O prăpastie din ce în ce mai mare între liderii politici și populație reprezintă cel mai mare risc într-un an electoral aglomerat, apreciază Oliver Bäte, directorul general al Allianz, companie multinațională germană, informează CNBC.
În contextul unui război de agresiune al Rusiei în Ucraina, aflat în plină desfășurare, peste care s-a suprapus conflictul din Orientul Mijlociu care prezintă riscul unei extinderi, precum și multe alte potențiale sântei geopolitice, gigantul german acordă o atenție sporită politicilor de risc.
De altfel, compania a dat publicității în această lună un barometru în acest sens în care semnalează că riscul politic a atins deja un nivel maxim al ultimilor cinci ani în 2023, aproximativ 100 de țări fiind considerate cu risc ridicat sau extrem de risc la tulburări civile.
Se așteaptă ca acest lucru să se agraveze în 2024, pe fondul dificultăților economice continue, în special în ”țările aflate în criză a datoriilor”. Este de așteptat ca manifestanții care pledează pentru anumite cauze să provoace perturbări mai mari, Germania sau România nefiind scutite de acest lucru.
Întrebat marți, în marja Forumului Economic Mondial de la Davos (Elveția), care este, în opinia sa, principalul risc global în prezent, Bäte a indicat lipsa de încredere a populației în guvernele lor din marile democrații.
”Ați văzut (n.r. rezultatele) recentelor alegeri din Olanda, ați văzut asta în Franța și societățile se polarizează deoarece liderii nu se preocupă de nevoile cetățenilor”, a menționat directorul general al Allianz, făcând trimitere la protestele din Franța, de anul trecut, izbucnite în contextul reformei pensiilor și uciderii unui adolescent de către un ofițer de poliție.
Barometul mai sus amintit notează că populiștii și forțele politice de extremă-dreapta și-au extins influența odată cu succesul electoral din Olanda și Slovacia, consolidând tendința în ascensiune care a debutat în 2022, când ”Italia a ales un partid cu rădăcini neofasciste, Ungaria l-a reales pe Viktor Orbán, iar Democrații Suedezi de extremă-dreapta au obținut peste 20% din voturi în cadrul unor alegeri generale”.
Conform calculelor realizată de Agenția France Presse, aproape jumătate din populaţia lumii este chemată la urne în 2024, cu scrutine importante ce vor avea loc în Republica Moldova, România, UE (alegeri europene) sau SUA, fără a omite Rusia, deși în cazul acestei ultime țări rezultatul alegerilor prezidențiale nu va stârni surprize, în contextul în Putin doar mimează democrația.
Aproximativ 30 de ţări îşi vor alege preşedintele, în timp ce alegeri legislative sunt planificate în circa 20 de state. Aceste alegeri vor avea loc într-un context internaţional zbuciumat, sub semnul conflictului ruso-ucrainean şi al războiului dintre Hamas şi Israel.
