Connect with us

CONSILIUL UE

O nouă rundă de negocieri pentru Laura Codruța Kovesi: Parlamentul European și Consiliul UE continuă joi tratativele pentru numirea primului procuror-șef european

Published

on

Echipele de negociere ale Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene continuă joi tratativele în vederea numirii în funcție a primului procuror-șef din istoria Uniunii Europene, funcție pentru care candidează fostul procuror-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, aceasta fiind și opțiunea cu care negociatorii Parlamentului European au fost mandatați să conducă negocierile.

Sesiuena de tratative din 4 aprilie are loc după ce negociatorii Parlamentului European și ai Consiliului Uniunii Europene nu au ajuns la niciun acord cu privire la desemnarea primului procuror-șef european în urma celor două runde de negocieri care au avut loc până acum, cele din data de 20 martie, respectiv 27 aprilie.

În cazul în care echipele de negociere ale Parlamentului European şi Consiliului UE nu vor ajunge la un acord nici pe 27 martie, următoara dată prevăzută pentru aceste negocieri este 10 aprilie.

La runda de negocieri din 20 martie, atât Parlamentul European, cât și Consiliul UE și-au prezentat pozițiile.

În cadrul celei de-a doua sesiuni de negocieri din data de 27 martie, Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene nu au ajuns la niciun rezultat în vederea numirii în funcție a primului procuror-șef din istoria Uniunii Europene.

Amintim faptul că procurorul-şef va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma acestor tratative, pentru un mandat de șapte ani, în condițiile în care co-legislativul european o susține pe Laura Codruța Kovesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.

Cine reprezintă echipele de negociere?

Cei trei membri ai echipei de negociere a Parlamentului European sunt: Claude Moraes (S&D, Marea Britanie), președintele comisiei LIBE, Ingeborg Grassle (PPE, Germania), președinta comisiei CONT, și Judith Sargentini (Verzi, Olanda), vicepreședinte al Comisiei LIBE.

În aceste tratative, echipa de negociere a Consiliului Uniunii Europene este alcătuită din reprezentanții Finlandei, Croației – președințiile care vor succeda pe cea a României – și Portugaliei – în locul Germaniei -, în condițiile în care doi dintre cei trei candidați la șefia EPPO sunt procurori din România și Germania.

Cum va fi numit primul procuror-șef din istoria UE și ce activitatea va avea instituția?

Procurorul-şef va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma acestor tratative, pentru un mandat de șapte ani, în condițiile în care co-legislativul european o susține pe Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CONSILIUL UE

Angela Merkel, apel la apărarea valorilor și democrației europene de pericolul populist: Nu putem lupta împotriva pandemiei cu minciuni și dezinformare, cu ură și denigrare

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Cancelarul german Angela Merkel a făcut miercuri un apel la apărarea valorilor și democrației europene, într-un discurs pe care l-a susținut în plenul Parlamentului European cu ocazia prezentării priorităților președinției germane a Consiliului UE.

Merkel a emis un avertisment cu privire la politicienii care pot încerca să utilizeze criza provocată de pandemia de coronavirs pentru a promova o agendă populistă alimentată de frică și neîncredere.

Nu putem lupta împotriva pandemiei cu minciuni și dezinformare, cu ură și denigrare“, a spus ea, referindu-se la pericolele la adresa democrației.

O democrație are nevoie de adevăr și transparență. Prin asta se distinge Europa, iar Germania va susține acest lucru în timpul președinției sale”, a completat Merkel, în aplauzele sălii

Cancelarul german a făcut aceste precizări în contextul în care a vorbit despre transformările digitale ca provocări și oportunități majore pentru Europa.

Citiți și Angela Merkel, discurs în aplauzele Parlamentului European: Eu cred în Europa, sunt convinsă de idealul european. Europa va fi mai puternică doar dacă vom consolida coeziunea

Drepturile fundamentale, coeziunea, protecția climei, digitalizarea și responsabilitatea Uniunii Europene la nivel mondial sunt cele cinci priorități pe care Germania și le asumă în cadrul președinției sale la Consiliul Uniunii Europene, a spus Angela Merkel, într-un discurs susținut în plenul Parlamentului European de la Bruxelles și care s-a încheiat în aplauzele eurodeputaților.

“Pentru mine sunt foarte importante cinci subiecte: în primul rând, drepturile noastre fundamentale, coeziunea, protecția climei, digitalizarea și responsabilitatea Uniunii Europene la nivel mondial. Aceste cinci priorități sunt importante pentru că noi ne dorim ca Europa să se transforme în mod echitabil. De asemenea, vrem să protejăm și să ocrotim Europa. Doar atunci Europa va rezista într-o lume care se schimbă foarte rapid și, de asemenea, va fi suverană și își va putea asuma răspunderea la nivel mondial”, a spus cancelarul german, în plenul reunit al eurodeputaților.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Angela Merkel, discurs în aplauzele Parlamentului European: Eu cred în Europa, sunt convinsă de idealul european. Europa va fi mai puternică doar dacă vom consolida coeziunea

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Drepturile fundamentale, coeziunea, protecția climei, digitalizarea și responsabilitatea Uniunii Europene la nivel mondial sunt cele cinci priorități pe care Germania și le asumă în cadrul președinției sale la Consiliul Uniunii Europene, a spus Angela Merkel, într-un discurs susținut în plenul Parlamentului European de la Bruxelles și care s-a încheiat în aplauzele eurodeputaților.

Pentru mine sunt foarte importante cinci subiecte: în primul rând, drepturile noastre fundamentale, coeziunea, protecția climei, digitalizarea și responsabilitatea Uniunii Europene la nivel mondial. Aceste cinci priorități sunt importante pentru că noi ne dorim ca Europa să se transforme în mod echitabil. De asemenea, vrem să protejăm și să ocrotim Europa. Doar atunci Europa va rezista într-o lume care se schimbă foarte rapid și, de asemenea, va fi suverană și își va putea asuma răspunderea la nivel mondial”, a spus cancelarul german, în plenul reunit al eurodeputaților.

În debutul discursului său, Merkel a adresat condoleanțe și a cerut empatie pentru cetățenii europeni grav afectați de criza provocată de noul coronavirus, făcând o pledoarie pentru drepturile fundamentale ca “temelie” a Uniunii Europene.

“Pentru a rupe lanțul de infectare, multe drepturi fundamentale au trebuit să fie îngrădite. A fost un preț foarte scump pe care a trebuit să-l plătim pentru că generații de europeni au luptat și s-au trudit pentru aceste drepturi fundamentale. Drepturile oamenilor sunt bunul cel mai de preț pe care îl avem în Europa și doar cu motive foarte întemeiate trebuie îngrădite temporar. O pandemie nu trebuie să fie o scuză pentru a nu respecta principiile democratice. Fiecare stat membru din Uniunea Europeană își amintește diferit luptele pe care le-a dus pentru statul de drept. Dar, ne unește tocmai această înfăptuire: drepturile fundamentale pe care le avem în Europa”, a spus Merkel, subliniind că decizia de îngrădire a drepturilor a fost dificilă de luat, mai ales că aceasta a crescut în partea răsăriteană a Cortinei de Fier, în timpul Războiului Rece, într-o Germanie de Est cuprinsă de lanțul comunist.

Angela Merkel a spus că în acest moment istoric în care Germania preia președinția Consiliului Uniunii Europene este necesar ca Europa să învețe din această criză așa cum a învățat și din celelalte crize din ultimii 15 ani.

Eu cred în Europa, sunt convinsă de idealul european, nu doar ca moștenire istorică, ci ca speranță pentru viitor.  Europa nu este doar un cadou al destinului, ci Europa este un organism viu pe care îl putem influența. (…) Europa va rămâne Europa doar dacă va găsi răspunsuri inovatoare”, a afirmat ea, referindu-se la eșecul Tratatului Constituțional în 2005, la criza datoriilor sau la criza migrației din 2015.

“Niciodată nu a fost ușor, dar  cele mai amare crize ne-au ajutat. (…) Am învățat împreună. Europa a depășit toate aceste crize pentru că pentru noi a fost foarte clar la ce nu putem renunța: la drepturile fundamentale și la coeziune. Demnitatea umană, libertatea, împlinirea politică și economică, egalitate de drepturi. Acestea sunt temelia pe care s-a construit Europa (…) Este promisiunea pe care Europa trebuie să o garanteze. Drepturile fundamentale reprezintă temelia mea, aspectul foarte important pentru această președinția germană”, a completat șefa guvernului de la Berlin.

Cel de-al doilea principiu important susținut de Merkel a fost ideea de coeziune a Uniunii Europene într-un context în care criza a pus la grea încercare unitatea proiectului european.

“Europa va ieși din această criză doar dacă suntem hotărâți să găsim soluții în pofida tuturor diferențelor, dacă suntem dispuși să vedem lumea și prin ochii celuilalt și dacă înțelegem și cealaltă perspectivă. Europa va fi mai puternică doar dacă vom consolida coeziunea. Solidaritatea europeană nu este doar un gest de umanitate, ci este o investiție durabilă. Coeziunea europeană nu reprezintă doar un deziderat politic. Acesta este principiul nostru în Europa – Împreună vom face Europa puternică din nou. Prioritatea numărul unu a președinției germane este ca Europa să iasă mai puternică și mai unită din criză. Dar nu ne dorim să stabilizăm Europa doar pe termen scurt, ar fi prea puțin. Avem nevoie de o Europă care creează speranțe, o Europă care să facă față provocărilor prezentului și viitorului, o Europă îndreptată spre viitor, o Europă inovatoare și durabilă, o Europă care își face locul în lume. Avem nevoie de un nou avânt pentru Europa”, a completat ea, referindu-se la planul comun franco-german prezentat împreună cu Emmanuel Macron și care a fost preluat de Comisia Europeană în propunerea sa de relansare economică.

Angela Merkel și-a încheiat discursul de peste zece minute cu o confesiune personală, generând aplauzele sălii: “Eu sunt o mare melomană și mă bucur că în decembrie 2020 îl vom sărbători pe Ludwig van Beethoven, care a creat Odă Bucuriei. Această simfonie pentru mine este minunată și de fiecare dată când o ascult descopăr o nouă nuanță care mă impresionează și mă atinge. E la fel ca Europa pentru mine. Trebuie mereu redescoperită și asta mă impresionează în continuare. Astăzi aș dori să conchid cu dorința ca mesajul acestei ode care însuflețește frăția dintre noi să ne conducă în Europa. Care ar putea să fie mesajul mai bun pentru Europa decât acesta, respectiv că Europa este capabilă să ne facă să rămânem împreună unii lângă alții”.

Puteți citi, pe larg, despre președinția germană a Consiliului UE aici.

Sub motto-ul “Împreună pentru redresarea Europei”, Președinția germană a Consiliului se va axa pe redresarea economică în urma pandemiei de COVID-19, inclusiv încheierea acordurilor pentru planul de redresare și următorul buget pe termen lung al UE.

Pe lângă depășirea consecințelor pandemiei, Președinția germană intenționează să finalizeze condițiile viitoarei relații a UE cu Regatul Unit și să intensifice negocierile privind schimbările climatice, digitalizarea și rolul Europei în lume.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Angela Merkel și liderii instituțiilor UE se întâlnesc miercuri la Bruxelles pentru a discuta planul de redresare economică a Europei

Published

on

© Bundesregierung

Cancelarul german Angela Merkel urmează să se întâlnească miercuri, la Bruxelles, cu liderii principalelor trei instituţii ale Uniunii Europene pentru a discuta despre agenda preşedinţiei germane a Consiliului UE, care pare să fie dominată de redresarea economică în urma pandemiei de COVID-19. În cadrul primei sale vizite externe efectuate după izbucnirea pandemiei de COVID-19, Merkel se va adresa mai întâi Parlamentului European, unde va prezenta prioritățile președinției germane.

Apoi, Angela Merkel Merkel se va întâlni cu preşedinţii Parlamentului European, Consiliului European şi Comisiei Europene – David Sassoli, Charles Michel şi Ursula von der Leyen.

Întâlnirea celor patru lideri are loc în baza articolului 324 din Tratatul Uniunii Europene și a fost solicitată de șefa Comisiei Europene pentru a declanșa dialogul și negocierile inter-instituționale în vederea ajungerii la un acord privind planul de relansare și Cadrul Financiar Multianual. Ursula von der Leyen i-a invitat pe Angela Merkel, Charles Michel și pe David Sassoli, președintele Parlamentului European, la no reuniune cvadrilaterală, miercuri, la sediul Comisiei Europene.

Întâlnirea celor patru lideri și vizita cancelarului german la Bruxelles se petrece cu o săptămână înaintea summitului extraordinar în care liderii celor 27 de state membre vor încerca din nou să ajungă la un compromis asupra planului european de redresare economică. La finalul lunii iunie ei au avut un schimb de opinii pe acest subiect și au convenit să organizeze, la jumătatea lunii iulie, primul summit în persoană după declanșarea pandemiei.

Într-o videoconferință comună pe care au avut-o săptămâna trecută, von der Leyen și Merkel au pus presiune pe liderii statelor membre ale Uniunii Europene pentru a ajunge rapid la un acord asupra planului de relansare a Uniunii Europene. De asemenea, presa de la Bruxelles a notat luni că președintele Consiliului European este așteptat să prezinte până la finalul săptămânii propunerea sa revizuită privind bugetul multianual și privind planul de relansare, așa numitul “nego-box” pe baza căruia liderii vor dezbate la Consiliul din 17-18 iulie. În acest sens, Charles Michel a avut săptămâna trecută consultări cu toți liderii UE.

Separat, președintele Parlamentului European le-a reamintit liderilor europeni că un vot final trebuie dat de eurodeputații și le-a solicitat acestora să țină cont de poziția Parlamentului, care dorește mai mulți bani pentru tineri, cercetare și programul Erasmus.  “Cu toții trebuie să facem un efort comun. Trebuie să spunem celorlalte instituții că noi vom copleși cu datorii viitoarele generații, fie că vorbim de împrumuturi sau de subvenții, asta se va întâmpla (…) Dacă răspunsul Uniunii Europene și al statelor membre nu va fi suficient, atunci vom pune în pericol viitorul tinerilor”, a spus David Sassoli într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro și alte cinci publicații din UE.

Comisia Europeană a propus un pachet de 750 de miliarde euro, dintre care 500 miliarde euro sub formă de granturi şi 250 miliarde euro în credite. De asemenea, executivul european a propus și un Cadrul Financiar Multianual de 1.100 de miliarde.

Dar, deşi discuţiile pe care Angela Merkel le are prevăzute miercuri la Bruxelles ar putea deschide calea către avansarea negocierilor în timpul săptămânii viitoare, încă există critici dure din partea Ţărilor de Jos, Suediei, Danemarcei şi Austriei faţă de unele aspecte ale propunerii executivului european.

În același timp, Comisia Europeană a publicat marți previziunile economice de vară, în care arată că economia Uniunii Europene se va confrunta anul acesta cu o recesiune profundă ca urmare a pandemiei produse de coronavirus, în pofida răspunsului politic rapid și cuprinzător la nivel UE și la nivel național. Economia zonei euro va înregistra o contracție de 8,7 % în 2020 și o creștere de 6,1 % în 2021. Se preconizează că economia UE se va contracta cu 8,3 % în 2020 și va crește cu 5,8 % în 2021.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending