Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

O nouă rundă de negocieri pentru Laura Codruța Kövesi: Parlamentul European și Consiliul UE continuă miercuri tratativele pentru numirea primului procuror-șef european

Published

on

Echipele de negociere ale Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene continuă miercuri tratativele în vederea numirii în funcție a primului procuror-șef din istoria Uniunii Europene, funcție pentru care candidează fostul procuror-șef al DNA, Laura Codruța Kövesi, aceasta fiind și opțiunea cu care negociatorii Parlamentului European au fost mandatați să conducă negocierile.

Citiți și EXCLUSIV Surse europene: A doua rundă de negocieri privind procurorul-șef european s-a încheiat fără rezultat. Ce urmează pentru Laura Codruța Kövesi

Sesiunea de tratative din 27 martie are loc după ce negociatorii Parlamentului European şi ai Consiliului Uniunii Europene nu au ajuns la un acord pe 20 martie cu privire la desemnarea primului procuror-şef european.

În cazul în care echipele de negociere ale Parlamentului European şi Consiliului UE nu vor ajunge la un acord nici pe 27 martie, următoarele date prevăzute pentru aceste negocieri sunt 4 aprilie şi 10 aprilie.

La runda de negocieri din 20 martie, atât Parlamentul European, cât și Consiliul UE și-au prezentat pozițiile. 

Amintim faptul că procurorul-şef va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma acestor tratative, pentru un mandat de șapte ani, în condițiile în care co-legislativul european o susține pe Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.

Totodată, săptămâna trecută, după prima rundă de negocieri, eurodeputatul Siegfried Mureșan a anunțat că Parlamentul European dorește ca la negocierile viitoare să invite și comitetul de selecție format din experți independenți care, în prima etapă, a pus candidatul român, pe Laura Codruța Kövesi, pe primul loc pentru această poziție.

Cine reprezintă echipele de negociere?

Cei trei membri ai echipei de negociere a Parlamentului European sunt: Claude Moraes (S&D, Marea Britanie), președintele comisiei LIBE, Ingeborg Grassle (PPE, Germania), președinta comisiei CONT, și Judith Sargentini (Verzi, Olanda), vicepreședinte al Comisiei LIBE.

În aceste tratative, echipa de negociere a Consiliului Uniunii Europene este alcătuită din reprezentanții Finlandei, Croației – președințiile care vor succeda pe cea a României – și Portugaliei – în locul Germaniei -, în condițiile în care doi dintre cei trei candidați la șefia EPPO sunt procurori din România și Germania.

Cum va fi numit primul procuror-șef din istoria UE și ce activitatea va avea instituția?

Procurorul-şef va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma acestor tratative, pentru un mandat de șapte ani, în condițiile în care co-legislativul european o susține pe Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Guy Verhofstadt, impresionat de tânăra activitstă pentru mediu, Greta Thunberg: ”A schimbat lumea de una singură. Este pur și simplu remarcabil”

Published

on

© European Parliament Media Center/ Calea Europeană

În contextul în care această săptămână este dedicată climei, euroaprlamentarul belgian, Guy Verhoftsatd, a transmis un mesaj pe Twitter prin care s-a arătat impresionat de tânără activitstă pentru mediu care a ”schimbat lumea”.

De la o singură persoană care protesta în fața Parlamentului suedez anul trecut, la marșuri în masă și la nivel global. Greta Thunberg a schimbat lumea singură. Pur și simplu remarcabil”, a scris Guy Verhofstadt.


Ziua de vineri a marcat începutul protestelor pentru acţiuni concrete împotriva schimbărilor climatice.

Drept urmare, peste 4.000.000 de tineri din peste 163 de țări din lume au protestat în stradă și au vrut să își facă vocea auzită.

Această acţiune de protest organizată la nivel global a debutat în insulele din Pacific, cele mai ameninţate locuri de creşterea nivelului oceanului planetar, şi a continuat în Australia, Japonia, Asia de Sud-Est şi până în Europa, Africa şi Orientul Mijlociu.

Cea care a inspirat aceste proteste este o tânără de doar 15 ani: Se numeşte Greta Thunberg şi a impresionat pe toată lumea prin discursurile sale puternice. 

Citiți: Greta Thunberg: Peste 4 milioane de oameni din 163 de țări au protestat împotriva schimbărilor climatice și au cerut măsuri concrete pentru salvarea planetei – ”Este doar începutul”

Punctul culminant al acestor proteste a fost New York, unde Greta Thunberg, care a fost nominalizată la Premiul Nobel pentru Pace pentru activismul său, participă la o demonstraţie în faţa sediului ONU, relatează Agerpres.

Summitul ONU de săptămâna viitoare îi va aduce laolaltă pe liderii politici ai lumii pentru a discuta strategii de limitare a efectelor schimbărilor climatice, cum ar fi tranziţia de la combustibili fosili la surse de energie regenerabile. Această problemă este vitală pentru naţiunile insulare din Pacific, care au solicitat în repetate rânduri naţiunilor dezvoltate să facă mai multe pentru a preveni creşterea nivelului apelor.

Totodată, o delegație a Parlamentului European va participa la reuniunile ONU cu privire la dezvoltare și acțiuni climatice la New York, SUA, 21-26 septembrie.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, apel către liderii mondiali: Faceți din acest summit al ONU un adevărat moment de cotitură și luați măsuri îndrăznețe împotriva schimbărilor climatice

Published

on

© David Sassoli/Facebook

Înaintea Summit-ului ONU pentru Acțiuni Climatice, președintele Parlamentului European, David Sassoli, face un apel liderilor mondiali să ia măsuri îndrăznețe împotriva schimbărilor climatice.

„Planeta noastră este în stare de urgență. Nu putem sta și privi în timp ce sute de specii dispar în fiecare zi, ghețarii se topesc și dezastrele naturale iau mii de vieți umane. Liderii politici poartă o responsabilitate istorică. Știința ne spune că avem mai puțin de un deceniu pentru a opri declinul pământului. În același timp, impulsul schimbării nu a fost niciodată atât de puternic ca în prezent. Tinerii din întreaga lume ies pe stradă și cer să luptăm pentru viitorul lor. Fac un apel liderilor mondiali să facă din acest summit un adevărat moment de cotitură și să ia măsuri imediate și îndrăznețe împotriva schimbărilor climatice”, se arată în comunicatul legislativului european.

„În timp ce Uniunea Europeană a fost în fruntea acțiunilor climatice globale, trebuie să accelerăm eforturile noastre și să țintim un nivel mai ridicat. Parlamentul European a subliniat de mai multe ori că, pentru a atinge neutralitatea climatică în 2050, trebuie ridicat nivelul ambiției pentru 2030. Regretăm că liderii europeni nu au putut fi de acord cu strategia 2050 și cu o țintă mai ambițioasă pentru 2030 la Consiliul European în luna iunie. Summit-ul ONU de la New York este o șansă unică de a arăta că Europa este pregătită să conducă, de exemplu, atunci când vine vorba de acțiuni climatice serioase și să sprijine și alte regiuni din lume pentru a merge mai departe”, mai transmite acesta.

Reamintim că o delegaţie a Parlamentului European va participa la summitul ONU pe teme de dezvoltare şi acţiune climatică ce va avea loc la New York în perioada 21 – 26 septembrie.

Vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European, Cristian Bușoi,  este singurul eurodeputat român (PNL, PPE) care face parte din această delegație și care va participa la acest summit dedicat acțiunilor climatice, potrivit comunicatului oficial am legislativului european.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, singurul eurodeputat român din delegația Parlamentului European, prezent la summitul ONU de la New York privind schimbarea climatică

Published

on

O delegaţie a Parlamentului European va participa la summitul ONU pe teme de dezvoltare şi acţiune climatică ce va avea loc la New York în perioada 21 – 26 septembrie.

Vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European, Cristian Bușoi,  este singurul eurodeputat român (PNL, PPE) care face parte din această delegație și care va participa la acest summit dedicat acțiunilor climatice, potrivit comunicatului oficial am legislativului european.

Delegaţia va fi condusă de Mairead McGuinness (PPE, Irlanda) şi de Tomas Tobé (PPE, Spania) va reprezenta poziţia Parlamentului European la întâlnirea ONU.

Rezoluţia PE din 14 martie 2019 prevede că „ţinând seama de faptul că UE s-a angajat să aloce 20% din bugetul pe 2014-2020 (aproximativ 180 de miliarde de euro) pentru eforturi de a combate schimbarea climatică, până la finalul lui 2019, Comisia ar trebui să propună planuri pentru integrarea scopurilor dezvoltării sustenabile în politicile UE”.

Delegaţia este formată din 15 eurodeputaţi.

„Uniunea Europeană a fost o forţă motoare când scopurile de dezvoltare sustenabilă şi acordul climatic de la Paris au fost acceptate. În ceea ce priveşte schimbarea climatică, foametea şi inegalitate este nevoie de un efort colectiv urgent şi ambiţios. Lumea trebuie să facă mult mai multe pentru a ne onora angajamentele luate faţă de viitoarele generaţii. ONU are nevoie de angajamentul UE acum mai mult ca niciodată pentru a ne atinge planurile privind clima şi dezvoltarea”, au transmis Mairead McGuinness şi Tomas Tobé, vineri, înainte ca delegaţia să plece spre New York.

Agenda pentru 2030 privind dezvoltarea sustenabilă, adoptată de toate statele membre ONU în 2015, oferă un plan comun de pace şi prosperitate pentru oameni şi planetă. 

Pe 24 şi 25 septembrie, şefi de state şi guverne se vor întâlni la sediul ONU din New York pentru a analiza prograsele în implementarea SDG (Sustainable Development Knowledge Platform).

 


Desemnat printre cei mai influenți 19 români din Parlamentul European, Cristian Bușoi reprezintă România, la Bruxelles, din anul 2007.  În prezent, este vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European. La finalul lui 2018 a fost numit raportor din partea Comisiei de Mediu și Sănătate pentru Programul de Sănătate al Uniunii Europene și Programul de Cercetare și Inovare, Orizont Europa. A reușit să obțină astfel majorarea bugetului pentru Programul de Sănătate din cadrul Fondul Social European Plus de la 413 milioane de Euro, la 473 milioane de Euro, precum și creșterea finanțării pentru Cercetare în Sănătate de la 7,7 miliarde de Euro, la 9,1 miliarde de Euro.  În Parlamentul European a muncit în mod constant în numele pacienților pentru accesul egal la tratamente și pentru cauza medicinei  personalizate. Pentru activitatea sa, Cristian Bușoi a primit de la Alteța Sa Regală Principesa Astrid a Belgiei premiul EURORDIS pentru susținerea pacienților cu boli rare.

Mai mult despre activitatea europarlamentarului AICI.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending