Președintele ales al SUA, Donald Trump, a declarat duminică că președintele ucrainean Volodimir Zelenski dorește o “înțelegere” pentru a pune capăt războiului cu Rusia, după ce cei doi s-au întâlnit la Paris pentru a discuta despre viitorul conflictului, relatează France24.

Președintele francez Emmanuel Macron a găzduit sâmbătă, la Palatul Elysee, discuții tripartite cu Zelensky și Trump, în timp ce la Kiev cresc temerile cu privire la poziția viitoarei administrații americane.

Trump și-a bătut joc în mod deschis de asistența militară de miliarde de dolari trimisă Ucrainei și s-a lăudat că ar putea pune capăt conflictului în 24 de ore.

“Zelenski și Ucraina ar dori să încheie un acord și să oprească nebunia”, a scris Trump pe platforma sa socială Truth.

“Ar trebui să existe o încetare imediată a focului și ar trebui să înceapă negocierile. Prea multe vieți sunt irosite inutil, prea multe familii sunt distruse și, dacă se continuă, se poate transforma în ceva mult mai mare și mult mai rău”.

“Îl cunosc bine pe Vladimir. Este timpul ca el să acționeze, China poate ajuta. Lumea aşteaptă!“, a conchis Donald Trump.

La câteva ore după întâlnirea celor trei, administrația demisionară a președintelui american Joe Biden a anunțat un nou pachet de asistență militară în valoare de 988 de milioane de dolari pentru Ucraina.

Pachetul include drone, muniție pentru lansatoarele de rachete de precizie HIMARS, precum și echipamente și piese de schimb pentru sisteme de artilerie, tancuri și vehicule blindate, a declarat Pentagonul.

Președintele ales al SUA, Donald Trump, președintele francez Emmanuel Macron și liderul Ucrainei, Volodimir Zelenski, au purtat discuții sâmbătă la Paris, reuniți în cadrul unei ceremonii grandioase pentru a marca redeschiderea Catedralei Notre-Dame, Macron convocând reuniunea trilaterală înaintea unui eveniment de seară pe care îl găzduia pentru a sărbători restaurarea catedralei la cinci ani după ce aceasta a fost devastată de un incendiu.

Zelenski a declarat că întâlnirea a fost “bună și productivă” și că cei trei lideri au convenit să continue să lucreze împreună.

“Președintele Trump este, ca întotdeauna, hotărât. Îi mulțumesc”, a scris Zelenski pe platforma de social media X. “Cu toții ne dorim ca acest război să se încheie cât mai curând posibil și într-un mod corect”, a adăugat el.

Discuția s-a axat pe poporul nostru și pe modalitățile de sprijinire a acestuia, pe situația generală și pe stabilirea unei păci echitabile.

“Cu toții ne dorim pacea. Dar este esențial pentru noi, și aceasta este poziția noastră, ca pacea să fie justă pentru noi toți și ca Rusia, Putin sau orice alt agresor să nu aibă posibilitatea de a se întoarce vreodată. Și acesta este cel mai important lucru – doar pace și garanții de securitate, garanții puternice de securitate pentru Ucraina”, a conchis președintele ucrainean.

De la realegerea lui Trump, Zelenski și-a exprimat optimismul cu privire la evoluția războiului din Ucraina în contextul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump la Casa Albă, declarând că “războiul se va încheia mai devreme” datorită politicilor pe care noua administrație americană intenționează să le implementeze.

Zelenski a demarat și o acțiune de diplomație personală și de angajare cu președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, făcând trimitere la fostul mare președinte republican Ronald Reagan, pe care Trump îl admiră și care a fost un lider marcant în susținerea eliberării Europei de Est de sub dominația comunistă impusă de la Moscova.

Liderul ucrainean a amintit de conceptul “pace prin forță” promovat de fostul și viitorul președinte al SUA. Confruntată cu o soartă incertă sub noua epocă Trump, Ucraina apelează la acest concept pe care strategii din jurul republicanului l-au promovat ca parte a gândirii de politică externă a președintelui ales. Un articol publicat în vara acestui an în revista Foreign Affairs de fostul consilier pentru securitate națională al lui Trump, Robert O’Brian, prezintă “revenirea păcii prin forță” ca argumente și principiu definitoriu pentru politica externă a lui Trump.

Cehia, Portugalia și Spania s-au alăturat sâmbătă aliaților din NATO și partenerilor din Uniunea Europeană care și-au manifestat solidaritatea cu România după decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale deoarece “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”.

“Am luat act de decizia Curții Constituționale a României de a anula rezultatele alegerilor prezidențiale din România. Am deplină încredere în instituțiile și procesele democratice din România. Condamn ferm ingerințele străine maligne în România, care nu își au locul într-o țară care este aliatul nostru important din NATO și partenerul nostru din UE. Cehia va continua să lucreze împreună cu România pentru a ne consolida rezistența și securitatea”, a transmis ministrul ceh de externe, Jan Lipavsky.

1/2 I have taken note of the decision of the Romanian Constitutional Court to annul the results of the presidential elections in Romania 🇷🇴. I have full confidence in Romania’s institutions and democratic processes.

— Jan Lipavský (@JanLipavsky) December 8, 2024

Ministerul de Externe de la Lisabona a precizat că Portugalia urmărește “cu îngrijorare rapoartele privind o campanie hibridă rusă care vizează alegerile prezidențiale din România”. “Alegerile libere și corecte sunt un pilon esențial al democrațiilor. Vom continua să colaborăm cu România, UE și NATO în apărarea valorilor noastre comune”, a transmis MAE portughez.

We follow with concern the reports of a Russian hybrid campaign targeting the presidential elections in Romania.
Free and fair elections are an essential pillar of democracies. We will continue to work with Romania, the EU and NATO in defence of our common values.

— Negócios Estrangeiros PT (@nestrangeiro_pt) December 7, 2024

La rândul său, ministrul de externe al Spaniei, José Manuel Albares, a precizat că  urmărește “cu îngrijorare situația din România, un prieten esențial în familia europeană”.

“Doar românii își pot decide viitorul. Democrațiile noastre trebuie să fie libere de interferențe și dezinformări externe”, a subliniat șeful diplomației de la Madrid.

Sigo con preocupación la situación en Rumanía, país amigo esencial en la familia europea. Solo los rumanos pueden decidir su futuro. Nuestras democracias deben estar libres de injerencias externas y desinformación.

— José Manuel Albares (@jmalbares) December 7, 2024

Curtea Constituțională a României a anulat vineri, printr-o decizie în unanimitate a celor nouă judecători constituționali, întregul proces electoral privind alegerea președintelui României. În motivarea care a stat la baza deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale, CCR a arătat că “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”.

Principalul partener al României, Statele Unite, și și alți parteneri precum Marea Britanie, Estonia, Polonia, Franța și Lituania, și-au reafirmat încrederea în instituțiile și procesele democratice ale României, inclusiv în investigațiile privind influența străină malignă după decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale. Și președinția G7, asigurată de Italia, se declară “foarte îngrijorată de activitățile hibride ale Rusiei în influențarea alegerilor din România”.

“Interferența Rusiei în alegerile din România confirmă că planurile agresive ale Kremlinului se extind la UE și NATO“, a transmis și ministrul de externe al Ucrainei.

Decizia CCR a venit ca urmare a unor sesizări, inclusiv din partea Calea Europeană, după ce președintele Klaus Iohannis a autorizat desecretizarea documentelor din ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării și după ce România i-a informat pe aliații din NATO că va lua “toate măsurile necesare pentru a proteja democrația, securitatea națională și suveranitatea”, cu ocazia participării ministrului de externe Luminița Odobescu la ministeriala de externe a NATO.

Informațiile desecretizate au indicat că au fost obținute date certe care relevă intențiile unor persoane de pe teritoriul României de a afecta suveranitatea statului român, “stabilindu-și obiectivul comun de a sprijini demersurile politice ale candidatului Călin Georgescu de a accede pe funcția de președinte al României”. Informațiile declasificate au arătat cum conturi de pe rețeaua de socializare TikTok au fost instrumentalizate și activate în acest scop. TikTok nu l-a marcat pe Călin Georgescu drept candidat politic, iar conținutul asociat hashtag-urilor campaniei lui Georgescu a ajuns pe locul 9 la nivel mondial în topul trendurilor de promovare. Totodată, un finanțator a plătit 381.000 de dolari către utilizatori TikTok care să-l promoveze pe Călin Georgescu, iar infrastructura procesului electoral s-a aflat sub presiune, România fiind țintită de 85.000 de atacuri cibernetice prin platforme de criminalitate cibernetică de sorginte rusă, care au fost lansate prin sisteme informatice din peste 33 de țări.

Estonia s-a alăturat sâmbătă aliaților din NATO și partenerilor din Uniunea Europeană care și-au manifestat solidaritatea cu România după decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale deoarece “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”.

“Românii sunt singurii care au dreptul să decidă pe cine aleg. Apreciez că România a rămas fermă în fața ingerințelor străine maligne și a redat vocea poporului. Încercările Rusiei de a se amesteca în democrații nu vor reuși. Sprijinul Estoniei pentru aliatul nostru România este ferm“, a afirmat șeful diplomației de la Tallinn, Margus Tsahkna.

Romanians alone have the right to decide whom they elect.
I appreciate that #Romania has stood firm against foreign malign interference & gave the voice back to the people.
Russia’s attempts to meddle with democracies wont succeed.
🇪🇪support to our ally #Romania 🇷🇴is steadfast.

— Margus Tsahkna (@Tsahkna) December 7, 2024

Curtea Constituțională a României a anulat vineri, printr-o decizie în unanimitate a celor nouă judecători constituționali, întregul proces electoral privind alegerea președintelui României. În motivarea care a stat la baza deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale, CCR a arătat că “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”. Decizia CCR a venit ca urmare unor sesizări, inclusiv din partea Calea Europeană, după ce documentele desecretizate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării au identificat acțiuni nelegale în timpul procesului electoral.

Principalul partener al României, Statele Unite, și și alți parteneri precum Marea Britanie, Polonia, Franța și Lituania, și-au reafirmat încrederea în instituțiile și procesele democratice ale României, inclusiv în investigațiile privind influența străină malignă după decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale. Și președinția G7, asigurată de Italia, se declară “foarte îngrijorată de activitățile hibride ale Rusiei în influențarea alegerilor din România”.