotroceni, pe procurorul general al SUA, William Barr, context în care oficialul american a subliniat importanţa ca România să rămână un aliat predictibil, stabil şi responsabil, care respectă şi promovează valorile democratice şi statul de drept.

“Oficialul american a exprimat aprecierea deosebită pentru soliditatea Parteneriatului Strategic cu România, care este cel mai de încredere aliat al SUA din regiune, relaţiile bilaterale fiind foarte apropiate, nu numai în ceea ce priveşte cooperarea în domeniul apărării şi securităţii, ci şi al aplicării legii, inclusiv în domeniul cibernetic. Procurorul general al SUA a evidenţiat importanţa ca România să rămână un aliat predictibil, stabil şi responsabil, care respectă şi promovează valorile democratice şi statul de drept. În acest context, procurorul general William Barr a exprimat aprecierea şi sprijinul puternic ale Statelor Unite ale Americii pentru poziţia fermă şi eforturile puternice ale preşedintelui Klaus Iohannis în susţinerea statului de drept, combaterea corupţiei şi consolidarea unui sistem judiciar independent, corect şi transparent, în beneficiul cetăţenilor”, arată Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, preşedintele Iohannis şi-a exprimat aprecierea pentru substanţa şi dinamica Parteneriatului Strategic dintre ţara noastră şi Statele Unite ale Americii, ”care a devenit tot mai puternic în ultimii ani”, reiterând angajamentul consecvent al României şi al său personal pentru aprofundarea acestuia pe toate dimensiunile: politică, de apărare şi securitate, dar şi în domeniul cooperării juridice şi al statului de drept.

Şeful statului a subliniat şi necesitatea ca şi cooperarea în domeniul economic să ajungă la acelaşi nivel de excelenţă.

“Preşedintele României a evocat recentul vot pentru alegerile europarlamentare şi pentru referendumul pe teme legate de justiţie, care a demonstrat că cetăţenii români sunt profund ataşaţi de valorile democratice şi înţeleg importanţa unui sistem de justiţie independent şi eficient, fără de care nu poate exista o democraţie funcţională”, menţionează Administraţia Prezidenţială.

Cei doi înalţi oficiali au avut şi un schimb de opinii asupra rezultatelor, apreciate ca foarte bune, ale Preşedinţiei României a Consiliului UE, respectiv asupra perspectivelor negocierilor comerciale dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii.

Între cei care au făcut parte din delegaţia procurorului general al Statelor Unite ale Americii s-a numărat şi ambasadorul SUA în România, Hans Klemm.

Din delegaţia preşedintelui Iohannis au făcut parte consilierii prezidenţiali Bogdan Aurescu, Ion Oprişor şi Mihaela Ciochină şi consilierii de stat Mădălina Dobrovolschi şi Daniela Bârsan.

William Barr efectuează o vizită în România, în contextul participării la reuniunea ministerială UE-SUA în domeniul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), organizată de Preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending