Președintele francez Emmanuel Macron a discutat joi cu președintele chinez Xi Jinping despre tensiunile comerciale și războaiele din Ucraina și Gaza, informează Politico Europe.

Macron i-a cerut lui Xi să acorde companiilor franceze un acces mai mare pe piața chineză și să nu impună tarife producătorilor francezi de coniac, care sunt ținta unei anchete comerciale chineze în curs.

”Investițiile chineze sunt binevenite în Franța. Dar companiile noastre au nevoie de condiții de concurență echitabilă în ambele noastre țări”, a scris Macron într-o postare pe rețelele sociale.

”Am convenit să avansăm cât mai rapid cu putință în problema coniacului, care este esențială pentru producătorii noștri”, a adăugat el.

Săptămâna trecută, ministrul economiei, Eric Lombard, a ridicat, de asemenea, problema cu vicepremierul chinez He Lifeng în timpul unei întâlniri la Paris. Discuția lor de șase ore nu a condus la o rezolvare a disputei legate de coniac, He subliniind că autoritățile chineze vor decide asupra fondului cazului.

Ancheta privind alcoolul este văzută în general ca o răzbunare pentru a pedepsi Franța pentru că a fost principalul sponsor al tarifelor UE impuse în octombrie anul trecut asupra mașinilor electrice chinezești. Aceasta ar trebui să se încheie în iulie.

Macron se va deplasa săptămâna viitoare în Vietnam, Indonezia și Singapore, într-o vizită pe care un oficial de la Elysee a descris-o ca fiind o oportunitate de a-și spori influența în regiunea Indo-Pacific, într-un moment în care ”China devine din ce în ce mai agresivă, în special în disputele comerciale și teritoriale”.

De asemenea, Macron s-a angajat să colaboreze cu China pentru a ajunge la o ”încetare imediată și necondiționată a focului” în Ucraina.

Făcând apel la pace și securitate în Orientul Mijlociu, Macron a declarat că Franța și China vor lucra împreună la pregătirea unei conferințe care va avea loc în iunie la New York pentru o soluție cu două state.

La rândul său, președintele chinez Xi Jinping a declarat că țara sa este pregătită ”să lucreze cot la cot cu Europa pentru a face față provocărilor globale și pentru a obține mai multe rezultate benefice atât pentru cele două părți, cât și pentru lume”, informează AFP și EFE, citate de Agerpres.

China și Franța ”trebuie să valorifice oportunitățile de aprofundare a cooperării în domeniile tradiționale” (aeronautică și energie nucleară) și ”să extindă cooperarea în domeniile emergente, cum ar fi tehnologia digitală, dezvoltarea verde, biomedicina și economia de argint (care îi vizează pe seniori, n.r.)”, a continuat liderul chinez.

Dialogul dintre cei doi președinți are loc înainte de summitul dintre Uniunea Europeană și China, programat pentru luna iulie și pe fondul tensiunilor comerciale apărute ca urmare a tarifelor impuse de Trump.

În timp ce Trump a decretat o pauză în aplicarea celui mai sever regim tarifar pentru alte țări din lume – inclusiv UE – China caută parteneri care să o ajute să contracareze imensele presiuni comerciale venite din partea Casei Albe.

Unii dintre liderii blocului european susțin îndepărtarea de SUA și crearea unor legături mai strânse cu diferiți parteneri globali, însă alții susțin că este mai bine ca blocul să rămână aproape de Washington.

Premierul italian Giorgia Meloni, care insistă că Europa trebuie să păstreze o ”abordare pragmatică, constructivă și deschisă” față de Casa Albă, a călătorit la Washington unde a fost primită de președintele Donald Trump.

De cealaltă parte, premierul spaniol Pedro Sanchez a mers în luna aprilie în China, țară pe care a descris-o drept ”un partener fundamental pentru noi atunci când vine vorba de a face față celor mai mari provocări ale lumii”.

Ultimul summit de acest tip a avut loc la Beijing în 2023. 

Președintele ales al României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj clar de continuitate pro-occidentală într-un interviu acordat Financial Times, promițând că țara va susține creșterea cheltuielilor pentru apărare în cadrul NATO, chiar dacă se confruntă cu un deficit bugetar record, și va continua să sprijine Ucraina.

“Vom rămâne parte a eforturilor europene de a ajuta Ucraina să obțină cea mai rezonabilă pace”, a afirmat Dan, subliniind angajamentul României de a susține securitatea regională.

În acest context, el a anunțat că România este pregătită să susțină noul obiectiv NATO de 3,5% din PIB pentru apărare, cu un supliment de 1,5% pentru infrastructură și securitate cibernetică.

“Da, este ceva ce susțin”, a declarat el, precizând că ritmul implementării va fi negociat cu aliații. “Vom fi aliniați”, a insistat el.

Anterior, Nicușor Dan a declarat pentru presa de la București că își dorește să aibă o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, înaintea summitului NATO de la Haga și după summitul formatului București 9 de la Vilnius, formatul care reunește aliații de pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice.

Citiți și România se bazează pe “securitatea de neclintit” din partea NATO, îi transmite Nicușor Dan lui Mark Rutte în prima discuția telefonică după câștigarea alegerilor

Declarațiile vin într-un moment sensibil, în care România se află sub presiunea Comisiei Europene să reducă deficitul bugetar, ajuns la 9,3% din PIB anul trecut – cel mai mare din UE. Dan a afirmat că un obiectiv realist pentru acest an ar fi un deficit de 7,5% și a promis tăieri de 6 miliarde de euro.

“Cred că putem face asta… Vreau să particip la discuții”, a continuat el, referindu-se la discuții cu guvernul și forțele politice. Președintele ales a avut deja o întrevedere cu ministrul finanțelor Tanczos Barna și cu ministrul fondurilor europene Marcel Boloș.

Pentru a convinge Bruxelles-ul și investitorii, noul președinte mizează pe experiența sa de primar al Bucureștiului. “Să aibă încredere în noul plan”, a spus Dan. El a amintit cum a readus orașul la un bilanț stabil și un rating de credit premium, de la o situație în care 75% din buget mergea pe plata datoriilor.

Financial Times notează că victoria lui Dan în turul al doilea al alegerilor a încheiat o perioadă de instabilitate politică, după anularea controversată a scrutinului prezidențial din noiembrie. Rivalul său, George Simion, a câștigat primul tur, dar mesajul său eurosceptic și antiucrainean a fost respins în final de alegători.

Noua provocare a lui Dan este formarea unui guvern stabil. “Vreau să echilibrez bugetul de stat și să acord libertate inițiativei private, dar mai întâi trebuie să avem toate cele patru partide în guvern”, a spus acesta.

Deși președintele interimar Ilie Bolojan este văzut drept favorit pentru funcția de premier, componența noii coaliții pro-europene (PSD-PNL-USR-UDMR) rămâne incertă.

Dan a subliniat că țara “nu își poate permite jocuri politice” în acest moment.

Referindu-se la riscurile politice viitoare, Dan a admis că rezultatele guvernării sale vor fi cruciale pentru a preveni o ascensiune a extremei drepte în alegerile din 2028.

“Îi înțeleg pe cei 5 milioane de alegători” care l-au susținut pe Simion. “Motivele lor nu sunt ideologice, ci economice și sociale”, a explicat Nicușor Dan.

Leul s-a depreciat după primul tur, iar agențiile de rating au avertizat că România este aproape de statutul “junk”, context în care Dan a recunoscut eșecurile statului: „Trebuie să recunoaștem că statul român a promis multe lucruri pe care nu le-a îndeplinit.”

El a cerut și clarificări în legătură cu interferență rusă în anularea alegerilor din noiembrie 2024. “Una dintre motivele pentru care 5 milioane de oameni au votat pentru extrema dreaptă a fost lipsa de explicații cu privire la alegerile din noiembrie”, a conchis Nicușor Dan.

Cancelarul german Friedrich Merz a acuzat Rusia că amenință ”securitatea Europei”, în timpul unei vizite în Lituania pentru a marca inaugurarea oficială a unei brigăzi blindate germane în această țară care are drept obiectiv să consolideze flancul estic al NATO, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Rusia, așa cum se prezintă ea astăzi, este o amenințare pentru noi toți. Tocmai împotriva acestei amenințări noi ne protejăm astăzi și de aceea noi suntem astăzi aici”, a declarat Friedrich Merz la Vilnius, alături de președintele lituanian Gitanas Nauseda.

Oficialul german a recunoscut ”circumstanțele excepțional de dificile” și situația ”foarte tensionată” din țările baltice în fața ”revizionismului agresiv al Rusiei” car ”amenință nu doar securitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, ci și securitatea noastră comună în Europa”, arată The Guardian.

El a declarat că Germania rămâne ”hotărâtă să apere teritoriul alianței împotriva oricărei agresiuni” și i-a asigurat pe lituanieni că ”se pot baza pe Germania”.

https://t.co/aY7AW6XmUI

— Gitanas Nausėda (@GitanasNauseda) May 22, 2025

Merz a lăudat Cartea albă a UE privind reînarmarea Europei și a afirmat că blocul ”trebuie să producă mai mult pentru Europa, în Europa”, salutând astfel noile investiții ale companiei germane Rheinmetall în Lituania.

Cancelarul german a insistat asupra unității între aliați pentru a împiedica Rusia să ”creeze o prăpastie între noi”, punând accentul și pe cooperarea cu SUA.

În egală măsură, Friedrich Merz a mai evidențiat nevoia continuării apelurilor la o încetare a focului în Ucraina, punând în același timp presiune pe Moscova.  

De cealaltă parte, președintele lituanian Gitanas Nauseda i-a mulțumit lui Merz pentru vizită, gest care arată ”un angajament clar și puternic” din partea Germaniei de a ajuta la descurajarea Rusiei din Lituania și, in extenso, din flancul estic al NATO.

El a salutat inaugurarea unității militare germane din Lituania drept ”o zi a responsabilității și a acțiunii”, pe baza desfășurării temporare anterioare a trupelor germane în țară.

Nauseda a menționat, de asemenea, Ucraina, reiterând apelurile pentru ”o încetare a focului cuprinzătoare și necondiționată” și i-a îndemnat pe parteneri să adopte sancțiuni pentru a ”opri mașina de război rusă”.

În 2023, înainte de summitul NATO de la Vilnius, Germania a anunțat că va staționa permanent 4000 de soldați în Lituania pentru a contribui la securizarea flancului estic al NATO, iar ministrul apărării Boris Pistorius a subliniat că brigada germană din Lituania va deveni oficial operațională în 2025.

Citiți și: “O zi importantă pentru Armata Germaniei”, care va staționa permanent o brigadă în afara țării: Primii soldați își încep deja misiunea în Lituania

Desfășurarea acestor militari germani are drept scop să susțină securitatea Lituaniei, țară NATO și UE aflată în proximitatea Rusiei invadatoare.

Germania conduce încă din 2017 un grup de luptă al NATO în Lituania, ca parte a deciziilor luate la summitul aliat de la Varșovia privind înființarea primelor patru grupuri de luptă pe flancul estic, în Polonia, Estonia, Letonia și Lituania.

Invazia rusă din Ucraina, din februarie 2022, a determinat Alianța să ia decizia de a consolida sudul flacului estic al NATO prin înființarea a patru astfel de grupuri de luptă în Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria.