Connect with us

INTERNAȚIONAL

O prăpastie din ce în ce mai mare între liderii politici și populație reprezintă cel mai mare risc într-un an electoral aglomerat, apreciază directorul general al unei importante companii multinaționale germane

Published

on

© Eurobarometru 2018 (Democracy on the move)

O prăpastie din ce în ce mai mare între liderii politici și populație reprezintă cel mai mare risc într-un an electoral aglomerat, apreciază Oliver Bäte, directorul general al Allianz, companie multinațională germană, informează CNBC.

În contextul unui război de agresiune al Rusiei în Ucraina, aflat în plină desfășurare, peste care s-a suprapus conflictul din Orientul Mijlociu care prezintă riscul unei extinderi, precum și multe alte potențiale sântei geopolitice, gigantul german acordă o atenție sporită politicilor de risc.

De altfel, compania a dat publicității în această lună un barometru în acest sens în care semnalează că riscul politic a atins deja un nivel maxim al ultimilor cinci ani în 2023, aproximativ 100 de țări fiind considerate cu risc ridicat sau extrem de risc la tulburări civile.

Se așteaptă ca acest lucru să se agraveze în 2024, pe fondul dificultăților economice continue, în special în ”țările aflate în criză a datoriilor”. Este de așteptat ca manifestanții care pledează pentru anumite cauze să provoace perturbări mai mari, Germania sau România nefiind scutite de acest lucru. 

Întrebat marți, în marja Forumului Economic Mondial de la Davos (Elveția), care este, în opinia sa, principalul risc global în prezent, Bäte a indicat lipsa de încredere a populației în guvernele lor din marile democrații.

Citiți și: Sondaj IRES: Doar 16% dintre români cred că alegerile din 2024 vor avea un impact pozitiv asupra propriei vieți, pe fondul unei încrederi extrem de scăzute în clasa politică din țară

”Ați văzut (n.r. rezultatele) recentelor alegeri din Olanda, ați văzut asta în Franța și societățile se polarizează deoarece liderii nu se preocupă de nevoile cetățenilor”, a menționat directorul general al Allianz, făcând trimitere la protestele din Franța, de anul trecut, izbucnite în contextul reformei pensiilor și uciderii unui adolescent de către un ofițer de poliție.

Barometul mai sus amintit notează că populiștii și forțele politice de extremă-dreapta și-au extins influența odată cu succesul electoral din Olanda și Slovacia, consolidând tendința în ascensiune care a debutat în 2022, când ”Italia a ales un partid cu rădăcini neofasciste, Ungaria l-a reales pe Viktor Orbán, iar Democrații Suedezi de extremă-dreapta au obținut peste 20% din voturi în cadrul unor alegeri generale”.

Conform calculelor realizată de Agenția France Presse, aproape jumătate din populaţia lumii este chemată la urne în 2024, cu scrutine importante ce vor avea loc în Republica Moldova, România, UE (alegeri europene) sau SUA, fără a omite Rusia, deși în cazul acestei ultime țări rezultatul alegerilor prezidențiale nu va stârni surprize, în contextul în Putin doar mimează democrația.

Citiți și: Aproape jumătate din populația lumii, chemată la urne în 2024. Alegeri europene, “meci retur în SUA?”, și Putin în cursa detronării lui Stalin. Premieră în România, cu toate rândurile de alegeri la finalul unei epoci

Aproximativ 30 de ţări îşi vor alege preşedintele, în timp ce alegeri legislative sunt planificate în circa 20 de state. Aceste alegeri vor avea loc într-un context internaţional zbuciumat, sub semnul conflictului ruso-ucrainean şi al războiului dintre Hamas şi Israel.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NATO

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Olaf Scholz îndeamnă la intensificarea eforturilor de apărare în Europa

Published

on

© Federal Government/Bergmann

Cancelarul german Olaf Scholz a cerut Germaniei și Europei să facă un efort mai mare în ceea ce privește apărarea și pregătirea pentru un atac din exterior, într-o declarație pentru a marca doi ani de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

„Descurajare, pregătire pentru apărare – ştiu că acestea sunt cuvinte neobişnuite venite din partea unui cancelar german. Cuvinte pe care noi, în Germania, nu le-am mai folosit de atât de mult timp, încât aproape că au fost uitate”, a afirmat Olaf Scholz într-un podcast. Dar aceste cuvinte reprezintă o sarcină foarte importantă: împreună cu aliaţii noştri, trebuie să fim atât de puternici încât nimeni să nu îndrăznească să ne atace”, a adăugat el, amintind că „Rusia nu atacă doar Ucraina, ci distruge și pacea în Europa”. 

„Iar noi, Germania și Europa, facem mai mult – și trebuie să facem și mai mult – pentru a ne putea apăra în mod eficient”, a îndemnat acesta, subliniind că Ucraina va fi sprijinită în autoapărarea sa „atât timp cât va fi necesar”.

De asemenea, NATO este cea mai bună garanție de apărare „de ambele părți ale Atlanticului”, a susținut cancelarul german.

Scholz a indicat creșterea investițiilor în armata germană ca fiind un semn că aceasta își îndeplinește angajamentele față de NATO.

În acest an, Germania investește 2% din producția sa economică totală în armată, pentru prima dată în ultimele decenii, a declarat Scholz, făcând aluzie la un obiectiv de lungă durată al NATO.

„Și acest lucru va rămâne valabil și în următorii ani și decenii”, a promis liderul de la Berlin.

Citiți și În premieră după 1992, Germania alocă 2% din PIB pentru apărare în cadrul NATO. Olaf Scholz: Vom avea cel mai mare buget militar din Europa

Producția „constantă” de muniție – care în prezent este un subiect de mare dezbatere în Europa – este un element-cheie al apărării, a spus cancelarul german, iar țările europene ar trebui să își centralizeze comenzile.

La rândul său,într-o scrisoare transmisă miercuri miniștrilor de externe din statele membre ale UE, șeful politicii externe a blocului, Josep Borrell, i-a îndemnat să facă mai mult pentru a trimite muniție în Ucraina, în timp ce forțele Kievului, care sunt depășite numeric, se străduiesc să țină piept Rusiei. El a mai transmis că este pregătit să convoace o reuniune pe această temă.

Sprijinul viitor din partea celuilalt mare susținător al Kievului, în afară de UE, Statele Unite, este sub semnul întrebării, deoarece un pachet de 60 miliarde de dolari este blocat în Congres.

Apelul lui Borrell a fost făcut în paralel cu eforturile UE de a ajunge la un acord pentru a suplimenta cu 5 miliarde de euro Instrumentul European pentru Pace, un fond separat de bugetul european, folosit pentru a rambursa statele membre pentru armele trimise în Ucraina.

Creșterea finanțării a fost blocată de Germania, care dorea ca sprijinul său bilateral acordat Kievului să fie compensat cu noile contribuții la fondul UE.

Totuși, începând de anul trecut, UE a pus în aplicare un mecanism în cadrul căruia au fost elaborate 60 de contracte-cadru pentru a plasa comenzi pentru muniții de artilerie către industrie, iar aceste contracte sunt, de asemenea, finanțate în cadrul Instrumentului European pentru Pace.

De asemenea, acest sistem-cadru de achiziție ar permite statelor membre să comande muniție de artilerie din afara Uniunii dacă găsesc o oferta mai bună și cu livrare mai rapidă. 

La începutul săptămânii, în marja Consilului Afaceri Externe, șeful diplomației europene a subliniat că industria așteaptă comenzi.

„Nu-mi spuneți că industria europeană nu are capacitatea necesară. Ba da, o are. Cel puțin așa ni se spune. Ceea ce așteaptă sunt comenzi concrete, unele au fost aprobate, altele nu au fost încă aprobate. Unele țări fac un efort mai mare decât altele, dar nu depinde de mine acum să spun cine și cum o fac”.

 

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Demonstrație de unitate și solidaritate occidentală la Kiev: Șefa Comisiei Europene și premierii Belgiei, Canadei și Italiei comemorează doi ani de la invazia rusă a Ucrainei alături de Volodimir Zelenski

Published

on

© European Union, 2024/ Source: EC - Audiovisual Service

Premierul italian Giorgia Meloni, premierul canadian Justin Trudeau și premierul belgian și actualul președinte al Consiliului UE, Alexander de Croo, împreună cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au sosit la Kiev cu același tren pe 24 februarie, pentru a comemora împlinirea a doi ani de la declanșarea invaziei Rusiei asupra Ucrainei, relatează AFP, preluat de Agerpres.

Meloni va prezida videoconferința G7 în numele președinției italiene a grupului de la Kiev, alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. De asemenea, ea va semna un acord bilateral de securitate cu președintele ucrainean.

G7 a decis în iulie 2023 să semneze contracte bilaterale de securitate cu Ucraina. După Londra, în ianuarie, Kievul a semnat acest tip de acord cu Germania şi Franţa, iar alte 25 de state s-au alăturat acestei iniţiative, cum ar fi Polonia sau Olanda.

„Italia, Europa și Occidentul trebuie să continue să fie alături de Kiev, deoarece apărarea Ucrainei nu înseamnă să fii un susținător al războiului, ci dimpotrivă”, a declarat premierul italian. „Înseamnă să prevenim războiul, să ne protejăm interesele naționale și să împiedicăm prăbușirea finală a sistemului internațional bazat pe reguli. Nimeni – mai ales noi, europenii – nu beneficiază de pe urma unei lumi guvernate de haos în locul statului de drept”, a adăugat aceasta.

Vizita lui von der Leyen și a prim-miniștrilor Italiei, Canadei și Belgiei – Giorgia Meloni, Justin Trudeau și Alexander De Croo reprezintă o demonstrație de susținere, în timp ce Ucraina suferă de o lipsă de provizii militare care o afectează pe câmpul de luptă, iar Moscova își mărește câștigurile teritoriale.

„Mai mult ca niciodată, suntem ferm alături de Ucraina. Din punct de vedere financiar, economic, militar, moral. Până când țara va fi în sfârșit liberă”, a scris Von der Leyen, care a venit împreună cu ceilalți într-un tren de noapte din Polonia vecină, pe platforma de socializare X.

Totodată, șefa Executivului european a înmânat sâmbătă 50 de autoturisme furnizate de UE Poliției Naționale a Ucrainei (NPU) și Procuraturii Generale (OPG) din Ucraina. Autoturismele vor fi utilizate pentru a sprijini investigarea și urmărirea penală a crimelor de război în teritoriile eliberate de ocupație și în zonele adiacente.

Liderii au vizitat aeroportul Hostomel, locul unei bătălii feroce la începutul invaziei, când Rusia a încercat să aducă parașutiști pentru a cuceri capitala Kiev, aflată la câțiva kilometri distanță, relatează The Guardian.

© European Union, 2024/ Source: EC – Audiovisual Service

„Ne aflăm astăzi aici pentru a le mulțumi acestor bărbați și femei care pe 24 februarie, acum doi ani, nu au fugit și, în schimb, au luptat”, a declarat Giorgia Meloni. „Acest loc este un simbol al eșecurilor Moscovei, un simbol al mândriei ucrainene”.

La rândul său, premierul canadian Justin Trudeau a afirmat că „Putin nu poate câștiga”.

„Putin era sigur că poate cuceri cu ușurință obiective strategice precum acest aeroport. Forțele rusești au încercat să distrugă rapid aeroportul Hostomel – și, odată cu el, Kievul”, a declarat Trudeau. „Ei bine, ne aflăm astăzi aici pentru că s-a înșelat, a adăugat acesta în discursul său. „Ucraina va cunoaște victoria, la fel cum s-a întâmplat pe acest teren în urmă cu doi ani.”

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a îmbrățișat pe liderii occidentali și a ținut un discurs televizat pe fundalul avioanelor distruse.

„În urmă cu doi ani, am întâmpinat trupele inamice aici cu tiruri de arme, iar doi ani mai târziu, ne întâlnim aici cu prietenii noștri, cu partenerii noștri”, a spus el.

„Orice persoană normală vrea ca războiul să se încheie. Dar niciunul dintre noi nu va permite ca Ucraina noastră să dispară”, a adăugat liderul de la Kiev. „Cuvântul -independent- va sta întotdeauna alături de cuvântul -Ucraina- în istoria viitoare”, a mai subliniat Zelenski.

Continue Reading

NATO

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Jens Stoltenberg afirmă clar că țara asediată „va adera la NATO”: „Nu este o chestiune de dacă, ci de când”

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO subliniază solidaritatea cu Ucraina și reafirmă sprijinul neclintit al NATO pentru securitatea și stabilitatea acesteia, în contextul în care sâmbătă, 24 februarie, se împlinesc doi ani de la invazia rusă în țara vecină.

Într-o declarație făcută publică astăzi, secretarul general al NATO a adus un omagiu curajului cetățenilor ucraineni care și-au sacrificat viața sau au fost răniți în apărarea patriei lor. În pofida gravității situației, secretarul general a evidențiat reziliența Ucrainei, remarcând câștigurile teritoriale semnificative și capacitatea de a respinge forțele rusești din poziții strategice.

„Nu trebuie să ne pierdem curajul. Ucraina a demonstrat din nou și din nou abilități remarcabile și o determinare feroce. Ucraina nu s-a prăbușit în câteva săptămâni, așa cum mulți se temeau că va face. Ați recucerit jumătate din teritoriul confiscat de Rusia. Ați respins Rusia din zone întinse ale Mării Negre. Și ați provocat pierderi grele forțelor rusești”, a precizat el.

Cu toate acestea, secretarul general a subliniat că amenințarea reprezentată de ambițiile agresive ale președintelui Putin persistă, fără indicii ale unor pregătiri pentru pace. În ciuda acestui fapt, rămân speranța și determinarea: „Ucraina își păstrează libertatea și independența”, susținută de curajul și hotărârea poporului său, precum și de asistența militară și economică substanțială din partea aliaților NATO.

În ultimele zile și săptămâni, aliații NATO au anunțat pachete de ajutor substanțiale în valoare de miliarde de dolari, care acoperă capabilități militare vitale, cum ar fi muniție de artilerie, sisteme de apărare aeriană, bărci de luptă, echipamente F-16, drone și echipamente de deminare. Acest sprijin solid subliniază angajamentul NATO de a consolida capacitățile de apărare ale Ucrainei împotriva agresiunii externe.

În plus, secretarul general a subliniat eforturile NATO de a consolida interoperabilitatea Ucrainei cu forțele Alianței și de a aprofunda legăturile politice prin intermediul unor instituții precum Consiliul NATO-Ucraina. În acest sens, el a arătat că deschiderea iminentă a unui nou Centru Comun de Analiză, Instruire și Educație în Polonia semnifică angajamentul NATO de a consolida capabilitățile militare ale Ucrainei și parteneriatul strategic.

Abordând motivațiile președintelui Putin din spatele invaziei, Stoltenberg a afirmat că acțiunile Rusiei nu au făcut decât să întărească determinarea Ucrainei și să o aducă mai aproape de NATO. Cu claritate și convingere, secretarul general a afirmat că aderarea Ucrainei la NATO „nu este o chestiune de dacă, ci de când”.

Pe măsură ce pregătirile pentru aderarea Ucrainei la NATO continuă, secretarul general a dat asigurări că NATO va rămâne alături de Ucraina, asigurându-i securitatea și contribuind la stabilitatea regională. „Pentru securitatea voastră și pentru a noastră”.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

Rareș Bogdan3 hours ago

Doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina | Rareș Bogdan: Europa trebuie să fie mai unită ca oricând. Orice ezitare este interpetată de agresor drept dezbinare

NATO5 hours ago

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Olaf Scholz îndeamnă la intensificarea eforturilor de apărare în Europa

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Demonstrație de unitate și solidaritate occidentală la Kiev: Șefa Comisiei Europene și premierii Belgiei, Canadei și Italiei comemorează doi ani de la invazia rusă a Ucrainei alături de Volodimir Zelenski

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Von der Leyen predă 50 de autoturisme finanțate de UE forțelor de securitate ucrainene pentru a spori stabilitatea și a consolida investigațiile privind crimele de război în teritoriile eliberate de ocupație

ROMÂNIA8 hours ago

Doi ani de război în Ucraina| Nicolae Ciucă: România și întreaga lume liberă sprijină o națiune care luptă pentru viață, pentru libertate și pentru valorile democratice

ROMÂNIA8 hours ago

Palatul Victoria, iluminat la 24 februarie în culorile drapelului ucrainean: „Guvernul României va lucra mai departe aplicat pentru a intensifica sprijinul concret și multidimensional pentru Ucraina”

NATO8 hours ago

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Jens Stoltenberg afirmă clar că țara asediată „va adera la NATO”: „Nu este o chestiune de dacă, ci de când”

Dan Motreanu9 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu obține sprijinirea unor propuneri importante pentru România în cadrul raportului privind crearea platformei Tehnologii Strategice pentru Europa

INTERNAȚIONAL19 hours ago

Olanda încheie un acord de securitate pe zece ani cu Ucraina pentru a-i consolida apărarea și integrarea în UE și NATO

SUA20 hours ago

UE și SUA își vor alinia strategia de reducere a riscurilor în relație cu China prin investiții în reziliența lor și reducerea dependențelor și vulnerabilităților critice

NATO8 hours ago

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Jens Stoltenberg afirmă clar că țara asediată „va adera la NATO”: „Nu este o chestiune de dacă, ci de când”

U.E.1 day ago

Bruxelles-ul va debloca fonduri europene de 137 miliarde de euro pentru Polonia în contextul reformelor privind statul de drept

ROMÂNIA3 days ago

Coaliția de guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europene pentru 9 iunie. Românii vor mai vota pentru prezidențiale în septembrie și pentru parlamentare în decembrie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA4 days ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

ROMÂNIA5 days ago

Interviu | Ambasadorul Italiei la București: Modelul nostru de cooperare economică de succes ar trebui să evolueze spre a treia fază, axată pe sectoarele inovatoare care servesc tranziția ecologică și digitală

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu: Componenta economică româno-italiană, extrem de solidă. Peste 20 miliarde de euro vor fi investite până în 2030 în infrastructura de transport

ROMÂNIA1 week ago

România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat. Marcel Ciolacu și Giorgia Meloni au pus bazele unui plan de acțiune pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Marcel Ciolacu îi îndeamnă pe românii din Italia să se întoarcă acasă pentru a contribui la dezvoltarea României, punând în aplicare experiența dobândită în străinătate

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Ciolacu vizitează Șantierul naval Constanța: Este nevoie de implicare și de mai multe fonduri direcționate pentru a susține în continuare industria românească

Trending