Connect with us

IMAGINEA ZILEI

O imagine demnă de cronica ilustrată a omenirii: La Compiegne, unde acum 100 de ani se încheia Primul Război Mondial, Emmanuel Macron și Angela Merkel au reînnoit reconcilierea franco-germană în ”serviciul Europei și al păcii”

Published

on

Comemorarea a 100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial a debutat sâmbătă la Paris cu omagii simbolice puternice oferite de președintele Franței, Emmanuel Macron, și cancelarul Germaniei, Angela Merkel, în timp ce liderul principalului aliat al Europei – Statele Unite -, președintele Donald Trump s-a remarcat negativ prin anularea prezenței sale la un cimitir american de lângă Paris pentru a aduce omagii soldaților americani căzuți în prima conflagrație mondială.

Macron și Merkel au dezvelit sâmbătă o placă comemorativă cu un mesaj de pace la Memorialul de la Compiegne, în La Rethondes, unde în urmă cu 100 de ani a fost semnat armistiţiul ce a pus capăt Primului Război Mondial, lăsând în urma lor o imagine demnă pentru o cronică ilustrată a omenirii.

 

View this post on Instagram

 

A post shared by Angela Merkel (@bundeskanzlerin) on

De centenarul armistiţiului din 11 noiembrie 1918, Emmanuel Macron, preşedintele Republicii Franceze, şi Angela Merkel, cancelarul Republicii Federale Germane, au reafirmat valoarea reconcilierii franco-germane în serviciul Europei şi păcii”, este mesajul inscripţionat pe această placă comemorativă.

FOTO: Captură video/ Élysée – Présidence de la République française

 

View this post on Instagram

 

A post shared by Emmanuel Macron (@emmanuelmacron) on

După ce au fost primiţi de brigada franco-germană creată în anul 1989, Macron şi Merkel au păstrat un minut de reculegere în memoria victimelor războiului şi s-au îmbrăţişat înainte de a depune coroane de flori pe monument. În cadrul ceremoniei sobre, fără discursuri, au fost intonate imnurile Franţei şi Germaniei şi Uniunii Europene, scrie Agerpres.

Cei doi lideri au intrat şi în ”Vagonul armistiţiului”, o replică a vagonului în care a fost semnat armistiţiul, şi au semnat acolo în cartea Memorialului. 

După terminarea ceremoniei, Macron şi Merkel au plecat împreună cu un grup de tineri, cărora preşedintele francez le-a spus că actuala generaţie trebuie să nu uite mesajul celor care au trăit pe vremea acelui război, şi anume ca ”niciodată să nu se mai întâmple aşa ceva”.

Peste 60 de lideri ai lumii, între care Donald Trump, Vladimir Putin, Angela Merkel sau Justin Trudeau, se află sâmbătă și duminică la Paris unde, la invitația președintelui Franței, participă la o serie de evenimente dedicate Centenarului Armistițiului care a pus capăt ostilităților din cadrul Primului Război Mondial. Printre liderii prezenți se află și președintele Klaus Iohannis.

Participarea la ceremoniile dedicate comemorării a 100 de ani de la prima conflagrație mondială reprezintă un simbol aparte în istoria României pentru care participarea la Marele Război a fost purtată sub deviza ”Răsboiul pentru întregirea neamului românesc”, iar pe 1 decembrie țara noastră aniversează 100 de ani de la Marea Unire, un proiect realizat inclusiv cu sprijinul Franței. 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

IMAGINEA ZILEI

O “imagine a zilei pentru istorie”: Liderii Franței, Germaniei, Italiei și României, alături de președintele Ucrainei pentru că “este datoria noastră să acționăm”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Cei mai importanți lideri europeni – președinții Franței și României, Emmanuel Macron și Klaus Iohannis, cancelarul Germaniei Olaf Scholz și premierul Italiei Mario Draghi – au efectuat joi o vizită istorică la Kiev, capitala Ucrainei, acolo unde au fost primiți de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cu câteva zile înainte ca liderii statelor membre ale Uniunii Europene să decidă dacă vor acorda Ucrainei statutul de țară candidată la Uniunea Europeană.

După ce au sosit la Kiev cu trenul, dar din direcții diferite, Macron, Scholz, Draghi și Iohannis s-au deplasat la Irpin, în locurile unde soldații ruși au comis masacre, au omorât civili și au produs distrugeri materiale sub tirul rachetelor, pentru a-și manifesta solidaritatea și aprecierea pentru “eroismul” ucrainenilor de a se apăra în fața “barbariilor” armatei invadatoare ruse. În ce-l privește, președintele Klaus Iohannis a precizat că se află la Kiev pentru a arăta sprijinul puternic și solidaritatea față de președintele Zelenski și poporul ucrainean, iar la Irpin a afirmat că România susține ca toți făptașii ruși să fie trași la răspundere în fața justiției internaționale.

Ulterior, cei patru lideri europeni au fost primiți de Volodimir Zelenski la Palatul Prezidențial din Kiev, un moment pe care presa franceză l-a descris drept “o imagine pentru istorie”.

Suntem aici alături de președintele Zelenski pentru că știm că este de datoria noastră să acționăm. Este responsabilitatea noastră să menținem acest impuls și să îi ajutăm pe prietenii noștri ucraineni să își făurească un nou viitor. Trebuie să ne concentrăm pe necesitatea păcii, pe efortul de reconstrucție și pe reconstruirea viitorului acestei țări“, a scris Iohannis, pe Twitter.

 

Această deplasare este o premieră pentru liderii celor patru țări UE de la începutul invaziei rusești în Ucraina, la 24 februarie. Cei patru lideri se află în Ucraina și pentru a discuta cu președintele Volodimir Zelenski despre candidatura Ucrainei la UE înaintea unui aviz așteptat al Comisiei Europene și a unei dezbateri în acest sens în Consiliul European de săptămâna viitoare. Vizita este cu atât mai importantă cu cât vineri, 17 iunie, Comisia Europeană va da publicității evaluarea sa privind cererile de aderare la UE depuse de Ucraina, Republica Moldova și Georgia.

Aflat miercuri în România pentru discuții cu președintele Iohannis, președintele francez Emmanuel Macron a estimat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski va trebui să negocieze cu Rusia, iar europenii vor fi prezenţi la rândul lor la masa negocierilor.

Tot Macron, cel care s-a opus în mai multe rânduri ideii ca Rusia să fie umilită pentru războiul pe care l-a declanșat în Ucraina, a subliniat că Federația Rusă “este o putere de temut”, în timp ce a definit-o ca “țară agresoare”.

De cealaltă parte, Klaus Iohannis a declarat că România lucrează intens la găsirea unor soluții pentru a crește capacitatea Portului Constanța pentru a transporta cereale din Ucraina, în contextul necesității de a asigura o securitate alimentară la nivel mondial, care este profund afectată de blocada impusă abuziv de Rusia porturilor ucrainene, ceea ce împiedică cerealele din această țară să ajungă în multe state din diverse regiuni ale lumii.

Totodată, președinții României și Franței au discutat despre integrarea europeană a Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei, poziția României fiind aceea că statutul de țări candidate la UE pentru Ucraina, R. Moldova și Georgia reprezintă soluția corectă moral, economic și securitar.

Publicația germană Bild am Sonntag a anunțat încă de duminică că Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, va călători la Kiev alături de preşedintele francez Emmanuel Macron şi prim-ministrul Italiei, Mario Draghi, la finalul lunii iunie, înainte de summitul G7, programat să se desfășoare la Elmau, în Bavaria, între 25 și 27 iunie.

Ulterior, un parlamentar ucrainean a scris pe Twitter că la Kiev vor veni “cei trei mușchetari și d’Artagnan”, sugerând că celor trei lideri occidentali li se va alătura și președintele român Klaus Iohannis.

Dintre cele patru țări – Franța, Germania, Italia și România -, doar Germania și România au mai trimis reprezentanți la Kiev în cele peste 100 de zile de război declanșat de Rusia. Din partea Germaniei s-a aflat la Kiev ministrul de externe Annalena Baerbock, iar din partea României premierul Nicolae Ciucă și președinții celor două camere ale Parlamentului, Florin Cîțu și Marcel Ciolacu.

Continue Reading

IMAGINEA ZILEI

Palatele Cotroceni și Victoria, iluminate în culorile drapelului Ucrainei, de Ziua Europei

Published

on

© Guvernul României

Sediile Administrației Prezidențiale și Guvernului – Palatul Cotroceni și Palatul Victoria – au fost iluminate luni, de Ziua Europei, în culorile drapelului Ucrainei, într-un gest de solidaritate cu această țară afectată de războiul declanșat de Rusia.

 

“Nucleu al păcii și solidarității, Uniunea Europeană își unește din nou eforturile pentru siguranța cetățenilor și a întregului continent. La 15 ani de aderare, România pro-europeană dovedește compasiune și umanitate față de sutele de mii de refugiați și față de poporul ucrainean. Guvernul României se alătură inițiativei președinției franceze a Consiliului UE de a lumina în această seară clădiri simbol în culorile steagului Ucrainei. Sunt vremuri pentru solidaritate, umanitate și curaj. Unitatea Europei stă în puterea binelui”, a transmis Guvernul României, prin intermediul unei postări pe Facebook.

Și clădirile Comisiei Europene și Consiliului UE au fost iluminate luni, de Ziua Europei, în culorile steagului ucrainean.

 

Continue Reading

IMAGINEA ZILEI

IMAGINEA ZILEI Papa Francisc a sărutat un steag ucrainean trimis de la Bucea: Opriți acest război! Lăsați armele să tacă!

Published

on

© Vatican News

Papa Francisc a condamnat miercuri “masacrul de la Bucea” și a sărutat un steag ucrainean trimis din orașul în care armata rusă a comis atrocități, omorând sute de civili, crimele din acest oraș situat la nord-vest de Kiev declanșând o revoltă globală și promisiuni de noi sancțiuni împotriva Moscovei din partea Occidentului.

“Știrile recente din războiul din Ucraina, în loc să aducă alinare și speranță, au adus noi atrocități, cum ar fi masacrul de la Bucea”, a declarat Francisc la finalul audienței sale săptămânale din auditoriul Vaticanului, relatează Reuters.

“Opriți acest război! Lăsați armele să tacă! Nu mai semănați moarte și distrugere!”, a spus el, condamnând cruzimea împotriva civililor, a femeilor și copiilor lipsiți de apărare, precizează și Vatican News.

Kremlinul afirmă că acuzațiile potrivit cărora forțele rusești au comis crime de război prin executarea civililor, inclusiv la Bucea, sunt un “fals monstruos”, menit să denigreze armata rusă.

Suveranul Pontif a declarat că steagul întunecat și pătat, pe care erau scrise și simboluri, i-a fost adus marți de la Bucea

“Vine din timpul războiului, tocmai din acel oraș martirizat, Bucea, a spus el, sărutându-l și ținându-l în sus pentru audiența de câteva mii de persoane, care a izbucnit în aplauze.

El a cerut apoi unui grup de copii refugiați de război, care au sosit marți din Ucraina, să se apropie de el.

“Acești copii au fost nevoiți să fugă pentru a ajunge pe un pământ sigur. Acesta este rodul războiului. Să nu-i uităm pe ei și să nu uităm poporul ucrainean”, a spus el, înainte de a oferi fiecărui copil câte un ou de Paște din ciocolată.

Vorbind în prima parte a audienței sale despre perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial, Papa Francisc a spus: “În războiul din Ucraina, suntem martorii neputinței Națiunilor Unite”.

În timpul unei călătorii în Malta, la sfârșitul săptămânii, Francisc a declarat că ia în considerare o călătorie la Kiev și l-a criticat implicit pe președintele rus Vladimir Putin în legătură cu invazia din Ucraina, spunând că un “autocrat” a provocat conflictul pentru interese naționaliste.

Papa Francisc a menționat Rusia în mod specific doar în rugăciuni, cum ar fi în timpul unui eveniment global special pentru pace pe 25 martie, dar s-a referit la Rusia folosind termeni precum invazie și agresiune.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Miniștrii de externe ai G7 și UE solicită Rusiei să restituie imediat autorităților ucrainene controlul deplin aspura centralei nucleare de la Zaporojie

U.E.6 hours ago

Premierul Poloniei cere o ”reformă profundă care să readucă egalitatea printre principiile fundamentale” ale UE

ROMÂNIA6 hours ago

Dezvoltare durabilă: Guvernul a aprobat proiectul de lege privind ratificarea acordului de împrumut de 600 milioane de euro dintre România și BIRD

ROMÂNIA7 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

U.E.8 hours ago

Atena închide ”un capitol dificil” și ”nu va mai fi o excepție în zona euro”. După 12 ani, Grecia va ieși de sub supravegherea extinsă a Comisiei Europene

ROMÂNIA9 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: Nu există date care să justifice niciun fel de îngrijorare cu privire la centrala nucleară de la Zaporojie

ROMÂNIA9 hours ago

Marcel Boloș: În ultimele trei luni am lansat măsuri de 1,5 miliarde de euro pentru sprijinirea mediului de afaceri

ROMÂNIA10 hours ago

Președintele Adunării Naționale a Coreei de Sud a discutat cu Marcel Ciolacu despre exportul de reactoare nucleare şi despre cooperare în domeniul sănătății

FONDURI EUROPENE11 hours ago

MIPE va lansa până la sfârșitul anului 2023 toate apelurile majore de proiecte aferente perioadei de programare 2021-2027: Avem o șansă istorică pe care nu putem să o ratăm

SUA11 hours ago

SUA vor oferi 89 milioane de dolari Ucrainei pentru eforturile de îndepărtare a rămășițelor explozive rusești

ROMÂNIA7 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL6 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

Team2Share

Trending