Cea de-a treia şi cea de-a patra aeronavă F-16 Fighting Falcon – din noul lot de cinci care vor intra în dotarea Forţelor Aeriene Române – au sosit vineri din Portugalia, în Baza 86 Aeriană “Locotenent aviator Gheorghe Mociorniţă”, de la Borcea, anunţă Ministerul Apărării Naţionale.

Ultima aeronavă din lotul de cinci va fi livrată în primul trimestru al anului 2021.

Achiziţia noului lot de avioane F-16 Fighting Falcon şi a pachetului de bunuri şi servicii aferent va asigura creşterea securităţii României prin executarea permanentă a apărării spaţiului aerian naţional/NATO, pe timp de pace şi în situaţii de criză, prin Serviciul de Luptă Permanent – Poliţie Aeriană (SLP-PA), sub comanda NATO, în conformitate cu angajamentele asumate, precizează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Achiziţia celor cinci aeronave a fost făcută conform Legii 237/2019 pentru continuarea dezvoltării capabilităţii operaţionale aeriene cuprinse în Etapa de tranziţie iniţială a Concepţiei de realizare graduală a capabilităţii de apărare aeriană în cadrul programului “Avion multirol al Forţelor Aeriene”, care a fost publicată în Monitorul Oficial pe data de 19 decembrie 2019.

În aceeaşi lună a fost semnat şi contractul cu Guvernul Republicii Portugheze pentru achiziţia aeronavelor, din excedentul acestei ţări, precum şi a unui pachet de bunuri şi servicii care include, printre altele, modernizarea avioanelor la un standard superior, elemente de suport logistic şi instruirea personalului tehnic ingineresc.

Pentru achiziţionarea pachetului de bunuri şi servicii complementare sunt în curs de atribuire Guvernului Statelor Unite ale Americii contracte de tip Letter of Offer and Acceptance – LOA, specifice Programului Foreign Military Sales – FMS.

Atribuirea contractelor este în conformitate cu prevederile art. 22 lit)f din OUG nr. 114/2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.125/2012, cu modificările şi completările ulterioare.

Programul va permite şi creşterea nivelului de instruire a personalului tehnic ingineresc, precum şi crearea capabilităţii de reparaţii capitale pentru motoarele ce echipează avioanele F-16, arată MApN.

Forţele Aeriene Române mai au în dotare 14 aeronave F-16 Fighting Falcon, care execută deja misiuni de poliţie aeriană.

Prin Hotărârea CSAT din 27 septembrie 2012 a fost aprobată Concepţia de realizare graduală a capabilităţii de apărare aeriană în cadrul programului “Avion multirol al Forţelor Aeriene” care prevede realizarea graduală a capabilităţii operaţionale aeriene finale, reprezentată de trei escadrile de luptă dotate cu câte 16 avioane multirol fiecare. Pentru aceasta, au fost semnate, în conformitate cu prevederile Legii nr. 240/2013, contracte cu Guvernul Republicii Portugheze şi Guvernul SUA pentru achiziţionarea a 12 avioane F-16. Aeronavele au fost livrate în perioada 2016 – 2017 – şase la 29 septembrie 2016, trei la 15 noiembrie 2016 şi trei la 28 septembrie 2017.

Primele două aeronave din noul lot de cinci au sosit în România în luna august a acestui an, iar după intrarea în dotarea Forţelor Aeriene Române şi a ultimului avion F-16 Fighting Falcon (prevăzută pentru primul trimestru al anului 2021), toate cele 17 aparate de zbor – în configuraţie M5.2R, vor trece printr-un program de modernizare la standardul M6XR.

Adoptarea Legii 237/2019 şi semnarea contractului cu Republica Portugheză asigură premisele pentru ca industria naţională de apărare să execute lucrările de mentenanţă, reparaţiile capitale la motoare şi modernizarea aeronavelor F-16. Operatorul SC Aerostar SA – Centrul de mentenanţă pentru aeronavele F-16 din dotarea Armatei României – va asigura mentenanţa pentru acest tip de aeronave, SMFA şi Aerostar având încheiat un protocol de colaborare în acest sens.

Peste 400.000 de hectare (ha) de teren natural european au ars și un număr record de zone naturale protejate au fost afectate de incendii forestiere în 2019, relevă un raport al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene.

Potrivit celei de-a 20-a ediții a Raportului anual privind incendiile forestiere din Europa, Orientul Mijlociu și Africa de Nord, pentru anul 2019, schimbările climatice au continuat să aibă efecte negative asupra duratei și intensității pericolului de incendii în Europa. Încă din luna martie, înainte de ”sezonul incendiilor” în majoritatea țărilor, suprafața totală din UE afectată de incendii era deja mai mare decât media anuală a ultimilor 12 ani.

Cu toate acestea, datorită unei mai bune pregătiri și unei reacții mai eficiente, sezonul 2019 a fost unul dintre cele mai bune de până acum în ceea ce privește prevenirea accidentelor și a pierderii de vieți omenești.

Conform constatărilor din raport, dintre statele membre, Spania, Portugalia și Polonia au înregistrat cel mai ridicat număr de incendii din țările UE în 2019. România a fost, cu 73 444 ha de suprafață afectată de incendii, țara care a suferit cele mai mari pagube produse în zonele protejate în 2019, conform sistemului european de informare privind incendiile forestiere (EFFIS). 

Incendiile de pădure au afectat grav zone protejate „Natura 2000” din Europa, mai arată raportul. O suprafață de 159 585 ha a fost devastată de incendii în 2019 în UE, iar din aceasta, aproape jumătate s-a aflat în aceste zone extrem de importante pentru biodiversitate.

Sezonul 2019 a fost, în ciuda acestui fapt, unul dintre cele mai bune în ceea ce privește prevenirea accidentelor și a pierderii de vieți omenești, este specificat în document. Din cauza incendiilor de pădure și-au pierdut viața doar trei persoane din țările incluse în raportul pe 2019.

Cartografierea rapidă realizată de serviciul Copernicus de gestionare a situațiilor de urgență a fost activată de 35 de ori pentru a se solicita ajutor în scopul combaterii incendiilor forestiere în 2019, cele mai multe activări anuale de până acum.

Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de cinci ori pentru incendii de pădure și a fost modernizat prin intermediul rescEU în 2019, creându-se o rezervă europeană nouă care include avioane și elicoptere de stingere a incendiilor.

Strategia în domeniul biodiversității, propusă în mai ca parte din Pactul verde european, prevede acțiuni pentru îmbunătățirea sănătății pădurilor europene și consolidarea rezilienței noastre la incendiile forestiere, incluzând și obiectivul de plantare a cel puțin 3 miliarde de copaci până în 2030.

Centrul Comun de Cercetare al Comisiei are o contribuție esențială la reducerea riscurilor legate de dezastrele provocate de incendii de pădure în Europa și pe plan mondial, prin intermediul dezvoltării și funcționării EFFIS și a sistemului mondial de informare privind incendiile forestiere (GWIS).

Rapoartele privind incendiile forestiere din Europa, Orientul Mijlociu și Africa de Nord constituie o sursă incomparabilă de informații pentru entitățile responsabile de gestionarea incendiilor și factorii de decizie din țările europene și din cele învecinate. Acestea furnizează statistici oficiale cu privire la impactul incendiilor de pădure, raportate anual de administrațiile responsabile cu gestionarea incendiilor din țările respective.

Comisia Europeană solicită României să transpună pe deplin legislația UE care condamnă discursul și infracțiunile motivate de ură, într-o primă etapă a procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor (infringement).

Comisia a decis vineri, 30 octombrie, să trimită scrisori de punere în întârziere Estoniei și României, deoarece legislațiile lor naționale nu transpun în totalitate și cu exactitate normele UE privind combaterea anumitor forme de expresie ale rasismului și xenofobiei în baza codului penal, potrivit unui comunicat. 

Potrivit Executivului European, România nu a definit corect discursul care instigă la ură, deoarece nu reușește să transpună în codul penal discursurile motivate de ură care incită la violență. Mai mult, România incriminează doar discursul instigator la ură, în cazul în care această conduită este îndreptată împotriva unui grup de persoane definit prin referire la rasă, culoare, religie, descendență sau origine națională sau etnică, dar nu atunci când este adresat unui membru individual al acestor grupuri.

Astfel, România are la dispoziție două luni pentru a răspunde la întrebările ridicate de Comisie; în caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat, a doua etapă a procedurii de infringement, care reprezintă o solicitare oficială de a se conforma legislației UE. Avizul conține motivele pentru care Comisia consideră că țara respectivă încalcă legislația UE, precum și solicitarea ca statul membru să informeze Comisia, de obicei în termen de 2 luni, cu privire la măsurile luate.

Decizia-cadru privind combaterea rasismului și xenofobiei prin intermediul dispozițiilor penale (Decizia-cadru 2008/913 / JAI) urmărește să se asigure că manifestările grave ale rasismului și xenofobiei sunt pedepsite cu sancțiuni penale eficiente, proporționale și disuasive în întreaga UE. Comisia continuă să evalueze transpunerea prezentei decizii-cadru și în alte state membre și, dacă este necesar, nu va ezita să înceapă alte proceduri privind încălcarea dreptului UE.