Connect with us

RUSIA

O nouă apropiere între Rusia și Germania: Moscova și Berlin au semnat o declarație de cooperare economică intitulată ”Parteneriat pentru eficiență”

Published

on

© Kremlin

Miniștrii pentru economie ai Rusiei și Germaniei au semnat săptămâna trecută, la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, o declarație comună privind o inițiativă strategică bilaterală intitulată ”Parteneriat pentru eficiență”, în ceea ce reprezintă o premieră între cele două țări după anexarea ilegală a Crimeei de către Federația Rusă și implicarea Germaniei, alături de Franța, în procesul de la Minsk de soluționare a diferendului din estul Ucrainei între Kiev și Moscova.

Documentul, semnat de miniștrii Maksim Oreshkin și Peter Altmaier, are drept scop îmbunătățirea eficacității economiei ruse prin intermediul tehnologiilor germane, relatează Die Zeit, precum și presa din Rusia și Ucraina.

Potrivit surselor citate, cele două țări vor dezvolta o cooperare bilaterală economică favorabilă activităților eficiente din punct de vedere economic, fiind oferite și câteva exemple precum îmbunătățirea productivității muncii, calificarea forței de muncă și punerea în practică a unui schimb de experiență și informații cu privire la reglementările în materie.

Cu toate acestea, acordul semnat la Sankt Petersburg ridică semne de întrebare în condițiile în care Rusia se află sub incidența sancțiunilor europene și americane, iar Comisia Europeană a propus recent prelungirea acestor măsuri restrictive până la finele lui 2020. 

Pe de altă parte, Germania și-a ostilizat mai mulți parteneri, îndeosebi Statele Unite, cu dorința sa de a continua construcția gazoductului Nord Stream 2 împreună cu compania rusă Gazprom.

În contextul declarației economice semnate, Peter Altmaier, membru al Uniunii Creștin-Democrat a cancelarului Angela Merkel, a susținut că Berlinul are ca obiectiv dezvoltarea relațiilor economice cu Rusia, dând exemplul fabricii Daimler care fost deschisă recent lângă Moscova.

Cu privire la sancțiuni, Altmaier a dat asigurări că guvernul german va face tot ce îi stă în putință pentru a relua negocierile din formatul Normandia la cel mai înalt nivel, unde alături de Franța încearcă să medieze disputa dintre Rusia și Ucraina.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

RUSIA

Rusia va finaliza construcția gazoductului Nord Stream 2 pentru a proteja companiile europene din proiect de sancțiunile SUA

Published

on

© www.nord-stream2.com

Rusia va finaliza construcția gazoductului Nord Stream 2 de sub Marea Baltică fără ajutorul companiilor europene, pentru a le proteja de sancțiunile impuse de Statele Unite pentru a împiedica finalizarea proiectului, informează Agerpres

Nord Stream 2 este aproape de finalizare și urmărește în mare parte traseul conductei Nord Stream existente, care livrează deja gaz din Rusia în Germania pentru distribuire mai departe în Europa. Potrivit consorţiului, până acum au fost amplasate conducte cu o lungime de 2.300 de kilometri în cadrul proiectului Nord Stream 2 iar la finalizare gazoductul va avea o lungime totală de 2.460 de kilometri.

„Proiectul Nord Stream 2, care este deja finalizat în proporție de 94%, va fi finalizat de partea rusă”, a declarat vicepreședinta Gazprom, Elena Burmistrova, la Conferința Europeană a Gazelor din Viena, după ce compania elveţiană Allseas, angajată de gigantul rus pentru a construi secţiunea offshore a gazoductului, a suspendat lucrările de instalare a celor 160 km de conducte rămase su presiunea sancțiunilor impuse de SUA.

De altfel, președintele rus Vladimir Putin declarase în urmă cu două săptămâni, cu ocazia vizitei cancelarului german Angela Merkel la Moscova, că speră ca, „până la finalul acestui an sau în primul trimestru al anului viitor, lucrările să fie finalizate și gazoductul să fie funcțional”, precizând că Rusia „cu siguranță” va putea să finalizeze Nord Stream 2 fără ajutor străin. 

Parlamentarii americani au criticat în repetate rânduri proiectul, spunând că acesta va permite Moscovei să evite tranzitul de gaze prin Ucraina și va oferi gigantului energetic Gazprom un monopol pe exportul către piețele energetice europene, spre deosebire de promotorii săi care îl consideră ca fiind strategic pentru aprovizionarea Europei.

În acest context, preşedintele american Donald Trump a promulgat pe 21 decembrie legea care impune sancţiuni companiilor implicate în construirea gazoductului rus Nord Stream 2, proiect aflat în mijlocul unei bătălii economice şi geopolitice între SUA şi Europa.

Sancţiunile vizează companiile care colaborează la construirea în Marea Baltică a acestui gazoduct, care ocoleşte în special Ucraina – ţară aliată Occidentului, şi prin care trece până acum o mare parte din gazul rus, informează AFP, potrivit Agerpres.

Măsurile punitive, care fac parte dintr-o lege mai cuprinzătoare vizând bugetul apărării americane pentru anul fiscal 2020, prevăd îngheţarea activelor şi revocarea vizelor americane antreprenorilor implicaţi în realizarea proiectului. 

Legea oferă administrației Trump 60 de zile pentru a identifica acele companii și persoane care furnizează astfel de servicii și permite revocarea vizelor pentru SUA și blocarea proprietăților deținute de aceste persoane. De asemenea, acordă 30 de zile celor vizați de sancțiuni pentru a-și opri operațiunile.

Proiectul, în valoare de peste 11 miliarde de dolari și finanţat jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall Dea, Engie, Uniper şi Shell), vine în sprijinul relației sensibile dintre Rusia şi Germania și ar putea aduce Berlinul în poziţia de punct central al pieţei europene a gazelor.

Se preconizează că noua conductă va dubla capacitatea de gaz la 110 miliarde de metri cubi anual. Proponenții susțin că gazul va înlocui cărbunele din amestecul de energie din Europa și va oferi o rezervă pentru surse regenerabile, precum energia eoliană și solară.

În 2017, Gazprom şi-a majorat exporturile de gaze naturale spre Europa cu 8,1%, până la valoarea record de 193,9 miliarde de metri cubi, în contextul în care dependența Uniunii Europene de importul gazelor naturale este în creștere și, potrivit evaluărilor europene, această tendință este așteptată să continue. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Forumul Mondial al Holocaustului. Vladimir Putin propune un summit al statelor care au creat ordinea mondială postbelică: Avem ”o responsabilitate specială în salvarea civilizaţiei”

Published

on

© Yad Vashem/ Twitter

Preşedintele rus Vladimir Putin a îndemnat la organizarea unui summit în 2020 al liderilor celor cinci ţări cu statut de membru permanent în Consiliul de Securitate al ONU – Rusia, SUA, Franţa, Marea Britanie şi China – pentru a ”apăra pacea” şi ”civilizaţia” în faţa instabilităţii în lume, potrivit France Presse.

Un summit al statelor care au făcut cel mai mult pentru a-l învinge pe agresor şi au creat ordinea mondială postbelică ar juca un rol important în căutarea de răspunsuri comune la provocările şi crizele contemporane”, a declarat preşedintele rus în cadrul discursului susținut la Forumul liderilor internaționali pentru Comemorarea Victimelor Holocaustului, ocazionat și de împlinirea a 75 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare Auschwitz.

”În orice ţară, oriunde în lume, acolo unde ar fi convenabil colegilor, Rusia este pregătită pentru o astfel de discuţie serioasă”, a afirmat şeful statului rus, precizează Agerpres. Putin adăugat că le-a propus ideea ”unora” dintre şefii de stat în cauză şi ”a văzut o reacţie pozitivă”.

”Uitarea lecţiilor trecutului, dezbinarea în faţa ameninţărilor pot avea consecinţe teribile. Trebuie să avem curajul nu numai să vorbim despre aceasta, dar trebuie să facem totul pentru a apăra şi menţine pacea”, a insistat el.

Potrivit preşedintelui rus, cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate – SUA, Rusia, Marea Britanie, Franța și China – au ”o responsabilitate specială în salvarea civilizaţiei”.

”Consider că organizarea unui astfel de summit în 2020 ar fi importantă şi simbolică, dat fiind faptul că marcăm 75 de ani de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial şi de la fondarea ONU”, a argument Vladimir Putin, în contextul în care acesta pregătește festivităţi grandioase la Moscova la 9 mai, pentru a marca împlinirea a 75 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, în prezenţa a numeroşi lideri străini.

Peste 40 de lideri mondiali care au participat la cea de-a cincea ediţie a Forumului liderilor internaţionali dedicat Comemorării Victimelor Holocaustului şi împlinirii a 75 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare de la Auschwitz-Birkenau – “Remembering the Holocaust, Fighting Antisemitism”. 

În cadrul evenimentului au avut intervenţii preşedintele Statului Israel, Reuven Rivlin, premierul israelian Benjamin Netanyahu, preşedintele francez Emmanuel Macron, Prinţul Charles al Regatului Unit, preşedintele rus Vladimir Putin, preşedintele german Frank-Walter Steinmeier și vicepreședintele SUA Mike Pence.

România a fost reprezentată de președintele Klaus Iohannis. Au mai fost prezenţi, printre alţii, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Parlamentului European, David Sassoli.

Evenimentul intitulat ”Comemorarea Holocaustului, luptând cu antisemitismul” (“Remembering the Holocaust, Fighting Antisemitism”) a fost organizat de Fundaţia Forumului Mondial al Holocaustului, condusă de dr. Moshe Kantor, în cooperare cu Institutul Yad Vashem, sub auspiciile preşedintelui Statului Israel, Reuven Rivlin, conform www.yadvashem.org.

Continue Reading

RUSIA

Charles Michel, prima conversație telefonică cu Vladimir Putin de la preluarea mandatului de președinte al Consiliului European

Published

on

© kremlin.ru

Charles Michel, președintele Consiliului European și președintele rus Vladimir Putin au avut o discuție telefonică joi, 16 ianuarie, înainte cu trei zile de conferința internațională privind situația din Libia, potrivit unui comunicat.

Apelul telefonic este primul contact de acest tip între președintele Consiliului European și Vladimiri Putin, de la preluarea mandatului de către Charles Michel.

Germania va găzdui duminică un summit care va reuni puterile străine şi taberele rivale din Libia pe care le susţin, pentru a încerca să pună capăt războiului pentru Tripoli şi pentru a relua discuţiile privind un acord de împărţire a puterii.

Conferinţa are loc la câteva zile după eforturile eşuate ale Rusiei şi Turciei de a-l convinge pe Khalifa Haftar, ale cărui forţe controlează mare parte din estul şi sudul Libiei, să semneze un armistiţiu durabil şi să oprească ofensiva asupra capitalei cu prilejul unei vizite la Moscova din această săptămână. Mareşalul Haftar a plecat de la Moscova fără a semna o propunere în acest sens, relatează Agerpres.

În acest context, Charles Michel a abordat criza din Libia și din Orientul Mijlociu pe larg, subliniind faptul că situația din Libia prezintă riscuri regionale semnificative, iar cei doi președinți au discutat despre importanța încetării ostilităților.

În ceea ce privește asigurarea stabilității Libiei, președintele Consiliului European a reiterat faptul că Uniunea Europeană sprijină pe deplin inițiativele ONU și procesul de la Berlin.

Procesul de la Berlin își propune să sprijine eforturile secretarului general al ONU António Guterres și ale reprezentantului său special, Ghassan Salamé, de a pune capăt conflictului.

Atât Charles Michel, cât și Vladimir Putin speră ca toate părțile să ajungă la un acord de încetare a focului și pentru a relansa procesul politic.

De asemenea, Michel a punctat faptul că pentru el este esențial să se adreseze tuturor partenerilor internaționali pentru a discuta opțiunile de dezescaladare în Iran și Irak. Totodată, a subliniat că Uniunea Europeană sprijină pe deplin acordul nuclear cu Iranul ca o contribuție importantă la securitatea regională și un pilon cheie al arhitecturii globale de non-proliferare.

Nu în ultimul rând, președintele Michel a reamintit poziția UE cu privire la punerea în aplicare integrală a acordurilor de la Minsk în contextul progreselor de la Summit-ul de la Paris, organizat în decembrie 2019 în format Normandia, și a salutat acordul de tranzit pe gaz încheiat între Ucraina și Rusia. Astfel, Charles Michel i-a transmis lui Vladimir Putin că UE susține independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în limitele sale recunoscute internațional.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending