Connect with us

RUSIA

O nouă apropiere între Rusia și Germania: Moscova și Berlin au semnat o declarație de cooperare economică intitulată ”Parteneriat pentru eficiență”

Published

on

© Kremlin

Miniștrii pentru economie ai Rusiei și Germaniei au semnat săptămâna trecută, la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, o declarație comună privind o inițiativă strategică bilaterală intitulată ”Parteneriat pentru eficiență”, în ceea ce reprezintă o premieră între cele două țări după anexarea ilegală a Crimeei de către Federația Rusă și implicarea Germaniei, alături de Franța, în procesul de la Minsk de soluționare a diferendului din estul Ucrainei între Kiev și Moscova.

Documentul, semnat de miniștrii Maksim Oreshkin și Peter Altmaier, are drept scop îmbunătățirea eficacității economiei ruse prin intermediul tehnologiilor germane, relatează Die Zeit, precum și presa din Rusia și Ucraina.

Potrivit surselor citate, cele două țări vor dezvolta o cooperare bilaterală economică favorabilă activităților eficiente din punct de vedere economic, fiind oferite și câteva exemple precum îmbunătățirea productivității muncii, calificarea forței de muncă și punerea în practică a unui schimb de experiență și informații cu privire la reglementările în materie.

Cu toate acestea, acordul semnat la Sankt Petersburg ridică semne de întrebare în condițiile în care Rusia se află sub incidența sancțiunilor europene și americane, iar Comisia Europeană a propus recent prelungirea acestor măsuri restrictive până la finele lui 2020. 

Pe de altă parte, Germania și-a ostilizat mai mulți parteneri, îndeosebi Statele Unite, cu dorința sa de a continua construcția gazoductului Nord Stream 2 împreună cu compania rusă Gazprom.

În contextul declarației economice semnate, Peter Altmaier, membru al Uniunii Creștin-Democrat a cancelarului Angela Merkel, a susținut că Berlinul are ca obiectiv dezvoltarea relațiilor economice cu Rusia, dând exemplul fabricii Daimler care fost deschisă recent lângă Moscova.

Cu privire la sancțiuni, Altmaier a dat asigurări că guvernul german va face tot ce îi stă în putință pentru a relua negocierile din formatul Normandia la cel mai înalt nivel, unde alături de Franța încearcă să medieze disputa dintre Rusia și Ucraina.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Raport SIPRI: SUA și Rusia dețin în continuare 90% din armele nucleare ale lumii, iar puterile nucleare globale continuă să-și modernizeze arsenalele

Published

on

Puterile nucleare mondiale au continuat să-şi modernizeze şi să-şi dezvolte arsenalele în pofida unei scăderi uşoare, de 4%, a numărului de focoase nucleare, relevă un raport al Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace (SIPRI), cu sediul la Stockholm, dat publicității luni.

Numărul de focoase nucleare la nivel mondial era de 13.865 la începutul acestui an, o scădere de 600 de unităţi comparativ cu începutul anului 2018, când existau 14.465 de focoase. Dintre aceste 13.865 de arme nucleare, 3.750 sunt desfășurate în cadrul forțelor operaționale și aproape 2.000 dintre acestea sunt menținute într-un stadiu operațional ridicat.

“Ceea ce vrem să transmitem este că numărul total de arme nucleare este în scădere, dar toate statele care deţin arme nucleare fie le modernizează, fie au anunţat planuri de a-şi dezvolta forţele”, a declarat pentru DPA cercetătorul SIPRI Shannon Kile, citat de Agerpres.

“Este clar că armele nucleare rămân un element central în strategiile lor militare şi în doctrinele de securitate naţională”, a adăugat Kile, apreciind că armele nucleare “nu şi-au pierdut valoarea intrinsecă pentru securitatea naţională”.

SUA şi Rusia, principalele puteri nucleare ale lumii, deţin 90% din stocurile globale. SIPRI estimează că, la nivelul lunii ianuarie 2019, SUA deţin în silozuri 6.185 de focoase nucleare, în timp ce Rusia are 6.500 de focoase nucleare. Ambele ţări şi-au diminuat stocurile în conformitate cu tratatul bilateral din 2010 de reducere a armelor nucleare, cunoscut sub numele de Noul START.

Raportul notează faptul că Tratatul menționat expiră în 2021 și nu există discuții cu privire la extinderea acestuia sau negocierea altui acord.

“Perspectivele unei reduceri negociate a arsenalelor ruse şi americane par tot mai puţin probabile date fiind diferendele politice şi de ordin militar dintre cele două ţări”, avertizează SIPRI în raportul său, în condițiile în care ne apropiem și de termenul limită al celor șase luni în care SUA au anunțat Rusia că se vor retrage definitiv din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare dacă Moscova nu revine la respectarea acestuia.

Continue Reading

RUSIA

Președintele Germaniei, Frank Walter Steinmeier, sfat pentru Europa: Să păstreze o distanță mai mare față de Rusia

Published

on

© www.bundespraesident.de

Președintele german, Frank Walter Steinmeier a sfătuit țarile Europei să fie mai reținute și să păstreze disntanța în relația cu Moscova,  anunță DPA, citat de Agerpres.

Speranţele unui parteneriat cuprinzător şi tot mai integrat nu au fost îndeplinite şi la ora actuală de ambele părţi predomină ”o dezamăgire profundă”, a declarat duminică Steinmeier, într-un discurs pronunţat în cadrul conferinţei de la Kulturanta, reşedinţa de vară a preşedintelui finlandez, situată la aproximativ 20 km est de Turku.

La conferința consacrată politicii externe și de securitate din Finlanda, ce se desfășoară pe parcursul a două zile, participă anul acesta aproximativ 100 de invitați.

”O relație mai obiectivă, una care să fie mai puțin împovărată de așteptările unei schimbări, ar fi un lucru bun, însă o relație mai reținută și mai distantă presupune și riscuri. Conflictul în desfășurare din estul Ucrainei continuă să cântărească greu asupra relațiilor, așa cum o face și anexarea Crimeei”, a susținut Steinmeier, fost lider al partidului socialist german, partid pe care fostul cancelar Gerhardt Schroeder l-a înscris pe o direcție favorabilă relațiilor cu Rusia.

Steinmeier a vorbit despre ceea ce consideră a fi o ”nouă abordare conceptuală” în privinţa Rusiei: ”Nu cred că poate exista pe viitor ceva similar unei <<stări de normalitate (business as usual)>> cu Rusia”, a completat șeful statului german.

În consecinţă, consideră Steinmeier, Europa nu ar trebui să privească în tăcere cum libertatea de exprimare este din ce în ce mai limitată în Rusia.

”Dar, în numele intereselor unui parteneriat mai funcţional, ar trebui să fim mai conştienţi de faptul că propria noastră capacitate de a schimba Rusia este limitată”, a spus preşedintele Germaniei.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Rusia salută formarea noului guvern în Republica Moldova: Suntem deschişi cooperării cu organele de conducere alese democratic

Published

on

Rusia salută formarea noului guvern în Republica Moldova și se declară deschisă cooperării cu acesta în vederea restabilirii unor relații bilaterale reciproc avantajoase, anunţă un comunicat al Ministerului de Externe rus dat publicităţii luni şi preluat de agenţiile de presă ruse, informează Agerpres.

”La Moscova este salutată formarea în Republica Moldova a coaliţiei de guvernare şi guvernului. Suntem deschişi cooperării cu organele de conducere alese democratic ale Republicii Moldova pentru restabilirea relaţiilor ruso-moldoveneşti reciproc avantajoase în diferite domenii, în conformitate cu Tratatul de prietenie şi cooperare din 2001”, se spune în comunicat.

MAE rus şi-a exprimat speranţa într-o ”cât mai grabnică normalizare a situaţiei de la Chişinău, în interesul tuturor cetăţenilor moldoveni şi al dezvoltării treptate a ţării”. ”Singura cale posibilă pentru soluţionarea crizei politice interne din Republica Moldova este dialogul între toate forţele politice responsabile, în conformitate cu principiile democratice unanim recunoscute”, mai subliniază comunicatul diplomaţiei ruse.

Parlamentul de la Chişinău rezultat în urma alegerilor legislative din 24 februarie s-a reunit sâmbătă după ce, în urma unor luni de negocieri politice, s-a reuşit formarea unei majorităţi între socialişti – câştigătorii alegerilor – şi blocul prooccidental ACUM, alianţa care a ieşit pe locul al treilea.

Duminică, însă, Curtea Constituțională a Republicii Moldova l-a suspendat pe Igor Dodon din funcția de președinte, a dizolvat Parlamentul și a invalidat guvernul condus de Maia Sandu, numit sâmbătă, dar și alegerea Zianidei Greceanîi în funcția de președinte al Parlamentului.

De asemenea, toate deciziile adoptate sâmbătă de majoritatea parlamentară, formată din socialiști și Blocul ACUM, au fost declarate neconstituționale.

Pavel Filip, în calitate de președinte interimar a anunțat că dizolvă Parlamentul, iar algerile anticipate vor avea loc pe 6 septembrie.

Luni, ambele guverne s-au reunit în ședințe separate – Executivul Filip la sediul Guvernului de la Chișinău, Executivul Sandu în clădirea Parlamentului – și ambele au dat asigurări că cetățenii Republicii Moldova nu vor avea de suferit.

Armata Republicii Moldova s-a delimitat de jocurile politice de la Chișinău, precizând că se subordonează doar ordinii constituționale și că își va continua în mod obișnuit activitatea și nu se va implica în criza politică.

Statele Unite și Uniunea Europeană au declarat că sunt gata să coopereze cu guvernul legitim de la Chișinău.

Reacții au venit și din partea NATO și a Consiliului Europei. Alianța Nord-Atlantică a cerut respectarea pe deplin a statului de drept pentru depășirea crizei politice din Republica MoldovaConsiliul Europei a solicitat de urgență opinia Comisiei de la Veneția în legătură cu ultimele decizii ale Curții Constituționale din Republica Moldova.

România, prin președintele Klaus Iohannis și guvernul Dăncilă, a făcut apel la respectarea democrației și a statului de drept, dar și la respectarea procesului democratic și a voinței cetățenilor Republicii Moldova.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending