Europarlamentarul Gheorghe Falcă (PNL, PPE) a transmis o întrebare Comisiei Europene privind situația indexării pentru fondurile europene în contextul creșterii costurilor la materiile prime, executivul european precizând că Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și Fondul de coeziune sunt puse în aplicare în cadrul gestiunii partajate între Comisie și statele membre beneficiare.

“Statele membre vor putea include sume pentru ajustările de costuri în procesul de realizare a unei investiţii din fonduri europene, pentru a putea corela variaţiile de valori, astfel încât să nu mai existe diferenţe de preţuri care aduc pierderi financiare firmelor, în perioada de când se depun ofertele de execuţie și până când se semnează contractul”, a spus Falcă, într-un comunicat de presă în care a sintetizat răspunsul primit de la Comisia Europeană.

“În procesul de realizare a unei investiţii din fondurile europene există o diferenţă de timp, şi anume, de când se depun ofertele de execuţie până când se semnează contractul. De asemenea, această diferenţă de timp se poate observa de la semnarea contractului până la finalizarea lucrărilor. În acest timp, cresc costurile pentru materiile prime, ca de exemplu: lemn, fier beton, bitum, ciment etc. Din acest motiv este nevoie de o indexare, așadar ce măsuri va lua Comisia Europeană pentru a corela variaţiile de valori, astfel încât să nu mai existe aceste diferenţe de preţuri care duc la pierderile firmelor?”, a întrebat Gheorghe Falcă.

În răspunsul primit se precizează că Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și Fondul de coeziune sunt puse în aplicare în cadrul gestiunii partajate între Comisie și statele membre beneficiare.

“În cadrul gestiunii partajate, este responsabilitatea statelor membre să pună în aplicare, să monitorizeze și să asigure controlul programelor negociate și convenite cu Comisia. Statele membre sunt responsabile, în special, de selectarea operațiunilor și de asigurarea faptului că procedurile de achiziții publice corespunzătoare, gestionarea contractelor și alte aspecte ale punerii în aplicare se desfășoară în conformitate cu normele și cu principiul bunei gestiuni financiare. În special în contextul proiectelor majore (care reprezintă, în general, investiții majore în infrastructură), Comisia a oferit statelor membre posibilitatea de a include sume pentru ajustările de contingență și de preț pentru a putea face față unor circumstanțe neprevăzute și unor riscuri de inflație. Acestea pot reprezenta cheltuieli eligibile în cadrul programelor în care costurile suplimentare sunt într-adevăr suportate și plătite de beneficiar”, a subliniat executivul european.

În acest context, europarlamentarul Gheorghe Falcă a explicat că “prin răspunsul primit din partea Comisiei Europene înțelegem faptul că statele membre vor putea include sume pentru ajustările de costuri în procesul de realizare a unei investiţii din fonduri europene, pentru a putea corela variaţiile de valori, astfel încât să nu mai existe diferenţe de preţuri care aduc pierderi financiare firmelor, în perioada de când se depun ofertele de execuţie și până când se semnează contractul”.

Primul satelit de comunicații reprogramabil în orbită, Eutelsat Quantum, a fost lansat vineri de Agenția Spațială Europeană de la centrul spațial de la Kourou, în Guyana franceză, a transmis europarlamentarul Dan Motreanu (PNL, PPE), salutând o premieră mondială în industria aerospațială.

“Satelitul lansat de racheta Ariane 5 are 8 fascicule a căror orientare și putere de transmisie pot fi modificate individual. Eutelsat Quantum va asigura transmisiuni sigure pentru avioane, vapoare și pentru situații de urgență. Alături de 12 alte state, România participă la programul spațial Ariane 6, noua generație de rachete europene”, a afirmat acesta.

Eutelsat Quantum, dezvoltat în cadrul unui proiect de parteneriat al ESA cu operatorul de sateliți Eutelsat și producătorul principal Airbus, este primul satelit comercial complet flexibil definit prin software din lume.

Deoarece poate fi reprogramat pe orbită, acesta poate răspunde cerințelor în schimbare în materie de transmisie de date și de comunicații securizate pe parcursul celor 15 ani de viață ai săi.

Fasciculele sale pot fi redirecționate pentru a se deplasa aproape în timp real pentru a furniza informații pasagerilor de la bordul navelor sau avioanelor în mișcare.

De asemenea, fasciculele pot fi ajustate cu ușurință pentru a furniza mai multe date atunci când cererea crește. Satelitul poate detecta și caracteriza orice emisii necorespunzătoare, permițându-i să răspundă în mod dinamic la interferențe accidentale sau bruiaje intenționate.

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, raportor al Parlamentului European pentru Mecanismul pentru Interconectare a Europei (Connecting Europe Facility – CEF) în valoare de 33,71 de miliarde de euro, îndeamnă România să profite de cele aproape 2 miliarde de euro accesibile prin acest program emblematic pentru ”a-și îmbunătăți situația căilor ferate”.

”Pentru România, accesibilă este o sumă de aproape 2 miliarde euro. Important este să avem proiecte, să le depunem și să le implementăm, pentru că în exercițiul financiar anterior am avut la dispoziție un miliard plus posibilitatea să licităm pe alte 13 miliarde euro, însă din păcate nu am reușit să cheltuim nici jumătate din miliardul de euro transferat de la Fondul de coeziune. Și asta în condițiile în care avem o cale ferată care nu corespunde sub nicio formă nevoilor transportului de marfă și dorințelor pasagerilor care ar alege calea feroviară în locul transportului rutier”, a transmis Marinescu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a explicat că regulamentul Mecanismului pentru Interconectarea Europei ”stabilește în special alocarea majorității fondurilor pentru transportul feroviar și sunt prevăzute proiectele prioritare, pe coridoarele de cale ferată”.

”Este un proiect important, mai ales acum când se pune accentul pe transferul transportului de marfă de pe rutier pe calea ferată. Pentru aceasta însă, avem nevoie de o cale ferată modernă, care să poată să absoarbă dorința Comisiei Europene de a crește cu 50% volumul de marfă transportată pe calea ferată, pentru a ajunge la 30% din totalul de marfă transportată în UE. După părerea mea nu este un obiectiv așa ambițios, însă sistemul de cale de ferată din Europa nu este la nivelul pe care îl credem noi sau îl dorim”, a completat eurodeputatul român.

”Am fost raportorul acestui dosar și a trebuit să negociez foarte dur pentru ca toate statele membre să aibă aceleași șanse la accesarea fondurilor, în condițiile în care alte state au dorit să direcționeze fonduri foarte mari către alte proiecte, cum este cazul Rail Baltica. Am reușit să fie cum am vrut eu, dar ceea ce voiam să spun este că sunt alte state care ar dori bani pentru a-și realiza proiectele, iar noi avem bani și sper să îi folosim în următorii ani”, a conchis Marian-Jean Marinescu.

Parlamentul European a adoptat pe 6 iulie programul reînnoit al Mecanismului pentru Interconectarea Europei, în valoare de 33,71 miliarde de euro care va finanța proiecte cheie pentru îmbunătățirea conexiunilor de transport și a rețelelor energetice, precum și a serviciilor digitale și conectivității în Europa.

Mecanismul de interconectare a Europei urmărește stabilirea unor punți între sectoarele transportului, energiei și digital. Bugetul pentru fiecare dintre aceste sectoare va fi:

• Transport: 25,81 miliarde de euro
• Energie: 5,84 miliarde de euro
• Digital: 2,07 miliarde de euro

Se va promova interconectarea, dezvoltarea și modernizarea căilor ferate, a infrastructurii rutiere, fluviale și maritime, cât și asigurarea unei mobilități în condiții de siguranță.

Continuarea dezvoltării rețelelor de transport transeuropene (TEN-T) va reprezenta o prioritate.

Noul program va garanta că adaptarea infrastructurii pentru îmbunătățirea mobilității militare în interiorul UE va răspunde atât nevoilor civile cât și celor militare. Un total de 1,69 miliarde de euro din bugetul transportului va fi direcționat către mobilitatea militară.

Vor fi alocate fonduri pentru proiecte transfrontaliere privind sursele de energie regenerabilă, decarbonizare în susținerea Pactului Verde european și a ambițiilor UE legate de climă. Totodată se vor aloca fonduri pentru a garanta siguranța aprovizionării.