Connect with us

RUSIA

O nouă apropiere între Rusia și Germania: Moscova și Berlin au semnat o declarație de cooperare economică intitulată ”Parteneriat pentru eficiență”

Published

on

© Kremlin

Miniștrii pentru economie ai Rusiei și Germaniei au semnat săptămâna trecută, la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, o declarație comună privind o inițiativă strategică bilaterală intitulată ”Parteneriat pentru eficiență”, în ceea ce reprezintă o premieră între cele două țări după anexarea ilegală a Crimeei de către Federația Rusă și implicarea Germaniei, alături de Franța, în procesul de la Minsk de soluționare a diferendului din estul Ucrainei între Kiev și Moscova.

Documentul, semnat de miniștrii Maksim Oreshkin și Peter Altmaier, are drept scop îmbunătățirea eficacității economiei ruse prin intermediul tehnologiilor germane, relatează Die Zeit, precum și presa din Rusia și Ucraina.

Potrivit surselor citate, cele două țări vor dezvolta o cooperare bilaterală economică favorabilă activităților eficiente din punct de vedere economic, fiind oferite și câteva exemple precum îmbunătățirea productivității muncii, calificarea forței de muncă și punerea în practică a unui schimb de experiență și informații cu privire la reglementările în materie.

Cu toate acestea, acordul semnat la Sankt Petersburg ridică semne de întrebare în condițiile în care Rusia se află sub incidența sancțiunilor europene și americane, iar Comisia Europeană a propus recent prelungirea acestor măsuri restrictive până la finele lui 2020. 

Pe de altă parte, Germania și-a ostilizat mai mulți parteneri, îndeosebi Statele Unite, cu dorința sa de a continua construcția gazoductului Nord Stream 2 împreună cu compania rusă Gazprom.

În contextul declarației economice semnate, Peter Altmaier, membru al Uniunii Creștin-Democrat a cancelarului Angela Merkel, a susținut că Berlinul are ca obiectiv dezvoltarea relațiilor economice cu Rusia, dând exemplul fabricii Daimler care fost deschisă recent lângă Moscova.

Cu privire la sancțiuni, Altmaier a dat asigurări că guvernul german va face tot ce îi stă în putință pentru a relua negocierile din formatul Normandia la cel mai înalt nivel, unde alături de Franța încearcă să medieze disputa dintre Rusia și Ucraina.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Rusia răspunde Statelor Unite. Moscova a testat rachete balistice lansate de pe două submarine din Oceanul Arctic și Marea Barents

Published

on

©️ Минобороны России/ Facebook

Rusia a testat sâmbătă două rachete balistice Sineva și Bulava, lansate de pe două submarine din regiunea polară a Oceanului Arctic și din Marea Barents, a anunțat Ministerul rus al Apărării, conform Reuters, citat de Agerpres.

Exerciţiul a fost ordonat de Vladimir Putin, ca răspuns la un test similar, făcut zilele trecute de americani.

Pentagonul a declarat luni că a testat o rachetă de croazieră cu configuraţie convenţională care şi-a atins ţinta după mai mult de 500 km de zbor, primul test de acest tip de la încetarea tratatului istoric de dezarmare nucleară în această lună. Testul realizat de Pentagon nu ar fi putut fi efectuat dacă Tratatul INF ar mai fi fost în vigoare, acordu-l interzicând rachetele terestre cu o rază cuprinsă între 500-5.500 km, reducând capacitatea ambelor ţări de a lansa un atac nuclear rapid.

Racheta intercontinentală Sineva, cu combustibil lichid, a fost lansată de pe submarinul Tula, în timp ce Bulava, cea mai nouă rachetă rusă cu combustibil solid, de pe submarinul Iuri Dolgorukîi.

Rachetele şi-au atins ţintele de la sol aflate în poligoane situate în regiunea Arkhangelsk şi în peninsula Kamceatka.

”În timpul testelor, au fost confirmate caracteristicile tehnice specifice ale rachetelor balistice submarine şi eficienţa tuturor sistemelor de rachete navale”, a precizat Ministerul rus al Apărării.

În urmă cu trei ani, o rachetă intecontinentală Bulava, lansată de un submarin nuclear rusesc, a explodat în aer, testarea eșuând, informează Digi24.

Testele de sâmbătă cu cele două rachete rusești lansate de pe submarine nucleare intervin în condițiile în care Moscova susține că Statele Unite au testat arme ce pot fi aduse şi în baza militară de la Devesl. Kremlinul ameninţase că va răspunde cu aceaşi monedă la orice antrenament făcut de rivalii de la Washington.

Testarea rachetelor balistice are loc la scurt timp după ce președintele rus, Vladimir Putin a declarat că Statele Unite sunt în prezent în măsură să desfășoare o nouă rachetă de croazieră cu lansare terestră din România și Polonia, scenariu pe care liderul de la Kremlin în consideră o amenințare la adresa Moscovei.

”Lansările acestei rachete pot fi efectuate de pe sistemele de (lansare) amplasate deja în România şi Polonia. Nu trebuie să schimbe decât software-ul. Şi nu cred că partenerii noştri americani vor informa nici măcar Uniunea Europeană în această privinţă. Aceasta implică noi ameninţări pentru noi la care trebuie să reacţionăm”, a spus Putin.

Astfel de teste au loc în contextul în care Statele Unite și Rusia s-au retras, la 2 august 2019, din Tratatul privind forțele nucleare intermediare, semnat în 1987 în anii Războiului Rece de președintele Statelor Unite Ronald Reagan și liderul Uniunii Sovietice Mihail Gorbaciov.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Prima centrală nucleară plutitoare din lume, construită de Rusia, va pleca vineri într-un voiaj de 5.000 de kilometri de-a lungul Oceanului Arctic

Published

on

© Wikipedia

Prima centrală nucleară plutitoare se pregătește vineri să înceapă un voiaj de 5.000 de kilometri de-a lungul Oceanului Arctic, în pofida îngrijorărilor expriamte de organizațiile de apărare a mediului cu privire la consecințele pe care le-ar putea avea asupra acestei regiuni foarte fragile, anunță AFP, citat de Agerpres.

Călătoria ar urma să se întindă pe o durată de patru-șase săptămâni, în funcție de condițiile meteo, dar și de cantitatea de gheață de-a lungul traseului, în pofida faptului că Pasajul de nord-vest, o cale maritimă cu o lungime de circa 5.780 de km., ce leagă Oceanul Atlantic de Oceanul Pacific dea-a lungul coastei de nord a Rusiei, a devenit din ce în ce mai accesibil ca urmare a topirii calotei glaciare din cauza încălzirii globale.

Centrala nucleară, care este o barjă uriașă, urmează să alimenteze dezvoltarea producției de hidrocarburi în zonele extrem de izolate. Denumită Akademik Lomonossov, aceasta va pleca din portul Murmansk din nordul Rusiei, unde a fost alimentat cu combustibil nuclear, în direcţia Pevek, un mic oraş din Siberia orientală, în districtul autonom Chukotka.

Confrom AFP, Akademik Lomonossov are o lungime de 144 de metri şi o lăţime de 30 de metri şi are la bord un echipaj de 69 de persoane. Odată ajunsă la Pevek, nava Akademik Lomonossov va fi racordată la reţeaua energetică locală şi ar urma să devină operaţională până la sfârşitul acestui an. Chiar dacă populaţia acestui mic oraş din Siberia orientală nu depăşeşte 5.000 de locuitori, viitoarea centrală nucleară va putea acoperi consumul a 100.000 de persoane şi este destinată în special să alimenteze cu electricitate platformele petroliere din regiune, în contextul în care Rusia vrea să extindă exploatarea hidrocarburilor din zona Arctică.

Asociaţiile pentru protecţia mediului critică însă de mai mulţi ani pericolul reprezentat de un ”Cernobâl pe gheaţă” sau al unui ”Titanic nuclear”, mai ales după creşterea radioactivităţii în regiunea Arhanghelsk (nord-vestul Rusiei), ca urmare a unui accident despre care autorităţile ruse au spus ca a implicat un test cu rachetă pe o platformă în mare.

Continue Reading

RUSIA

Moscova a publicat protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov la 80 de ani de la semnare pe fondul diviziunilor din societatea rusă

Published

on

© Wikipedia

Publicarea de către guvernul rus a protocolului secret al pactului Ribbentrop-Molotov, la 80 de ani de la semnarea acestuia, a sporit diviziunile între ruşii care cred că URSS nu avea la acea vreme altă alternativă decât să încheie acest pact cu Germania nazistă şi cei care consideră că el i-a dat aripi lui Hitler să invadeze Polonia şi să declanşeze al Doilea Război Mondial, informează agenţia EFE într-o corespondenţă transmisă joi, relatează Agerpres și Digi24.

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret, guvernul rus a decis să-l publice şi să fie expus de Arhiva Federală odată cu împlinirea a 80 de ani de la semnarea lui la Moscova, la 23 august 1939.

Uniunea Sovietică şi Germania ”au discutat în deplină confidenţialitate chestiunea delimitării sferelor de interese de ambele părţi ale Europei de Est”, scrie negru pe alb în documentul expus în aceste zile în capitala rusă.

Documentul, cunoscut şi ca ”Pactul Commu-nazi” (asociere a termenilor ”comunism” şi ”nazism”), cuprinde trei clauze, respectiv împărţirea Finlandei şi a celor trei state baltice (Lituania, Letonia, Estonia), o clauză privind Polonia, ce prevede inclusiv posibila ei dispariţie ca stat independent, şi una privind Basarabia.

Conform surselor istorice, Germania şi-a declarat totalul dezinteres faţă de teritoriul Basarabiei, dorit de sovietici, şi astfel nu a avut obiecţii faţă de eventuale modificări ale graniţei aici în favoarea Uniunii Sovietice.

Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut și ca Pactul Stalin-Hitler, a fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la Moscova, la 23 august 1939 de șeful guvernului și ministrul de externe ale URSS Viaceslav Molotov și ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop, în prezența lui Stalin.

La 23 august 1939, Germania nazistă și URSS au anunțat semnarea unui pact de neagresiune, iar alianța dintre cei doi mari dictatori totalitari, Hitler și Stalin, urma să aibă consecințe nefaste pentru Europa, la opt zile de la acel moment, la 1 septembrie 1939, Germania nazistă declanșând cel de-al Doilea Război Mondial prin invadarea Poloniei.

Pactul a generat pierderi teritoriale inclusiv pentru România, Basarabia și nordul Bucovinei fiind anexate de Uniunea Sovietică. Kremlinul a admis existenţa protocolului secret în anul 1989. În anul 2009, președintele rus Vladimir Putin cataloga drept ”imoral” Pactul din anul 1939.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending