Connect with us

INTERNAȚIONAL

O nouă victorie pentru România la ONU: Iulia Motoc a fost aleasă judecătoare a Curții Penale Internaționale, devenind primul magistrat român care obține o astfel de poziție

Published

on

© Iulia Motoc/ Facebook

Iulia Motoc, fostă judecătoare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și fostă judecătoare a Curții Constituționale, a fost aleasă luni, la New York, judecătoare a Curții Penale Internaționale, România obținând astfel a doua mare victorie la nivel internațional după ce fostul ministru de externe Bogdan Aurescu a fost ales judecător al Curții Internaționale de Justiție.

Alegerea Iuliei Motoc în funcția de judecător al Curții Penale Internaționale, cu prilejul alegerilor organizate la 4 decembrie 2023, a fost salutată de Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Alegerea prof. Iulia Motoc în această funcție, în premieră pentru România, reprezintă un succes al diplomației române și reconfirmă profilul țării noastre de stat profund atașat dreptului internațional și ordinii de drept la nivel internațional, precum și valorilor umanismului sprijinite constant de diplomația română. Promovarea prof. Iulia Motoc pentru o funcție de judecător la Curtea Penală Internațională și alegerea sa în această funcție fac parte din demersurile active ale României de susținere a Curții Penale Internaționale, instanță unică prin mandatul său de sancționare, în condițiile Statutului de la Roma, a celor care săvârșesc crime împotriva umanității, crime de război, genocid sau crime de agresiune. Ministerul Afacerilor Externe își exprimă convingerea că vasta expertiză a prof. Iulia Motoc în domeniul protejării și promovării drepturilor fundamentale va contribui la consolidarea profesionalismului și a eticii la nivelul Curții Penale Internaționale, întărind actul de justiție la nivel internațional”, a transmis MAE.

Iulia Motoc devine astfel primul judecător român ales ca membru al Curții Penale Internaționale, fiind felicitată de reprezentantul permanent al României la UE, Iulia Matei.

Iulia Motoc este judecător al Curții Europene a Drepturilor Omului, expert în drept internațional și profesor universitar în cadrul Universității București. A fost membru al Comitetului pentru Drepturile Omului. Înainte de a-și începe mandatul la CEDO, a fost judecător la Curtea Constituțională a României, pentru o perioadă de trei ani, adică 2010-2013.

A fost raportor special al ONU pentru Republica Democrată Congo și a prezidat o serie de organisme internaționale de experți, fiind vicepreședinte al Comitetului ONU pentru Drepturile Omului.

În august 2021, ea a fost aleasă ca membru al Institutului de Drept Internațional. În octombrie 2013 a fost aleasă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Pe data de 18 decembrie 2013 a depus jurământul și a fost oficial desemnată judecător.

Curtea Penală Internaţională (CPI) este prima şi totodată singura instanţă penală internaţională permanentă. Această instituţie a fost înfiinţată prin Statutul de la Roma al CPI, adoptat la data de 17 iulie 1998, care a intrat în vigoare la 1 iulie 2002. În prezent, 123 de state sunt părţi la Statutul CPI. CPI este complementară jurisdicţiilor penale naţionale, competenţa acesteia incluzând crimele cele mai grave care privesc ansamblul comunităţii internaţionale.

România este în mod tradiţional un susţinător al justiţiei penale internaţionale. Prin vocea ilustrului diplomat şi jurist Vespasian Pella, România a pledat încă din perioada interbelică pentru înfiinţarea unei jurisdicţii penale internaţionale cu caracter permanent în sprijinul păcii şi stabilităţii în lume.

România a semnat Statutul de la Roma al CPI la data de 7 iulie 1999 şi l-a ratificat prin Legea nr. 111 din 28 martie 2002, fiind printre primele 60 de state care au întreprins acest demers, făcând astfel posibilă intrarea în vigoare a Statutului.

Cel mai recent, România s-a numărat printre statele care, la 2 martie 2022, au sesizat Procurorul CPI solicitând anchetarea crimelor de război, a crimelor împotriva umanității și genocidului comise în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Kaja Kallas anunță că Estonia a neutralizat o “operațiune hibridă a serviciilor de securitate ale Rusiei” pe teritoriul acestei țări NATO și UE

Published

on

© European Union 2024

Şefa guvernului de la Tallinn, Kaja Kallas, a anunţat marţi că ţara sa a reuşit să stopeze o operaţiune hibridă a serviciilor de securitate ruse pe teritoriul Estoniei.

”Estonia a reușit să oprească cu succes o operațiune hibridă a serviciilor de securitate ale Rusiei pe teritoriul nostru. Știm că Kremlinul vizează toate societățile noastre democratice. Răspunsul nostru: să fim deschiși și să le dezvăluim metodele. Acesta este modul de a descuraja acțiunile dăunătoare și de a ne face rezilienți”, a afirmat Kallas într-o postare pe rețeaua de socializare X (e-x Twitter).


Postul public de radio eston ERR a relatat că Serviciul de securitate internă (ISS) a arestat zece persoane în cadrul unei anchete penale legate de vandalizarea, anul trecut, a unui automobil aparţinând ministrului de interne eston, relatează Reuters.

În urmă cu o săptămână, Ministerul de Interne rus a anunţat că şefa executivului eston Kaja Kallas este dată în urmărire de poliţia rusă “într-un dosar penal”.

De asemenea, au mai fost daţi în urmărire secretarul de stat eston Taimar Peterkop şi ministrul culturii lituanian Simonas Kairis.

Cele trei ţări baltice, în prezent membre ale Uniunii Europene şi ale NATO, au relaţii tensionate cu Rusia, iar pe teritoriile lor trăiesc minorităţi ruse. Dezacordurile s-au intensificat după ce Rusia a invadat Ucraina.

În luna ianuarie, după un turneu al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski în ţările baltice, Estonia şi Letonia au renunţat la acordurile cu Rusia privind asistenţa juridică, pe motiv că ruşii au atacat Ucraina.

Tot luna trecută, Estonia a refuzat să prelungească permisul de şedere al conducătorului bisericii ortodoxe estone subordonate Patriarhiei Moscovei, care este cetăţean rus, apreciind că acesta constituie un risc pentru securitatea naţională.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

MAE: Ambasadorul României la Moscova a depus flori la memorialul dedicat lui Navalnîi, România fiind alături de toți oamenii din Rusia care tânjesc după democrație și libertate

Published

on

© MAE/ Twitter

Ambasadorul României în Federația Rusă, Cristina Istrate, a depus flori la Piatra lui Solovețki din Moscova, în “semn de doliu pentru moartea neașteptată și șocantă a lui Aleksei Navalnîi”, a anunțat marți Ministerul Afacerilor Externe, la indicația căruia s-a desfășurat acțiunea.

“Gândurile noastre sunt alături de familia sa și de toți oamenii din Rusia care tânjesc după democrație, libertate și demnitate”, a transmis MAE român, pe rețeaua de socializare X.

Acțiuni similare au fost întreprinse și de alți ambasadori, inclusiv ambasadoarea SUA la Moscova.

Opozantul rus Aleksei Navalnîi a murit vineri în închisoarea din regiunea arctică unde efectua o pedeapsă de 19 ani de detenţie, anunțul fiind făcut de penitenciarul unde acesta era deținut cu puține minute înainte ca reuniunea anuală a Conferinței de Securitate de la München și declanșând o serie de reacții internaționale de condamnare. De altfel, în urma discursului, de pe scena Conferinței, al vicepreședintei SUA Kamala Harris, pe podiumul MSC a urcat Iulia Navalnaia, văduva lui Navalnîi. Într-un moment apăsător, soția disidentului rus a cerut lumii să se unească pentru a-l trage la răspundere pe Vladimir Putin.

La München, Navalnaia s-a întâlnit atât cu Kamala Harris, cât și cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Ulterior, ea a fost invitată luni la reuniunea lunară a miniștrilor de externe din UE, cu șeful diplomației europene Josep Borrell propunând ca regimul de sancțiuni privind drepturile omului să îi poarte numele lui Aleksei Navalnîi.

Aleksei Navalnîi, laureat al Premiului Saharov acordat de Parlamentul European, a captat atenția datorită curajului său în lupta pentru libertate, democrație și drepturile omului. Om politic al opoziției ruse, militant anti-corupție și adversar politic major al președintelui Putin, acesta s-a remarcat prin blogul său, LiveJournal, dar și prin prezența pe YouTube și Twitter, unde are milioane de urmăritori; s-a făcut cunoscut pe scena internațională prin organizarea de manifestații, prin participarea la alegeri și prin apelurile la reforme împotriva corupției din Rusia, împotriva președintelui Putin și a guvernului acestuia.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Denys Shmyhal consideră că nu este loc de ”oboseală” într-un ”război existențial” și este convins că Occidentul va continua să sprijine Ucraina: Nu poți fi obosit atunci când lupți pentru viitorul tău

Published

on

© Guvernul Ucrainei

Prim-ministrul Ucrainei, Denys Shmyhal, a descris invazia la scară largă a Rusiei în țara sa drept un ”război existențial” în timpul unei vizite la Tokyo, informează The Guardian.

”Sunt convins că Statele Unite vor sprijini Ucraina, de asemenea, ca Uniunea Europeană, ca Japonia, ca toate țările G7 și FMI și toate organizațiile financiare internaționale”, a declarat Shmygal într-o conferință de presă, întrebat despre oboseala occidentală privind sprijinirea Kievului.

”Așadar, nu putem vorbi de oboseală, pentru că este un război existențial – nu poți fi obosit atunci când lupți pentru viitorul tău, pentru viața ta… pentru ordinea globală de securitate”, a continuat el.

Oficialul ucrainean s-a aflat la Tokyo pentru a participa la Conferința de promovare a creșterii economice și reconstrucției și pentru a căuta să se inspire din modelul nipon pentru a crea ”un miracol ucrainean economic”, informează Guvernul de la Kiev printr-un comunicat

Aceeași instituție anunță că Japonia va aloca 1,25 miliarde de euro pentru a sprijini investițiile nipone în Ucraina, cele două țări semnând nu mai puțin de 56 de documente care au luat forma unor acorduri interguvernamentale, memorandumuri, acorduri între companii și reprezentanți ai autorităților locale.

Vestea vine într-un moment în care armata ucraineană se confruntă cu probleme în a menține linia frontului ca urmare a lipsei armamentului.

Cu doar câteva zile înainte de împlinirea a doi an ide când Moscova a declanșat războiul la scară largă împotriva vecinului său, orașul Avdiivka din estul Ucrainei a fost cucerit, fapt ce oferă Rusiei controlul deplin asupra zonei din jurul Donețkului, un mare oraș ucrainean care a fost cucerit de forțele proxy rusești în 2014.

Armata ucraineană s-a străduit să mențină linia frontului din jurul Avdiivka în ultimele luni, în timpul uneia dintre cele mai intense bătălii din timpul războiului, care a lăsat orașul aproape distrus și a făcut ca aproape toată populația de peste 30.000 de locuitori de dinainte de război să plece.

Președintele american, Joe Biden, avertizase că orașul ar putea cădea în mâinile Rusiei din cauza lipsei de arme, agravată de luni de zile de opoziția congresmenilor republicani față de un nou pachet de finanțare americană pentru armata ucraineană.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

NATO12 hours ago

Kaja Kallas anunță că Estonia a neutralizat o “operațiune hibridă a serviciilor de securitate ale Rusiei” pe teritoriul acestei țări NATO și UE

INTERNAȚIONAL12 hours ago

MAE: Ambasadorul României la Moscova a depus flori la memorialul dedicat lui Navalnîi, România fiind alături de toți oamenii din Rusia care tânjesc după democrație și libertate

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Denys Shmyhal consideră că nu este loc de ”oboseală” într-un ”război existențial” și este convins că Occidentul va continua să sprijine Ucraina: Nu poți fi obosit atunci când lupți pentru viitorul tău

ROMÂNIA13 hours ago

Proiectul-pilot DigiTEL Green: Stația electrică de la Mostiștea va fi digitalizată și modernizată cu 48 milioane de euro prin Fondul pentru Modernizare

ROMÂNIA13 hours ago

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, le mulțumește ”românilor din Spania pentru tot ce fac pentru țara lor, chiar și de la distanță”: România a ajuns mai cunoscută și mai apreciată în Spania datorită vouă

U.E.13 hours ago

Nouă tranșă de ajutor umanitar al UE în valoare de 83 milioane de euro pentru Ucraina și Republica Moldova

ENGLISH14 hours ago

Marcel Ciolacu underlines the importance of the European elections on 9 June: I want to live in a free Romania and a free Europe. These elections will be about principles, defending values, and the rule of law

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Grupul independent de experți privind viitorul politicii de coeziune propune zece recomandări pentru maximizarea eficacității și impactului politicii de coeziune astfel încât nimeni să nu rămână în urmă

U.E.14 hours ago

Noi norme adoptate la Bruxelles pentru a consolida drepturile consumatorilor în contextul tranziției ecologice

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI15 hours ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI15 hours ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA15 hours ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

ROMÂNIA1 day ago

Interviu | Ambasadorul Italiei la București: Modelul nostru de cooperare economică de succes ar trebui să evolueze spre a treia fază, axată pe sectoarele inovatoare care servesc tranziția ecologică și digitală

ROMÂNIA5 days ago

Marcel Ciolacu: Componenta economică româno-italiană, extrem de solidă. Peste 20 miliarde de euro vor fi investite până în 2030 în infrastructura de transport

ROMÂNIA6 days ago

România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat. Marcel Ciolacu și Giorgia Meloni au pus bazele unui plan de acțiune pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Marcel Ciolacu îi îndeamnă pe românii din Italia să se întoarcă acasă pentru a contribui la dezvoltarea României, punând în aplicare experiența dobândită în străinătate

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Ciolacu vizitează Șantierul naval Constanța: Este nevoie de implicare și de mai multe fonduri direcționate pentru a susține în continuare industria românească

U.E.2 weeks ago

Charles Michel face apel la creșterea investițiilor în securitatea și apărarea europeană în cadrul Forumului Grupului BEI 2024

NATO2 weeks ago

Consilierii pentru securitate națională din țările NATO au demarat pregătirile pentru summitul aliat de la Washington: “O victorie a Rusiei ne-ar slăbi. Sprijinul pentru Ucraina nu este un act de caritate”

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, despre discuții cu cancelarul Austriei la Congresul PPE privind aderarea completă la Schengen: Este mult mai importantă soluţia decât discuţia într-un anumit moment

Trending